Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)

1953-07-01 / nr. 85

0 Iulie 195?. DIN EXPERIENŢA P. C. R. S. Organizaţia de partid şi gospodăria obştească a artelului de V. ZLINICHIN De mulţi ani colhozul „Comintern“ este renumit prin recoltele sale bo­gate şi prin veniturile sale mari. Până in ultima vreme acest colhoz nu avea egal in tot raiorsul Mieiurinsc in ce priveşte nivelul de organizare a gos­podăriei. Colhozul „Zavetî liicea“ („Porunca lui Ilici") este de multă vreme in în­trecere cu colhozul „Comintern". După anul 1950, când colhozul „Zavetî liicea“ s'a unit cu colhozul „Politoloioi" , in gospodăria colhozului s'a produs o cotitură. In raion erau a­­cum două colhozuri fruntaşe: „Com­intern“ şi „Zavetî liicea". Anul trecut artelul „Zavetî liicea" a ajuns din urmă aproape la toţi indicii, pe colhozul „Comintern". Recolta de cereale pe ogoarele artelului „Zaveti liicea" a fost de două ori mai mare decât recolta medie obţinută pe raion. A crescut productivitatea vitelor — proprietate obştească. Livezile de pomi şi grădinile de zarzavaturi au adus ve­nituri însemnate. Pentru fiecare zi­­muncă colhoznicii au primit câte două kilograme de cereale, trei ruble, o ma­re cantitate de cartofi, legume şi mere. La succesul colhozului „Zaveti Iii­cea“ a contribuit faptul că acolo este o puternică organizaţie de partid. Organizaţia de partid de la artelul „Zaveti Ilicea“ a luat fiinţă curând după terminarea Marelui Război pen­tru Apărarea Patriei, fiind compusă din tineri comunişti reîntorşi de pe front. Organizaţia de partid nu a putut însă exercita o influenţă mare asupra treburilor gospodăriei, nu a putut controla activitatea conducerii. Comu­niştii sperau că Vasili Fedorovici An­simov, preşedintele colhozului, mem­bru de partid, va putea asigura şi fără ajutorul lor conducerea sub toate as­pectele a gospodăriei artelului. însuşi Ansimov şi-a supraapreciat forţele. Bizuindu-se pe propria sa ex­perienţă acumulată anterior in postul de preşedinte al artelului fruntaş „Comintern", el căuta să facă totul singur. Toată ziua el se ocupa de tre­burile curente şi cu toate acestea nu putea face faţă tuturor sarcinilor. Curând, la adunările de partid a început să se vorbească despre lipsu­rile in conducerea artelului. Comu­niştii l-au sfătuit pe Ansimov să­ se bizuie cu mai mult curaj pe elemente­le fruntaşe, să le acorde mai multă incredere şi să sprijine prin toate mi­jloacele, iniţiativa agronomului colho­zului. Agronomul Piotr Sergheievici Feo­­dorov venise în colhoz In 1949 după ce dobândise o mare experienţă in mun­că, lucrând la o staţiune de maşini şi tractoare. Cu sprijinul organizaţiei de partid şi al conducerii colhozului, el a început cultivarea de seminţe de tri­foi la vederea însămânţării lor pe o­­goarele asolamentelor, a mărit exi­genţa faţă de tractorişti, a pornit lupta pentru o arătură adâncă pe ogoare. Intr'un timp scurt, în colhoz au fost introduse asolamente de câ­mp şi fu­rajere, au fost cultivate seminţe pro­prii de ierburi perene şi anuale, a fost îmbunătăţită intr'o mare măsură mun­ca câmpului. In acelaş timp s-a accentuat preo­cuparea pentru ridicarea productivită­ţii vitelor — proprietate obşteasca. Comuniştii au început să se ducă mai des pe la ferme, să se intereseze de nevoile zooteh­nicienilor. La pro­pune­­rea organizaţiei de partid, conduce­rea colhozului a pus in fruntea fermei de produse lactate pe colhoznica Ana Nazarova, care s'a dovedit a fi un bun organizator. Sub conducerea ei mul­gătoarele au început să îngrijească mai bine vacile, să aplice metode îna­intate de muls. Din iniţiativa comuniştilor, colhoz­nicii au construit o hidrocentrală elec­trică pe râul din apropiere. Conduce­rea a fost încredinţată comunistului Vasili Unişcov, care a absolvit cursurile de electromecanici. Hi­drocentrala a făcut cu pu­tinţă meca­nizarea completă a unor lucrări care necesită un mare volum de muncă. In ultimul timp s-a introdus mulsul elec­tric al racilor. In prezent, în colhoz toţi muncesc fără preget. Brigadierii, administrato­rii de fermă şi şefii de echipă dau do­vadă de iniţiativă, caută rezerve ne­folosite, se sfătuiesc în permanenţă cu colhoznicii. In artei s-a întărit şi disciplina in muncă. Anul trecut, fie­care colhoznic a avut în medie câte 340 de zile­ muncă. In prezent, în artei nimic nu se Ho­tărăşte fără participarea activă a or­ganizaţiei de bază de partid, care nu­mără 16 comunişti. Pretutindeni se simte mâna ei îndrumătoare. In Decembrie anul trecut a avut loc o adunare de partid la care comuniştii au examinat in lumina directivelor Congresului al XIX-lea al Partidului planul de perspectivă al dezvoltării colhozului pe următorii trei ani. S-a hotărit ca in ultimul an al cincinalului să se strângă o recoltă medie de cerea­le de nu mai puţin de 23 chintale la ha., să se mărească odată şi jumătate pro­ductivitatea creşterii vitelor, să se dez­volte pe scară largă horticultura şi legumicultura, să se ridice la 2.500.000 de rubte venitul în bani. Odată cu noi­le planuri de producţie, in faţa orga­nizaţiei de partid stau noi sarcini, pri­vind ridicarea nivelului educaţiei poli­tice a colhoznicilor, ridicarea nivelu­lui muncii interne de partid. Organizaţia de partid a început prin a se preocupa mai temeinic de repartizarea justă a forţelor sale. Co­muniştii au fost trimişi în cele mai importante sectoare ale producţiei colhoznice. Comunistul Vladimir Jel­­ticov a fost numit de conducere ad­ministrator al fermei de creştere a porcilor, unde trebuia lichidată rămâ­nerea în urmă. In vederea apropiate­lor construcţii gospodăreşti, comunis­tul Alexandr Covrighin a fost numit conducător al brigăzii de construcţie. Comunistul Ivan Riazanov a fost nu­mit şeful brigăzii de câmp. In timpul iernii comuniştii au fost iniţiatorii întrecerii pentru menţinerea şeptelului de vite şi pentru ridicarea productivităţii lui. Cu ajutorul comu­niştilor s-au făc­ut ordine in consumul de nutreţ. Comuniştii au dus pretutin­deni o intensă muncă politică cu zoo­­tehnicienii, vorbindu-se despre expe­rienţa înaintată în îngrijirea vitelor. Problema organizării muncii la ferme a fost examinată in repetate rânduri in cadrul adunărilor de partid. Măsu­rile luate de organizaţia de partid au dat rezultate bune. Vitele au ieşit din iarnă îngrăşate. ...Primăvara aceasta a fost foarte nestabilă. Zilele calde şi senine alter­nau adesea cu zile reci şi ploioase. Comuniştii au făcut tot posibilul pen­tru a organiza bine munca chiar şi în aceste condiţii meteorologice nefavo­rabile. Colhoznicilor li s-a făcut din timp cunoscut planul de muncă, con­diţiile întrecerii socialiste. Fiecare ştia unde şi ce trebue să facă. La câmp se aflau în permanenţă şi mem­brii consiliului de conducere al aric­iului şi brigadierii şi agitatorii. Şi iată rezultatul. Colhozul a terminat primul pe raion, şi printre primele din regiune, însămânţarea culturilor de primăvară, a îngrijit in m­od deo­sebit livada de pomi cu o suprafaţă de 64 de hectare, a plantat o nouă livadă pe o suprafaţă de 6 hectare, a lărgit suprafaţa destinată culturilor legumicole. . In faţa comuniştilor din colhoz stau multe sarcini. Dar chiar şi în cele mai aglomerate zile de primăvară ei nu au uitat de necesitatea de a-şi ridica ni­velul ideologic şi teoretic. Ei ascultă săptămânal lecţii în cercuri şi şcoli politice, studiind cu perseverenţă ho­­tărîrile istoricului Congres al XIX-lea al P.C.U.S. Recent a avut loc o aduna­re deschisă de partid. Comuniştii au desbătut problema îndeplinirii planu­rilor. In cadrul adunării au luat cu­vântul şefii brigăzilor de câmp, ad­ministratorii fermelor zootehnice, me­canizatorii şi colhoznicii. Cu toţii au subliniat că primele suc­cese au fost obţinute datorită­ îmbi­nării cu pricepere de către organizaţia de partid a muncii politice cu cea in producţie. Totodată, vorbitorii au scos la iveală cu curaj lipsurile în munca conducerii colhozului şi a unor membri de partid, au arătat căile de înlătu­rare a acestor lipsuri. Cuvântările comuniştilor şi ale ce­lorlalţi colhoznici erau pătrunse de grija gospodărească pentru sporirea bogăţiei colhozului lor, de hotărirea fermă de a îndeplini cu cinste sarci­nile trasate de Congresul al XIX-lea al Partidului. („Pravda") ★ us faptă pentru pâinea poporului Să dăm un nou şi puternic avânt întrecerii socialiste şi patriotice la ziua de 26 Iunie, comisia regională a analizat desfăşura­rea întrecerii socialiste şi patrio­tice pe perioada 26—25 iunie 1953. Drapelul de fruntaş pe re­giune a fost acordat raionului Sf. Gheorghe­, care a realizat privire al fel proporţie de 102 la sută, prima prăşilă în proporţie de 107 la sută, prăşi­la a Il-a în pi­oporŢie de 79,8 la sută, praşi­­la fi#* în proporţie de 5,9 la gara, iar reparatul inventarului agricol fel proporţie de 96,7 la sută. Astfel, raionul Sf. Gheor­­ghe a­ totalizat 41 puncte situân­­d»-«e pitamtea raionare« Tg.-Mu­­reş. Draperii! &e comună fruntaşă a rămas şi pe mai departe în posesia comunei Gorneşti, raio- JMl Tg.-Mureş, unde lucrările de intretezece a culturilor sunt cele mai avansate. In întrecerea patriotică dintre comune, pe lo­tul H se situează comuna Alu­­niş, raionul Reghin. întrecerea socialistă dintre SMT-uri a fost câştigată de că­tre SMT-ul din Miercurea-Ciuc, care a executat cele mai multe lucrări de întreţinere a culturi­lor cu tractorul. Pe locul II s-a clasat SMT-ul din Reghin, iar SMT-ul din Tg.-Mureş, care a deţinut înainte drapelul de SMT fruntaş, s-a clasat pe locul III. Gospodărie agricolă colectivă fruntaşă pe regiune, deţinătoa­re a drapelului a rămas şi pe mai departe gospodăria agricolă colectivă „Scânteia” din Cră­­ciuneşti (raionul Tg.-Mureş), între gospodăriile agricole de stat drapelul de gospodărie frun­taşă pe­ regiune a fost acordat G.A.S. „Gábor Aron” din Ozun. Gospodăria agricola de stat ,,Petőfi Sándor” s’a clasat de d­ata aceasta pe locul doi, iar gospodăria agricolă de stat „1 Mai” din Tg.-Mureş s’a cla­sat pe locul iti. Drapelul de în­tovărăşire fruntaşă a fost acor­dat întovărăşirii agricole din Voivodeni, raionul Tg.-Mureş. Comisia regională a căutat să aprecieze în mod cât mai just desfăşurarea întrecerii socialiste şi patriotice.Totuşi activitatea ei in urmărirea şi îndrumarea în­trecerii nu este câtuşi de puţin la nivelul cerut. Activitatea co­misiilor raionale nu este anali­zată. Unele comisii raionale, cum de exemplu cea din raionul Tg.-Mureş, sau din Tg. Secu­iesc nu fac analiza întrecerii din 15 în 5 zile. Unii activişti din a­­paratul de stat, cum de exemplu Sudai Nicolae, şeful secţiunii a­­gricole a sfatului popular raio­nal Sf. Gheorghe, ing. Hossu Ioan, şeful serviciului agricol al raionului Tg.-Mureş, sau Be­­recki Mihai, şeful secţiunii agri­cole a sfatului popular raional Tg.-Secuesc, subapreciază im­portanţa întrecerii socialiste şi patriotice, neglijează îndruma­rea ei, nu o consideră drept un factor de seamă în realizarea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole de vară. Comisia regională de analiză a întrecerii socialiste şi patrio­tice în frunte cu tovarăşul Vass Andrei, şeful secţiei agricole a sfatului popular al Regiunii Au­tonome Maghiare, va trebui în viitor să pună un şi mai mare accent pe analiza temeinică a întrecerii, să îndrumeze şi con­troleze activitatea comisiilor ra­ionale. STEAUA ROȘIE Ziua trecerii în revistă a activităţii culturale In întâmpinarea măreţei săr­bători a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pen­­tru Pace şi Prietenie, în ziua de 28 iunie, pe scena teatrului Se­­cuesc de Stat din Tg.-Mureş s-a ţinut „Ziua trecerii în revistă a activităţii culturale ". La această manifestare culturală au luat parte formaţiunile fruntaşe din comunele şi satele Regiunii Au-­ tonome Maghiare, prezentând cântecele şi jocurile lor cele mai reuşite. Cele 12 coruri, care cuprind aproape 900 corişti, precum şi cele 20 echipe de dansuri popu­lare, au dat dovadă de o temei­nică pregătire şi de un nivel ar­tistic ridicat. Dintre formaţiunile corale ca­re au luat parte, de un mare succes s’a bucurat corul din Po­­rumbenii Mari (raionul Odor­hei), compus din 150 persoane. Dirijaţi cu pricepere de învăţă­toarea Tereza Erdélyi, coriştii şi-au dat toată silinţa pentru a ridica calitatea corului. Corul din Ruşii-Munţi (raionul ToflU) a executat cu multă maestrie cântecele populare „Vară, vară, primăvară”, „In gospodărie”, etc. iar corul d­in Ditrău a executat mai multe cântece secuieşti foarte frumoa­se. Prin executarea cântecelor în limbile română, maghiară, rusă şi germană, corul din Batoş a demonstrat odată mai mult prie­tenia strânsă şi indisolubilă dintre poporul român şi minori­tăţile naţionale, precum şi dra­gostea oamenilor muncii din patria noastră faţă de Uniunea Sovietică, îmbrăcaţi în minunatele cos­tume naţionale, alcătuite din cămăşi, şerpare şi pieptare de­corate cu motive româneşti din mărgele colorate, cizme negre sau opinci şi zurgălăi la băieţi, iar la fete din ii şi fete brodate cu fire în motive româneşti, e­­chipete de dansuri populare din Logig şi Lueriu, (raionul Re­ghin), au prezentat dansuri populare din bogatul folclor al regiunii noastre ca: „Bara”, „Bărbuneul”, „Dealungul” şi ,,învârtită”, respectiv „Bătuta”, şi „Căluşerul”, care au fost in­terpretate foarte viu, cu mult temperament. Echipa de dansuri din comu­na Gălăţeni (raionul Tg.-Mu­reş), a avut dcun succes răsună­tor în interpretarea cunoscutului ,dans cu sticlele” sau „dans de nuntă”. Deosebit de spectacu­loase au fost dansurile prezen­tate de membrii echipei din Sa­­tul­ Mic (comuna Lupeni, raio­nul Odorhei), precum şi ale celei din Corund, care au reprezentat în jocurile lor trei generaţii co­pii, tineri şi oameni maturi, ca­re s’au contopit prin dansurile lor într’un tot organic, ca un simbol al participării oamenilor de toate vârstele la viaţa nouă ce şi-o făureşte azi ţărănimea muncitoare din toate colţurile ţării. De multă pricepere au dat do­vadă în executarea jocurilor populare româneşti şi maghiare ca: învârtită, ceardaşuri, sârbe, etc. şi echipele din Racoşul de Sus (raionul Odorhei), Ciumani (raionul Gheorgheni), Sâm­­briaşi, Mereni şi altele. 3 Expoziţia de artă populară In cinstea Festivalului Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie s-a deschis la Tg.­­Mureş in sala Palatului Cultu­ra, o expoziţie regională de artă populară. Au fost expuse aproape 100 de obiect de an­, din toate col­ţurile Regiunii Autonome Ma­ghiare. Printre obiectele expuse de ţărănimea muncitoare din raionul Tg.-Mureş s-au remarcat împletiturile din papură, pae şi pănuşi din Câmpelniţa şi ţesă­turile de bumbac din Căluşeri. Sunt deosebit de atrăgătoare costumele naţionale din diferite raioane, ca de exemplu cele ro­mâneşti din comuna Lunca (ra­ionul Reghin), compunându-se din cămaşă albă brodată, rochi­ţă cusută cu fire aurii şi argin­tii, cu mărgele, etc., sau ca cele secuieşti din raionul Odorhei formate din cămăşi cu margini dantelate, fustă roşie cu dungi negre şi cu bentiţe de catifea neagră, şorţuleţ brodat cu mo­tive secuieşti, vastă ornată cu catifea neagră cu suitar verde pe margini. Cu multă dibăcie au fost exe­cutate porţile secuieşti — minia­tură — din raionul Gheorgheni, sculptate în lemn, cu incrusta­ţi d in formă de l­alele. Raionul Tg. Secuiesc este re­prezentat la această expoziţie prin numeroase sculpturi în lemn, ca garnituri de birou cu diferite figuri, statuete executate din lemn de tisă înfăţişând sce­nete din păduri, copaci, căprioa­re, lucrări din lemn de păr, bas­toane ornate, ete. Sunt reuşite şi obiectele exe­cutate din lut ars ca de exem­plu „ciobanul cu oile”, „homa­rul”, ursuleţii şi altele, din ra­ionul Sângiorgiul de Pădure. Din raionul Sf. Gheorghe au fost aduse la expoziţia regiona­lă numeroase cusături şi brode­rii executate cu mult gust, cos­tume naţionale şi altele. Cooperativele meşteşugăreşti au expus pieptare bărbăteşti cu motive secuieşti, vaze pentru flori din ceramică vopsite în u­­lei cu motive ţărăneşti, casete lucrate în furnir cu diferite or­namente. Echipa de jocuri populare din Logig (raionul Reghin) se îndreaptă spre Palatul Cultural.

Next