Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)
1953-07-22 / nr. 91
Anul II. Nr. 91. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIȚI-VA! Miercuri, 22 Iulie 1953. 4 pagini 20 bani Pentru o mai bună organizare a muncii în campania de vară Muncile agricole din perioada actuală sunt cele mai intense din tot cursul anului. In aceste zile trebuesc făcute lucrări multe și diferite. De aceea lucrările trebuiesc bine organizate. Muncă bine organizată înseamnă ca secerişul să se facă în pârgă, snopii să fie bine legaţi, desmiriştitul să se facă imediat după seceriş, iar treerişul să se înceapă nu mai târziu de 5 zile de la începerea secerişului. Peste tot în regiune, cu excepţia raioanelor Miercurea-Ciuc şi Gheorgheni au început muncile de strângere a recoltei. Oamenii muncii din agricultură dau bătălia pentru terminarea grabnică, a recoltării. Până la data de 18 iulie, pe întreaga regiune recoltatul păioaselor a fost executat în proporţie de 25,5 la sută. Linele gospodarii colective ca: „Libertatea“ din Goreni (raionul Reghin), „Scânteia“ din Crăciuneşti (raionul Tg.-Mureş) şi altele au terminat recoltatul pâioaselor în 8—10 zile. Acolo unde lucrările sunt bine organizate, ele se desfăşoară simultan, deodată. Aşa de exemplu, în comuna Bălăuşeri (raionul Sângiorgiul de Pădure), recoltatul a început la data de 10 Iulie. Până în ziua de 18 Iulie s-a recoltat 97 la suta din păioase, iar desmiriştitul a fost executat în proporţie de 65 la sută. In ziua de 16 Iulie a început treerişul, treerânduse până acum 75 la sută din orzul recoltat. Pretutindeni, acolo unde a început, recoltarea se desfăşoară într-un ritm sporit. Totuşi muncile agricole de vară nu se desfăşoară peste tot în mod organizat. Desmiriştitul şi treerişul nu se desfăşoară în acelaş ritm cu secerişul. In gospodăria agricolă colectivă „13 Decembrie“ din Călimâneşti (raionul Sângiorgiul de Pădure), recoltatul a fost executat în proporţie de 85 la sută în timp ce desmiriştitul abia s-a executat în proporţie de 11 la sută. In raionul Tg.-Mureş recoltatul păioaselor a fost executat în proporţie de 80,5 la sută, în timp ce desmiriştitul abia a fost realizat în proporţie de 18,7 la sută, iar treerişul în proporţie de 0,56 la suta. Aceeaş situaţie este şi în raioanele Reghin şi Sângiorgiul de Pădure. Rămânerea în urmă la desmiriştit şi treeriş este o dovadă a lipsei de organizare a muncii. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi organizaţiile de bază nu desfăşoară o muncă organizată, nu mobilizează ţărănimea muncitoare ca odată cu secerişul să înceapă desmiriştitul şi treerişul. Ba mai mult, peste 60 la sută din ariile planificate pe întreaga regiune nu au fost încă amenajate. Nici SMT-urile nu acordă atenţia cuvenită dotării ariilor cu batoze. Astfel, SMT Miercurea-Niraj a trimis la aria gospodăriei colective din Câlimăneşti o batoză cu toba defecta şi şinile strâmbe. După doua zile de muncă, fierarul gospodăriei, nu a reuşit s‘o dea in stare de funcţionare. Această stare de tărăgăneală, de nepăsare faţă de desfăşurarea muncilor agricole de vară trebue grabnic curmată. Strângerea recoltei, executarea desmiriştitului şi a treerişului imediat după seceriş trebue să fie o preocupare de seamă a fiecărui comitet executiv, a fiecărui tehnician agricol, a fiecărui ţăran muncitor. Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole trebue să fie în frunte la toate muncile agricole. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, sprijinite de organizaţiile de bază, trebue să desfăşoare o temeinică muncă mobilizatoare pentru realizarea vitezei zilnice la recoltat, desmiriştit şi treeriş. întrecerea socialistă şi patriotică trebue să fie îndrumată şi sprijinită. Un obiectiv principal al întrecerii să fie executarea deodată a tuturor muncilor agricole. In comuna Chendui- Mare, de exemplu, întrecerea patriotică are un caracter de massă. Ţăranii muncitori din această comună au organizat întreceri individuale și pe grupe de case. Comitetul executiv al sfatului popular comunal nu s’a interesat ca in obiectivele întrecerii, pe lângă seceriş, să fie cuprins şi desmiriştitul. Astfel, din 90 hectare depe care s’a strâns recolta, numai 28 ha. au fost desmiriştite. Unii ţărani muncitori ca Mihai Koncz şi Ioan Kulcsár ,au terminat secerişul şi desmiriştitul. Exemplul lor nu este popularizat de comitetul executiv al sfatulii popular comunal. Conducerile gospodăriilor agricole de stat, ale gospodăriilor colective și întovărășirilor agricole trebue să analizeze zilnic desfășurarea muncilor agricole de vară. La sate, comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să acorde aceeaş atenţie muncii de strângere a recoltei, desmiriştit şi treerii. In sesiunile sfaturilor populare, problemele campaniei agricolede vară trebuiesc larg dezbătute. Deputaţii sfaturilor populare trebue să participe activ la îndrumarea muncilor agricole, iar comisiunile permanente agricole de colectări să-şi intensifice activitatea, să atragă massa largă a ţăranilor muncitori în conducerea campaniei agricole, asigurând astfel succesul campaniei de strângere a recoltei. Organizaţiile de bază au un rol important în buna desfăşurare a campaniei agricole de vară. Desfăşurarea unei munci politice de massă, mobilizarea ţărănimii muncitoare pentru participarea la întrecerea patriotică sunt condiţiile de seamă care asigură succesul campaniei de vară. Agitatorii trebue să arate fiecărui muncitor agricol, colectivist sau ţăran muncitor că executarea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole este în interesul patriei, al său personal. Comitetele raionale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale trebue să-şi intensifice munca de îndrumare pe teren, să controleze şi să sprijine activitatea organizaţiilor de bază şi a sfaturilor populare comunale. Să depunem toate forţele pen- tru terminarea la timp şi în bu- ne condiţiuni a muncilor agri- cole de vară! IN INTERIORUL ZIARULUI: Oamenii sovietici construiesc comunismul, (pag. 2-a). — Pentru noi victorii in transformarea socialistă a agriculturii (pag.3-a) — Se apropie Festivalul, (pag. 3-a). — Pe urmele materialelor apărute in „Steaua Roșie", (pag. 3-a). — Colţul Festivalului, (pag. 3-a). — Vie activitate in jurul popularizării documentelor Sesiunii dela Budapesta a Consiliului Mondial al Păcii. (pag. 3-a). DE PE ÎNTINSUL REGIUNII Cei care luptă pentru o înaltă productivitate a muncii Muncitorii întreprinderii „805 instalaţii“ din cadrul Trustului de Construcţii Nr. 8 din Tg.Mureş desfăşoară cu elan întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului. Planul semestrial al acestei întreprinderi a fost îndeplinit în proporţie de 114,4 la sută. In acelaş timp productivitatea muncii a crescut cu 18 la sută faţă de sarcinile prevăzute în plan. Această strălucită victorie în producţie a fost obţinută datorită faptului că paralel cu intensificarea întrecerii socialiste, colectivul întreprinderii a dezvoltat mişcarea inovatorilor într-o adevărată mişcare de massă şi a acordat o atenţie deosebită neşterii cadrelor noi, calificate, in cursul primului semestru al anului în curs au fost calificaţi , profesiile de lăcătuş, sudori, tâmplari, etc. prin metoda Cotlear 56 de muncitori. Numai în cursul lunii iunie au fost puse în aplicare 19 inovaţii şi raţionalizări, iar în total, pe întregul semestru au fost introduse peste 40 de inovaţii şi raţionalizări, ceea ce a contribuit cu mult la îndeplinirea şi depăşirea planului, la realizarea unei productivităţi înalte. Muncitorii nu s-au mulţumit nsă cu aceste rezultate. Cu înhumarea organizaţiei de bază,trecerea socialistă a luat un irânit şi mai mare în luna iulie, in cinstea Festivalului Mondial al Tineretului, organizaţia de fază a organizat 4 noi brigăzi de tineret. Astfel, în prezent un număr de 8 brigăzi de tineret se întrec între ele pentru o producţie sporită şi de calitate bună. In prima chenzină a lunii iulie brigada lui Iuliu Boni şi-a depăşit norma în medie cu 75 la sută, iar brigăzile de tineret ale lăcătuşilor Ioan Suciu şi Ştefan Szöcs au realizat zilnic câte o normă şi jumătate. Noile cadre calificate fac faţă de asemeni cu succes sarcinilor de producţie. Aşa de exemplu, utemistul Albert Bartha, care nu de mult şi-a dobândit calificarea de tâmplar îşi depăşeşte zilnic norma cu câte 40—50 la sută. La data de 10 iulie el dădea deja produse în contul lunii August. Rezultate similare obţin zilnic şi sudorii Béla Nemeş, Pavel Todea şi alţi muncitori nu de mult calificaţi. Printre angajamentele muncitorilor întreprinderii „805 Instalaţii“ figura şi construirea din resurse locale a unui club muncitoresc, în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului. Acest angajament a fost îndeplinit cu cinste. La data de 9 Iulie s-au terminat lucrările de construcţie a clubului cu o capacitate de 400 de persoane, înzestrat cu o scenă spaţioasă. Este în curs şi amenajarea bibliotecii, procurarea de mese pentru tenis de masă, şah şi altele. La construirea clubului muncitorii au depus peste 1.000 de ore muncă voluntară. In acelaş timp a fost organizat un cor compus din 25 de persoane, a cărui membri ţin repetiții regulat. Avântul muncitorilor forestieri Bogata experienţă a oamenilor sovietici arată că una din mijloacele cele mai eficace pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de producţie este întrecerea socialistă. Conştienţi de acest fapt, muncitorii întreprinderii Forestiere pentru Industrializarea Lemnului din Hodoşa, raionului Topliţa, iau parte tot mai activă la întrecerea socialistă. în lupta pentru realizarea cincinalului în 4 ani, ei obţin zilnic noi succese. încărcătorul de vagoane stahanovist Dumitru Moraru, împreună cu echipa sa, îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu 45 la sută. Fruntaşul în producţie Ioan Buca realizează zilnic în medie 135 la sută la stivuirea scândurilor. Sortatorii de cherestea, în frunte cu Adalbert Ernfeld, îşi realizează zilnic prevederile în proporţie de 132 la sută. Echipa de la expediţie, în Frunte cu Vasile Hurubă, îşi îndeplineşte planul sistematic în proporţie de 125 la sută. In cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie au fost organizate două brigăzi noi de tineret. Brigăzile de tineret „Ilie Pintilie“ şi „Vasile Roaita“, conduse de utemiştii Gavrilă Ţăran şi Trifan Tarcău se întrec între ele pentru succese cât mai însemnate în producţie. Coresp. LAZAR URZICĂ Esther Camps, membră a delegaţiei femeilor democrate din Cuba care-a vizitat ţara la invitaţia Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R. printre pionierele din Gospodăria Agricolă Colectivă „Gheorghe Doja“ din Acăţari. Sărbătorirea a 60 de ani de la naşterea lui V. V. Maiacovschi Sâmbătă, 18 iulie a.c. a avut loc în sala mică a Palatului Cultural din Tg.-Mureş serbarea aniversării a 60 de ani de la naşterea marelui poet revoluţionar Vladimir Maiacovschi. Adunarea a fost deschisă de către scriitorul Moller Carol din partea Uniunii Scriitorilor care a arătat pe scurt importanţa zilei de 19 iulie 1893. Scriitorul Szabédi László a ţinut apoi o conferinţă despre viaţa şi opera marelui poet Maiacovschi. Printre altele, dânsul a spus: „Esenţa caracterului popular al operei lui Maiacovschi stă în exprimarea legăturii indisolubile dintre partidul comunist şi massele populare. Maiacovschi, mai mult decât oricare alt poet a ştiut să vadă şi să redea întreaga bogăţie de idei şi sentimente noi create de mişcarea revoluţionară a masselor populare“. După terminarea conferinţei au fost recitate câteva poezii din creaţiile marelui poet, fiind viu aplaudate de către cei aproape 300 de oameni ai muncii prezenţi la această adunare. La grădiniţa sezonieră Zorii dimineţii se revǎrsaserǎ de mult asupra satului Călimâneşti. Ţăranii muncitori se îndreptau din toate uliţele satului înspre sediul gospodăriei agricole colective. Pornind la munca câmpului, părinţii îşi luau cu ei şi copiii, pentru a-i duce la grădiniţa sezonieră a gospodăriei. Copiii mai micuţi se despărţeau de părinţii lor, pe jumătate adormiţi, iar cei mai mărişori dădeau bineţe îngrijitoarei, şi-şi îmbrăţişau cu drag părinţii. Copiii urmăreau veseli drumul părinţilor lor, de parcă şi-ar fi dat seama şi ei că munca în gospodărie serveşte viitorului lor fericit. Deodată ca prin farmec răsună în curtea şi camerele grădiniţei zecile de glasuri voioase ale copiilor. Fără niciun anunţ, fără nicio îndrumare, copiii se adună la locurile lor de joacă. Ei îşi iau în primire din nou cuburile, albumele, cărţile cu fotografii, etc. şi-şi încep din nou activitatea abandonată cu o zi în urmă. Ceasurile de joacă se scurg fără a fi luate în seamă; doar mirosul gustos ce se strecoară prin uşa de la bucătărie îi face pe micuţii constructori de oraşe şi castele să-şi aducă aminte că mai au încă ceva plăcut de făcut: să ia masa... După odihnă, micuţii constructori se adună în sală. Ei sunt mai vioi şi mai veseli. Aici ei învaţă noi cântece şi poezii. Iată-l pe micuţul Albert Domokos, care cu vocea lui groasă, ce se aseamănă cu basul bărbătesc execută cântecul: „Agricultura mecanizată este cel mai important lucru”. Copiii din grădiniţă învaţă să cunoască viaţa. Ei ştiu de pe acum cum se datoreşte viaţa bună ce o duc ei, ei iubesc conducătorii poporului nostru muncitor, pe tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, a cărui nume şi fotografie sunt cunoscute de toţi copiii din grădiniţă..