Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)

1953-07-01 / nr. 85

4 Tineretul lumii se pregăteşte pentru Festival PARIS (A­gerpres). — După cum re­latează ziarul „L’Humanité”, în cadrul con­ferinţei comi­tetului naţional al Uniunii tinerelor fete din Franţa, care a avut loc la Champigny, reprezentantele fe­deraţiilor din întreaga Franţă au deşerte pregătirile care se desfăşoară în ţară în vederea participării la Festivalul Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti. Uniunea a hotă­­rît să trimită la Bucureşti 1.500 de tinere. S-a prezentat dease­­menea un raport cu privire la organizarea Zilei naţionale a ti­nerelor şomere pentru zilele de 21 şi 28 iunie. ELVEŢIA BASEL (Agerpres)’. — Ziarul „Vorwaerts” relatează că comi­tetul elveţian de pregătire în vederea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti a primit până acum aproape 300 cereri­ din partea unor tineri elveţieni care doresc să participe la Festival. Ziarul subliniază că marele număr de participanţi anunţaţi va permite întocmirea unui bo­gat program cultural şi sportiv. Acest succes, scrie ziarul, este şi mai semnificativ dacă se ţi­ne seama de eforturile depuse de anumite cercuri din Elveţia pentru a pune piedici în calea pregătirii în vederea Festivalu­lui. PAKISTAN KARACI (Agerpres). —TASS transmite: După cum relatează ziarul „Imroz”, la Karaci a avut loc Sub preşedinţia lui Hashim Gaz­da, fost ministru al provinciei Sind, prima şedinţă a Comitetu­lui de pregătire în vederea Fes­tivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie care va avea loc în August la Bucureşti. La şedinţă s-a hotărît ca din partea Pakis­tanului să fie trimis la Festival un grup de 30 de persoane, for­mat din studenţi,­­pictori, zia­rişti, jurişti, activişti sindicali şi negustori. BELGIA BRUXELLES (Agerpres) — După cum scrie ziarul „Le Drapeau Rouge” tineretul bel­gian va prezenta la cel de al IV-lea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie un program de cântece şi dansuri naţionale. „Baletele populare” din Bel­gia se pregătesc intens în ve­derea festivalului. Unul din dansurile pregătite de echipele artistice ale tineretului belgian oglindeşte lupta eroică a tineri­lor belgieni împotriva prelungi­rii duratei serviciului militar. Ziarul subliniază că baletele populare” şi-au propus ca la în­toarcerea lor de la Festival să prezinte în Belgia dansurile na­ţionale ale altor popoare, pe care le vor învăţa la festival. SUEDIA STOCKHOLM (Agerpres) — Ziarul „Ny Dag” anunţă că Comitetul suedez de pregătire a Festivalului de la Bucureşti a primit până acum peste 400 scrisori din partea tinerilor do­ritori să participe la Festival. Un număr de 112 tineri sunt de pe acum gata de plecare. Comitetul de pregătire a or­ganizat la Stockholm o expozi­ţie a lucrărilor tinerilor artişti. Cele mai bune din aceste lu­crări vor fi trimise la Bucu­reşti. PANAMA. Comitetul din Pa­nama pentru sprijinirea Festiva­lului anunţă că delegaţia ace­stei ţări la Festival va cuprinde sportivi (înnotători, vâslaşi, cic­lişti, atleţi), dansatori şi poeţi; aceştia vor reprezenta diferite organizaţii de tineret, ca: Fede­raţia studenţilor din Panama, Federaţia studenţilor catolici, Tineretul Popular din Pana­ma, etc. AFRICA DE SUD. In ţară au fost create Comitete regionale pentru a organiza Festivaluri regionale înaintea şi în timpul Festivalului de la Bucureşti. POLONIA. In toate şcolile superioare din ţară, au fost or­ganizate expoziţii de picturi, sculpturi şi desene executate de către studenţi. Lucrările cele mai bune vor fi trimise la expo­ziţia centrală, organizată la Varşovia. Aici vor fi alese ope­rele cele mai reuşite, pentru a fi trimise la Bucureşti. OLANDA. 300 de tineri s-au înscris până acum în vederea participării la Festivalul de la Bucureşti. Comitetul naţional de pregătire anunţă participarea a 600—700 de tineri şi tinere din Olanda la toate programele artistice, culturale şi sportive ale Festivalului. TOGO. Delegaţia tineretului din Togo la Festivalul de la Bu­cureşti va cuprinde reprezentan­ţi ai organizaţiilor de tineret, ai Uniunii studenţilor din Togo, ai Comitetului mişcării de eliberare din Togo, ai partidului „Uniu­nea Poporului”, LIBAN. Comitetul de pregă­tire a publicat o broşură des­pre Festival. Ea cuprinde un istoric al Festivalurilor mon­diale precedente, programul Festivalului de la Bucureşti, precum şi declaraţii ale perso­nalităţilor libaneze care spriji­nă cel de al IV-lea Festival, ALGERIA. Asociaţia cerceta­­şilor musulmani a hotărît să par­ticipe la cel de al IV-lea Festi­val Mondial, MARTINICA. Tineretul din Martinica a hotă­rt să trimită o delegaţie la Festivalul de la Bucureşti; din delegaţie va fa­ce parte şi o echipă de cântece şi dansuri populare. A­NGLIA. Studenţii unor in­stitute de învăţământ superior din Londra—ca, de pildă, cole­giul Goldsmith, Facultatea de Ştiinţe Economice, Politehnica din Regents Street şi Politehnica din Borough Road, Şcoala de Arte Frumoase Camberwell — şi studenţii universităţilor din Oxford, Cambridge, Leeds Manchester, Bristol, Birmin­gham etc. pregătesc plecarea delegaţilor lor la Festivalul de­la Bucureşti. Şcoala centrală de dicţiune şi dramă din Londra — una din­tre cele mai bune şcoli de acest fel din Marea Britanie — va trimite o echipă de 15 studenţi, care vor lua parte la programul cultural. Interpreţii de dansuri popu­lare de la colegiul King au anun­ţat Comitetul naţional de pre­gătire a Festivalului că doresc să se alăture unui grup mai ma­re de dansatori, pentru a parti­cipa împreună cu ei la Festival, BRAZILIA. In cadrul pregă­tirii Festivalului, Uniunea şco­lilor secundare naţionale, care vrea să trimită la Bucureşti 20 de delegaţi, a organizat diferite serate şi expoziţii. Elevii şcolilor de arhitectură pregătesc pentru Festival o expoziţie a arhitectu­rii braziliene. STEAUA ROȘIE Evenimentele din Coreea PHENIAN (Agerpres). — TASS transmite: In comunicatul din 28 iunie al înaltului Comandament al Armatei Populare a R.P.D. Co­reene se anunţă că în cursul zi­lei trupele populare au continuat să ducă lupte înverşunate împo­triva inamicului în regiunile de­la Vest de Ioncihon, Hagamnen şi la Sud-Vest de Penamdon. A­­proape două regimente ale ina­micului sprijinite de 70 de a­­vioane şi de câteva zeci de tancuri au întreprins atacuri în­verşunate care au fost respinse de trupele populare. In noaptea de 27 spre 28 iu­nie avioane­­ americane au bom­bardat din nou cu sălbăticie lo­calităţi rurale din judeţul Kanse. La 28 iunie puşcaşii-vânători de avioane au doborît două a­­vioane ale inamicului şi au a­­variat alte patru. 1 iulie 1953. Populaţia R. D. Germane îşi demonstrează unitatea în jurul guvernului său şi al P. S. U. G. « BERLIN. (Agerpes). — La 26 iunie, în ciuda ploii torenţiale, la Berlin a avut loc o grandioa­să demonstraţie a oamenilor muncii, o demonstraţie a încre­derii şi unirii majorităţii covâr­şitoare a populaţiei Republicii Democrate Germane în jurul guvernului său şi al Partidului Socialist Unit din Germania. Demonstraţia oamenilor mun­cii din Berlin a însemnat totoda­tă cea mai grăitoare dovadă a faptului incontestabil că popu­laţia Republicii Democrate Ger­mane nu are nimic comun cu provocatorii şi bandiţii care în ziua de 17 iunie s-au dedat la excese pe străzile Berlinului. Demonstraţia a fost urmată de un mare meeting organizat în faţa clădirii Consiliului de Mi­niştri, la care a luat cuvântul Otto Grotewohl, preşedinte al Partidului Socialist Unit din Germania şi prim ministru al Republicii Democrate Germane. Participanţii la meeting au întâmpinat cu aplauze furtu­noase şi cu cuvinte de salut apariţia la tribună a lui Otto Grotewohl şi a lui Walter Ul­bricht, secretar general al C.C. al P.S.U.G. şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Mulţumind oamenilor muncii pentru încrederea în partid şi în guvernul R.D. Germane, Otto Grotewohl a vorbit despre poli­tica dusă de guvernul R.D. Ger­mane, politică care are drept scop îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii şi care este pusă în slujba cauzei rezolvării cât mai grabnice a problemelor de interes naţional ale poporului german. Primul ministru a demascat dedesubturile provocării fasciste din 17 iunie şi a subliniat că această provocare pusă la cale de agenţii puterilor imperialiste a fost îndreptată împotriva regi­­mului democrat din R.D. Ger­mană, împotriva măsurilor P.S.U.G. şi ale guvernului R.D. Germane, măsuri elaborate în interesul populaţiei, în intere­sul menţinerii păcii şi unităţii Germaniei. Otto Grotewohl a arătat că hotărîrile adoptate la 11 iunie de Consiliul de miniştri în urma recomandărilor Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. contribue în primul rând la realizarea unui acord între Germania răsăritea­nă şi Germania apuseană şi că schimbările în politica guvernu­lui au provocat o mare derută în rândul politicienilor de la Bonn — partizani ai dezmem­brării Germaniei. Tocmai de a­­ceea ei au pus la cale „ziua X” în Republica Democrată Ger­mană. Amintind că provocatorii fas­cişti încearcă să torpileze re­zolvarea paşnică a problemei germane, organizarea conferin­ţei celor patru puteri şi înche­ierea unui tratat de pace cu Germania, Grotewohl a subli­niat că oamenii muncii din R.D. Germană se unesc astăzi și mai strâns în jurul guvernului lor și în jurul partidului­­clasei muncitoare — Partidul Socialist Unit din Germania. In încheiere Grotewohl a de­clarat în mijlocul aplauzelor furtunoase ale participanţilor la meeting. Azi, noi toţi trebue să fim strâns uniţi, trebue să ne unim rândurile în jurul steagului li­bertăţii, în jurul steagului po­porului nostru pentru a asigura marile noastre succese pe care le-am înscris pe steagul nostru. In legătură cu acţiunile provocatoare ale clicii l­stumaniste a PEKM­ (Agerpres). — Corespondentul special din Kaisung al agenţiei China Nouă a transmis la 25 iunie urmă­toarele: Astăzi, când războiul din Co­reea intră în cel de al patrulea an, armistiţiul care putea fi în­cheiat este grav periclitat. La un meeting din Phenian, repre­zentanţii Armatei Populare Co­reene şi ai voluntarilor chinezi şi-au exprimat în mod unanim hotărîrea fermă de a lupta pen­tru stabilirea armistiţiului în Coreea şi pentru rezolvarea paş­nică a problemei coreene. In a­­celaş timp la Seul, trădătorul poporului coreean Li Sîn Man declară: „Vom lupta până la ultimul om pentru a distruge pe duşmani”. Li Sîn Man nu a început de astăzi acţiunile sa­le criminale îndreptate pentru torpilarea ar­mistiţiului, încurajate de ameri­cani, aceste acţiuni devin din ce în ce mai primejdioase. Proble­ma care se pune în prezent în faţa guvernului Statelor Unite este următoarea: va mai conti­nua oare el să-l încurajeze pe Li Sîn Man în realizarea pla­nurilor sale subversive şi va continua războiul din Coreea sau va lua măsuri îndreptate spre asigurarea armistiţiului în Coreea. Atenţia întregii lumi es­te aţintită astăzi asupra State­lor Unite care urmează să dea un răspuns satisfăcător la scri­soarea mareşalului Kim Ir Sen şi a generalului Pan De-huei. LONDRA (Agerpres).—TASS Comitetul politic al Partidu­lui Comunist al Marii Britanii a dat publicităţii la 26 iunie o de­coraţie în care condamnă acţiu­nile provocatoare ale clicii lui Li Sîn Man. Declaraţia cuprin­de deasemenea un apel către guvernul englez de a retrage trupele engleze din Coreea. BANGKOK (Agerpres),. TASS transmite: Ziarele tailandeze de toate o­­rientările politice condamnă ac­ţiunile provocatoare ale clicii li­sînmaniste, care caută să sabo­teze tratativele de armistiţiu în Coreea. Ziarul „Ciaotai” scrie că „ac­ţiunile lui Li Sîn Man constitue o încălcare serioasă a acordului cu privire la schimbul de prizo­nieri de război”. Ziarul „Nem­aa” scrie: „Pro­babil că Li Sîn JMan acţionea­ză în înţelegere cu acel grup a­­merican care doreşte continua­rea războiului în Goreea”. ★ DIN R. D. GERMANA Reconstruirea Magdeburgului Ziarul „Tägliche Rundschau” a publicat notăririle Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, cu privire la transformarea oraşului Mag­deburg într-un oraş socialist şi cu privire la sarcinile ce re­vin partidului pentru traducerea în viaţă a acestei hotărîri. Hotărîrea istorică luată în ca­drul celei de a doua conferinţe a Partidului Socialist Unit din Germania cu privire la construi­rea planificată a socialismului în R. D. Germană deschide largi perspective pentru o viaţă nouă, liberă şi îmbelşugată, pentru un înalt nivel cultural Oraşele mari ale republicii au un rol important, ele fiind centre poli­tice, economice şi culturale, cen­tre ale clasei muncitoare care construieşte bazele socialismu­lui. Oraşul Magdeburg ocupă un loc important în Viaţa Republicei Democrate Germane. între­prinderilor onstructoare de ma­şini le revin sarcini importante pentru dezvoltarea industriei grele în vederea construirii ba­relor socialismului în R. D. Ger­mană. întărirea puterii populare în Magdeburg constitue o bază a luptei naţionale de eliberare a poporului german, împotriva imperialiştilor străini şi a celor din Germania occidentală. Măreţele realizări ale oameni­lor muncii din Magdeburg, în lupta pentru îndeplinirea planu­lui cincinal, constitue o dovadă a faptului că elanul construcţiei socialiste cuprinde masse tot mai largi ale clasei muncitoare, intelectualilor şi tuturor forţelor patriotice. Datorită iniţiativei celei mai bune brigăzi de la în­treprinderile „Karl Liebknecht” şi „Ernst Thaelmann”, se desfă­şoară în marile întreprinderi ,p­entru construcţia de maşini şi în industria de construcţii miş­­carea muncitorilor pentru mă­rirea normelor exis­tente şi pen­­tru introducerea unor noi meto­de de muncă. Programul trans­formării oraşului Magdeburg în­­tr’un oraş socialist a fost pri­mit cu mult elan de către popu-«­laţia muncitoare. Acest fapt constitue o garama*­ţie a traducerii în viaţă a marei opere de transformare soci­alistă a oraşului. Construirea bazelor socialis­mului în Republica Democrată­ Germană asigură oraşului Mag­deburg o înflorire fără prece­dent în istoria sa. Magdeburgul a fost de două ori distrus d­in timpul războiului de 30 de ani și cu ocazia celui de al doilea război mondial. Capitalismul­ nu a adus oraşului altceva decât moarte, lacrimi şi ruine. Ca o­­raş socialist Magdeburgul are un viitor luminos, fericit. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, TG.-MUREŞ. Redacţia ci administraţia: Tg.-Mure... la Slatin Nr. 19. Telefon: Redacţia: 498. 699. Administraţia: 603. Tipografia: 643. Taxa poştală plătită în numerar cont. aprobări Dir. Gen. PTT Nr. 179.850

Next