Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)
1953-07-01 / nr. 85
0 Iulie 195?. DIN EXPERIENŢA P. C. R. S. Organizaţia de partid şi gospodăria obştească a artelului de V. ZLINICHIN De mulţi ani colhozul „Comintern“ este renumit prin recoltele sale bogate şi prin veniturile sale mari. Până in ultima vreme acest colhoz nu avea egal in tot raiorsul Mieiurinsc in ce priveşte nivelul de organizare a gospodăriei. Colhozul „Zavetî liicea“ („Porunca lui Ilici") este de multă vreme in întrecere cu colhozul „Comintern". După anul 1950, când colhozul „Zavetî liicea“ s'a unit cu colhozul „Politoloioi" , in gospodăria colhozului s'a produs o cotitură. In raion erau acum două colhozuri fruntaşe: „Comintern“ şi „Zavetî liicea". Anul trecut artelul „Zavetî liicea" a ajuns din urmă aproape la toţi indicii, pe colhozul „Comintern". Recolta de cereale pe ogoarele artelului „Zaveti liicea" a fost de două ori mai mare decât recolta medie obţinută pe raion. A crescut productivitatea vitelor — proprietate obştească. Livezile de pomi şi grădinile de zarzavaturi au adus venituri însemnate. Pentru fiecare zimuncă colhoznicii au primit câte două kilograme de cereale, trei ruble, o mare cantitate de cartofi, legume şi mere. La succesul colhozului „Zaveti Iiicea“ a contribuit faptul că acolo este o puternică organizaţie de partid. Organizaţia de partid de la artelul „Zaveti Ilicea“ a luat fiinţă curând după terminarea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, fiind compusă din tineri comunişti reîntorşi de pe front. Organizaţia de partid nu a putut însă exercita o influenţă mare asupra treburilor gospodăriei, nu a putut controla activitatea conducerii. Comuniştii sperau că Vasili Fedorovici Ansimov, preşedintele colhozului, membru de partid, va putea asigura şi fără ajutorul lor conducerea sub toate aspectele a gospodăriei artelului. însuşi Ansimov şi-a supraapreciat forţele. Bizuindu-se pe propria sa experienţă acumulată anterior in postul de preşedinte al artelului fruntaş „Comintern", el căuta să facă totul singur. Toată ziua el se ocupa de treburile curente şi cu toate acestea nu putea face faţă tuturor sarcinilor. Curând, la adunările de partid a început să se vorbească despre lipsurile in conducerea artelului. Comuniştii l-au sfătuit pe Ansimov să se bizuie cu mai mult curaj pe elementele fruntaşe, să le acorde mai multă incredere şi să sprijine prin toate mijloacele, iniţiativa agronomului colhozului. Agronomul Piotr Sergheievici Feodorov venise în colhoz In 1949 după ce dobândise o mare experienţă in muncă, lucrând la o staţiune de maşini şi tractoare. Cu sprijinul organizaţiei de partid şi al conducerii colhozului, el a început cultivarea de seminţe de trifoi la vederea însămânţării lor pe ogoarele asolamentelor, a mărit exigenţa faţă de tractorişti, a pornit lupta pentru o arătură adâncă pe ogoare. Intr'un timp scurt, în colhoz au fost introduse asolamente de câmp şi furajere, au fost cultivate seminţe proprii de ierburi perene şi anuale, a fost îmbunătăţită intr'o mare măsură munca câmpului. In acelaş timp s-a accentuat preocuparea pentru ridicarea productivităţii vitelor — proprietate obşteasca. Comuniştii au început să se ducă mai des pe la ferme, să se intereseze de nevoile zootehnicienilor. La propunerea organizaţiei de partid, conducerea colhozului a pus in fruntea fermei de produse lactate pe colhoznica Ana Nazarova, care s'a dovedit a fi un bun organizator. Sub conducerea ei mulgătoarele au început să îngrijească mai bine vacile, să aplice metode înaintate de muls. Din iniţiativa comuniştilor, colhoznicii au construit o hidrocentrală electrică pe râul din apropiere. Conducerea a fost încredinţată comunistului Vasili Unişcov, care a absolvit cursurile de electromecanici. Hidrocentrala a făcut cu putinţă mecanizarea completă a unor lucrări care necesită un mare volum de muncă. In ultimul timp s-a introdus mulsul electric al racilor. In prezent, în colhoz toţi muncesc fără preget. Brigadierii, administratorii de fermă şi şefii de echipă dau dovadă de iniţiativă, caută rezerve nefolosite, se sfătuiesc în permanenţă cu colhoznicii. In artei s-a întărit şi disciplina in muncă. Anul trecut, fiecare colhoznic a avut în medie câte 340 de zile muncă. In prezent, în artei nimic nu se Hotărăşte fără participarea activă a organizaţiei de bază de partid, care numără 16 comunişti. Pretutindeni se simte mâna ei îndrumătoare. In Decembrie anul trecut a avut loc o adunare de partid la care comuniştii au examinat in lumina directivelor Congresului al XIX-lea al Partidului planul de perspectivă al dezvoltării colhozului pe următorii trei ani. S-a hotărit ca in ultimul an al cincinalului să se strângă o recoltă medie de cereale de nu mai puţin de 23 chintale la ha., să se mărească odată şi jumătate productivitatea creşterii vitelor, să se dezvolte pe scară largă horticultura şi legumicultura, să se ridice la 2.500.000 de rubte venitul în bani. Odată cu noile planuri de producţie, in faţa organizaţiei de partid stau noi sarcini, privind ridicarea nivelului educaţiei politice a colhoznicilor, ridicarea nivelului muncii interne de partid. Organizaţia de partid a început prin a se preocupa mai temeinic de repartizarea justă a forţelor sale. Comuniştii au fost trimişi în cele mai importante sectoare ale producţiei colhoznice. Comunistul Vladimir Jelticov a fost numit de conducere administrator al fermei de creştere a porcilor, unde trebuia lichidată rămânerea în urmă. In vederea apropiatelor construcţii gospodăreşti, comunistul Alexandr Covrighin a fost numit conducător al brigăzii de construcţie. Comunistul Ivan Riazanov a fost numit şeful brigăzii de câmp. In timpul iernii comuniştii au fost iniţiatorii întrecerii pentru menţinerea şeptelului de vite şi pentru ridicarea productivităţii lui. Cu ajutorul comuniştilor s-au făcut ordine in consumul de nutreţ. Comuniştii au dus pretutindeni o intensă muncă politică cu zootehnicienii, vorbindu-se despre experienţa înaintată în îngrijirea vitelor. Problema organizării muncii la ferme a fost examinată in repetate rânduri in cadrul adunărilor de partid. Măsurile luate de organizaţia de partid au dat rezultate bune. Vitele au ieşit din iarnă îngrăşate. ...Primăvara aceasta a fost foarte nestabilă. Zilele calde şi senine alternau adesea cu zile reci şi ploioase. Comuniştii au făcut tot posibilul pentru a organiza bine munca chiar şi în aceste condiţii meteorologice nefavorabile. Colhoznicilor li s-a făcut din timp cunoscut planul de muncă, condiţiile întrecerii socialiste. Fiecare ştia unde şi ce trebue să facă. La câmp se aflau în permanenţă şi membrii consiliului de conducere al ariciului şi brigadierii şi agitatorii. Şi iată rezultatul. Colhozul a terminat primul pe raion, şi printre primele din regiune, însămânţarea culturilor de primăvară, a îngrijit in mod deosebit livada de pomi cu o suprafaţă de 64 de hectare, a plantat o nouă livadă pe o suprafaţă de 6 hectare, a lărgit suprafaţa destinată culturilor legumicole. . In faţa comuniştilor din colhoz stau multe sarcini. Dar chiar şi în cele mai aglomerate zile de primăvară ei nu au uitat de necesitatea de a-şi ridica nivelul ideologic şi teoretic. Ei ascultă săptămânal lecţii în cercuri şi şcoli politice, studiind cu perseverenţă hotărîrile istoricului Congres al XIX-lea al P.C.U.S. Recent a avut loc o adunare deschisă de partid. Comuniştii au desbătut problema îndeplinirii planurilor. In cadrul adunării au luat cuvântul şefii brigăzilor de câmp, administratorii fermelor zootehnice, mecanizatorii şi colhoznicii. Cu toţii au subliniat că primele succese au fost obţinute datorită îmbinării cu pricepere de către organizaţia de partid a muncii politice cu cea in producţie. Totodată, vorbitorii au scos la iveală cu curaj lipsurile în munca conducerii colhozului şi a unor membri de partid, au arătat căile de înlăturare a acestor lipsuri. Cuvântările comuniştilor şi ale celorlalţi colhoznici erau pătrunse de grija gospodărească pentru sporirea bogăţiei colhozului lor, de hotărirea fermă de a îndeplini cu cinste sarcinile trasate de Congresul al XIX-lea al Partidului. („Pravda") ★ us faptă pentru pâinea poporului Să dăm un nou şi puternic avânt întrecerii socialiste şi patriotice la ziua de 26 Iunie, comisia regională a analizat desfăşurarea întrecerii socialiste şi patriotice pe perioada 26—25 iunie 1953. Drapelul de fruntaş pe regiune a fost acordat raionului Sf. Gheorghe, care a realizat privire al fel proporţie de 102 la sută, prima prăşilă în proporţie de 107 la sută, prăşila a Il-a în pioporŢie de 79,8 la sută, praşila fi#* în proporţie de 5,9 la gara, iar reparatul inventarului agricol fel proporţie de 96,7 la sută. Astfel, raionul Sf. Gheorghe a totalizat 41 puncte situând»-«e pitamtea raionare« Tg.-Mureş. Draperii! &e comună fruntaşă a rămas şi pe mai departe în posesia comunei Gorneşti, raio- JMl Tg.-Mureş, unde lucrările de intretezece a culturilor sunt cele mai avansate. In întrecerea patriotică dintre comune, pe lotul H se situează comuna Aluniş, raionul Reghin. întrecerea socialistă dintre SMT-uri a fost câştigată de către SMT-ul din Miercurea-Ciuc, care a executat cele mai multe lucrări de întreţinere a culturilor cu tractorul. Pe locul II s-a clasat SMT-ul din Reghin, iar SMT-ul din Tg.-Mureş, care a deţinut înainte drapelul de SMT fruntaş, s-a clasat pe locul III. Gospodărie agricolă colectivă fruntaşă pe regiune, deţinătoare a drapelului a rămas şi pe mai departe gospodăria agricolă colectivă „Scânteia” din Crăciuneşti (raionul Tg.-Mureş), între gospodăriile agricole de stat drapelul de gospodărie fruntaşă pe regiune a fost acordat G.A.S. „Gábor Aron” din Ozun. Gospodăria agricola de stat ,,Petőfi Sándor” s’a clasat de data aceasta pe locul doi, iar gospodăria agricolă de stat „1 Mai” din Tg.-Mureş s’a clasat pe locul iti. Drapelul de întovărăşire fruntaşă a fost acordat întovărăşirii agricole din Voivodeni, raionul Tg.-Mureş. Comisia regională a căutat să aprecieze în mod cât mai just desfăşurarea întrecerii socialiste şi patriotice.Totuşi activitatea ei in urmărirea şi îndrumarea întrecerii nu este câtuşi de puţin la nivelul cerut. Activitatea comisiilor raionale nu este analizată. Unele comisii raionale, cum de exemplu cea din raionul Tg.-Mureş, sau din Tg. Secuiesc nu fac analiza întrecerii din 15 în 5 zile. Unii activişti din aparatul de stat, cum de exemplu Sudai Nicolae, şeful secţiunii agricole a sfatului popular raional Sf. Gheorghe, ing. Hossu Ioan, şeful serviciului agricol al raionului Tg.-Mureş, sau Berecki Mihai, şeful secţiunii agricole a sfatului popular raional Tg.-Secuesc, subapreciază importanţa întrecerii socialiste şi patriotice, neglijează îndrumarea ei, nu o consideră drept un factor de seamă în realizarea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole de vară. Comisia regională de analiză a întrecerii socialiste şi patriotice în frunte cu tovarăşul Vass Andrei, şeful secţiei agricole a sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare, va trebui în viitor să pună un şi mai mare accent pe analiza temeinică a întrecerii, să îndrumeze şi controleze activitatea comisiilor raionale. STEAUA ROȘIE Ziua trecerii în revistă a activităţii culturale In întâmpinarea măreţei sărbători a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, în ziua de 28 iunie, pe scena teatrului Secuesc de Stat din Tg.-Mureş s-a ţinut „Ziua trecerii în revistă a activităţii culturale ". La această manifestare culturală au luat parte formaţiunile fruntaşe din comunele şi satele Regiunii Au- tonome Maghiare, prezentând cântecele şi jocurile lor cele mai reuşite. Cele 12 coruri, care cuprind aproape 900 corişti, precum şi cele 20 echipe de dansuri populare, au dat dovadă de o temeinică pregătire şi de un nivel artistic ridicat. Dintre formaţiunile corale care au luat parte, de un mare succes s’a bucurat corul din Porumbenii Mari (raionul Odorhei), compus din 150 persoane. Dirijaţi cu pricepere de învăţătoarea Tereza Erdélyi, coriştii şi-au dat toată silinţa pentru a ridica calitatea corului. Corul din Ruşii-Munţi (raionul ToflU) a executat cu multă maestrie cântecele populare „Vară, vară, primăvară”, „In gospodărie”, etc. iar corul din Ditrău a executat mai multe cântece secuieşti foarte frumoase. Prin executarea cântecelor în limbile română, maghiară, rusă şi germană, corul din Batoş a demonstrat odată mai mult prietenia strânsă şi indisolubilă dintre poporul român şi minorităţile naţionale, precum şi dragostea oamenilor muncii din patria noastră faţă de Uniunea Sovietică, îmbrăcaţi în minunatele costume naţionale, alcătuite din cămăşi, şerpare şi pieptare decorate cu motive româneşti din mărgele colorate, cizme negre sau opinci şi zurgălăi la băieţi, iar la fete din ii şi fete brodate cu fire în motive româneşti, echipete de dansuri populare din Logig şi Lueriu, (raionul Reghin), au prezentat dansuri populare din bogatul folclor al regiunii noastre ca: „Bara”, „Bărbuneul”, „Dealungul” şi ,,învârtită”, respectiv „Bătuta”, şi „Căluşerul”, care au fost interpretate foarte viu, cu mult temperament. Echipa de dansuri din comuna Gălăţeni (raionul Tg.-Mureş), a avut dcun succes răsunător în interpretarea cunoscutului ,dans cu sticlele” sau „dans de nuntă”. Deosebit de spectaculoase au fost dansurile prezentate de membrii echipei din Satul Mic (comuna Lupeni, raionul Odorhei), precum şi ale celei din Corund, care au reprezentat în jocurile lor trei generaţii copii, tineri şi oameni maturi, care s’au contopit prin dansurile lor într’un tot organic, ca un simbol al participării oamenilor de toate vârstele la viaţa nouă ce şi-o făureşte azi ţărănimea muncitoare din toate colţurile ţării. De multă pricepere au dat dovadă în executarea jocurilor populare româneşti şi maghiare ca: învârtită, ceardaşuri, sârbe, etc. şi echipele din Racoşul de Sus (raionul Odorhei), Ciumani (raionul Gheorgheni), Sâmbriaşi, Mereni şi altele. 3 Expoziţia de artă populară In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie s-a deschis la Tg.Mureş in sala Palatului Cultura, o expoziţie regională de artă populară. Au fost expuse aproape 100 de obiect de an, din toate colţurile Regiunii Autonome Maghiare. Printre obiectele expuse de ţărănimea muncitoare din raionul Tg.-Mureş s-au remarcat împletiturile din papură, pae şi pănuşi din Câmpelniţa şi ţesăturile de bumbac din Căluşeri. Sunt deosebit de atrăgătoare costumele naţionale din diferite raioane, ca de exemplu cele româneşti din comuna Lunca (raionul Reghin), compunându-se din cămaşă albă brodată, rochiţă cusută cu fire aurii şi argintii, cu mărgele, etc., sau ca cele secuieşti din raionul Odorhei formate din cămăşi cu margini dantelate, fustă roşie cu dungi negre şi cu bentiţe de catifea neagră, şorţuleţ brodat cu motive secuieşti, vastă ornată cu catifea neagră cu suitar verde pe margini. Cu multă dibăcie au fost executate porţile secuieşti — miniatură — din raionul Gheorgheni, sculptate în lemn, cu incrustaţi d in formă de lalele. Raionul Tg. Secuiesc este reprezentat la această expoziţie prin numeroase sculpturi în lemn, ca garnituri de birou cu diferite figuri, statuete executate din lemn de tisă înfăţişând scenete din păduri, copaci, căprioare, lucrări din lemn de păr, bastoane ornate, ete. Sunt reuşite şi obiectele executate din lut ars ca de exemplu „ciobanul cu oile”, „homarul”, ursuleţii şi altele, din raionul Sângiorgiul de Pădure. Din raionul Sf. Gheorghe au fost aduse la expoziţia regională numeroase cusături şi broderii executate cu mult gust, costume naţionale şi altele. Cooperativele meşteşugăreşti au expus pieptare bărbăteşti cu motive secuieşti, vaze pentru flori din ceramică vopsite în ulei cu motive ţărăneşti, casete lucrate în furnir cu diferite ornamente. Echipa de jocuri populare din Logig (raionul Reghin) se îndreaptă spre Palatul Cultural.