Steaua Roşie, septembrie 1953 (Anul 2, nr. 103-111)

1953-09-02 / nr. 103

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA! Anul II. Nr. 103 | Miercuri, 2 Septembrie 1953 |________4 pagini 20 bani IN INTERIORUL ZIARULUI: V. I. Lenin — Opere, voi. 23. (pag. 2-a). Să intensificăm treerişul. (pag. 2-a). La 3 ani de muncă in colectiv, (pag. 2-a). Viaţa de partid. Munca de prim ire a candidaţilor de partid In discuţia plenarei Comitet ului regional, (pag. 3 a). întrecerea dintre gazetele de perete, (pag. 3-a). Pentru îmbunătăţirea muncii de partid ’ Un puternic răsunet a avut tn rândul masselor largi populare programul de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a C.C. al PMR din 19—20 August, — program având ca obiectiv realizarea intr'un timp apropiat a unei serioase îmbunătăţiri a nivelului de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii deia oraşe şi sate, prin ridicarea pro­ducţiei agricole, sporirea pro­ducţiei bunurilor de larg con­sum’, dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi alte lucrări in dome­niul social, sanitar şi cultural. întregul partid îşi concentrea­ză eforturile asupra sarcinii dez­voltării economiei naţionale şi a ridicării serioase şi continue a nivelului de viaţă şi cultură al poporului. îndeplinirea acestei sarcini nu poate fi decât rodul muncii organizate, pline de a­­vânt a oamenilor muncii, sub conducerea partidului. Condu­cerea de partid dă masselor con­ştiinţa intereselor şi a ţelurilor luptei, capacitatea de a acţiona organizat pentru atingerea ţelu­rilor lor. Forţa partidului constă în încrederea şi sprijinul de ca­re se bucură din partea masselor, în realizarea de către masse a politicii partidului. Forţa ma­sselor constă în conducerea lor de către partid. Capacitatea masselor îTS\a înfăptui cu succes sarcinile făuririi vieţii noi de­pinde într'o foarte măre măsu­ră de calitatea conducerii lor de către organizaţiile ae partid, de nivelul muncii de partid. O deosebită însemnătate pen­tru îmbunătăţirea activităţii or­ganizaţiilor de partid are Hotă­­rirea adoptată de plenara lărgi­tă a C.C. al PMR din 19—20 Au­gust cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid şi întărirea le­găturii partidului cu massele. Preocuparea conducerii partidu­lui pentru îmbunătăţirea muncii de partid are ca scop întărirea capacităţii de mobilizare a or­ganizaţiilor de partid în vederea realizării sarcinilor mari puse de Plenară cu privire la dezvol­tarea economiei şi ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al po­porului muncitor. Analizând munca de partid, plenara a constatat că după ve­rif icarea membrilor partidului şi mai ales după demascarea ac­ţiunii antipartinice şi antistata­le a deviatorilor, Luca, 1 auker, Georg eseu, vigilenţa cadrelor de partid şi a membrilor partidului, preocuparea lor pentru puritatea rândurilor partidului au crescut. Activitatea organelor de condu­cere ale partidului s‘a îmbună­tăţit, coeziunea lor s‘a întărit, îmbunătăţirea muncii de partid se oglindeşte în succesele obţi­nute de organizaţiile de partid in conducerea întrecerii socialis­te pentru îndeplinirea planului ,de stat, în conducerea politică a muncii în domeniul agriculturii. Organizaţiile de partid au fost in frpntea oamenilor muncii pentru organizarea avântului industriei, ceeace a dus la creş­terea producţiei globale a in­dustriei socialiste de două ori şi jumătate faţă de 1938.- A crescut rolul de conducător pustie al organizaţiilor de par­tid în industrie şi agricultură, în viaţa culturală, artistică, ştiinţifică a ţării. S‘au ridicat şi se ridică numeroase cadre de partid şi de stat. Totodată plenara a subliniat că in munca de partid există un şir de lipsuri şi slăbiciuni, care trebue lichidate cu toată hotă­­rirea. In munca de partid se mani­festă lipsuri în ce priveşte apli­carea şi respectarea principiilor democraţiei interne de partid şi al conducerii colective. In unele organizaţii regionale, raionale şi orăşeneşti au loc călcări se­*; Din ziarul „Scânteia“ Nr. 2754. rioase ale democraţiei interne de partid şi ale principiului condu­cerii colective. Unii secretari ai comitetelor de partid iau hotă­­rîri de unul singur, fără consul­tarea temeinică a membrilor biroului. In unele regiuni şi ra­ioane, participarea membrilor comitetului regional sau raional la rezolvarea problemelor princi­pale ale muncii de partid eşte formală. Şedinţele activelor de partid nu se ţin regulat, ele nu sunt folosite pentru consultarea activului asupra problemelor vieţii de partid şi de stat, pen­tru atragerea lui la elaborarea hotărîrilor. Intr'o serie de cazuri, critica din partea cadrelor de partid es­te înăbuşită sau nu e luată in seamă. Controlul îndeplinirii hotărîri­­ior şi a sarcinilor de partid este adeseori nesistematic, şi în une­le cazuri, superficial. Aparatul de partid încă organizează in mod nesatisfăcător controlul e­­xeeutării hotărîrilor partidului şi sesizarea conducerii partidului asupra diferitelor lipsuri, dena­turări, etc. Slăbiciuni serioase re manifestă în activitatea unor organe şi or­ganizaţii de partid, a unor co­mitete executive de sfaturi populare cât şi în activitatea al­tor organe de stat, în ce priveş­te întărirea legăturii cu masse­le. Mai sunt activişti de partid cu munci de răspundere care lucrează din birou, vin rar in contact cu oamenii muncii, au devenit inaccesibili pentru a­­ceştla, consideră problemele pri­vitoare la traiul celor ce mun­cesc ca probleme puţin impor­tante. De o slabă preocupare pentru condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor au dat dovadă Ministerul Agriculturii, Ministerul Gospodăriilor Agri­core de Stat, Ministerul Indus­triei Alimentare, Ministerul In­dustriei Uşoare şi alte organe. Deosebit de dăunătoare pen­tru cauza construirii socialis­mului este subaprecierea de că­tre unele organe de partid şi de stat a sarcinii întăririi legă­turilor cu massele de ţărani muncitori, a consolidării alian­ţei clasei muncitoare cu ţărăni­mea muncitoare. Unele organe de partid şi de stat nu ţin sea­ma de nevoile şi cerinţele juste ale ţărănimii muncitoare, nu e. xercită controlul asupra felului cum se aplică politica de impo­zite şi de colectări a statului democrat-popular. Un şir de organe sindicale, şi chiar Consiliul Central al Sindi­catelor, nu poartă suficientă grijă pentru îmbunătăţirea tra­iului oamenilor muncii,’îşi înde­plinesc în mod nesatisfăcător misiunea de a veghia Ia respec­tarea drepturilor oamenilor muncii, la respectarea prevede­rilor Codului Muncii şi a con­tractelor colective, la construi­rea de locuinţe şi instituţii de interes social-cultural, etc.’ Ade­seori membrii de partid din sin­dicate nu luptă cu toată fermi­­tatea pentru dezrădăcinarea bi­rocratismului care a pătruns în activitatea unor organe sindica­le. Unele organizaţii de partid nu dau atenţia cuvenită sindi­catelor şi nu le îndrumează su­ficient. Deşi Uniunea Tineretului Mun­citor a obţinut o serie de succese serioase, ’ există încă lipsuri în munca sa în rândurile tine­rilor muncitori, ale tineretului studios şi mai ales ale tinerilor dela sate, în educaţia marxist­­leninistă a cadrelor utemiste. Unele organe de partid nu ac­­tivizează in măsură suficientă sfaturile populare pentru a le transforma cu adevărat în cea mai largă organizaţie de massă a celor ce muncesc. In multe locuri sfaturile populare lucrea­ză funcţionăreşte, fără atrage­rea la participarea activă în munca lor a deputaţilor, a co­misiilor permanente, a comite­telor cetăţeneşti, manifestă lip­să de iniţiativă şi spirit gospo­dăresc în soluţionarea a nume­roase probleme privind îmbună­tăţirea. nivelului de trai al popu­laţiei. Unele ministere şi insti­tuţii centrale, ca Ministerul Co­merţului Interior, Ministerul A- grlculturii, Ministerul Gospodă­riei Comunale, Comitetul pen­tru Cultură Fizică şi Sport în­locuiesc de multe ori munca vie, operativă, bazată pe mobilizarea masselor de oameni ai muncii, prin avalanşe de circulări şi dis­poziţii, care paralizează munca sfaturilor populare. Sarcinile măreţe care stau în faţa partidului nostru impun îmbunătăţirea muncii partidu­lui şi întărirea legăturii parti­dului cu massele. In acest scop, plenara C.C. a pus în faţa tu­turor organelor şi a organizaţii­lor de partid sarcini însemnate. Una din sarcinile cele mai im­portante care stau înaintea or­ganelor şi organizaţiilor de partid este întărirea democra­ţiei interne de partid. Toate or­ganele şi organizaţiile de partid trebue să respecte cu stricteţe hotărîrea C.C. al PMR cu pri­vire la termenele de alegere a organelor de partid şi cu privi­re la dările de seamă periodice ale acestor organe în faţa or­ganizaţiilor de partid. Conferin­ţele regionale pentru dare de seamă şi alegeri vor avea loc o­­dată la 2 ani, iar cele raionale şi orăşeneşti ale comitetelor de partid şi alegerea birourilor or­ganizaţiilor de bază, odată pe an. Comitetele regionale, raio­nale şi orăşeneşti vor organiza regulat adunări ale activului de partid pentru discutarea proble­melor principale ale activităţii partidului. Plenara cere tuturor comite­telor de partid să respecte cu stricteţe principiul conducerii colective, care este principiul suprem al conducerii de parttá. Orice tendinţă de încălcare a a cestui principiu, de luare a ho­tărîrilor de unul singur, sau fără discutarea prealabilă a hotărîri­lor in colectivul de conducere trebue combătută cu asprime. Toate hotărîrile organelor de partid trebue luate numai pe baza unei studieri temeinice şi aprofundate a problemelor. Trebue lichidate manifestările cultului personalităţii, care au loc în propaganda de partid şi în activitatea practică a organi­zaţiilor partidului, manifestări ce sunt incompatibile cu învă­ţătura marxist-leninistă. Trebue arătate comuniştilor şi massei oamenilor muncii marea forţă colectivă a partidului, experien­ţa şi înţelepciunea colectivă a conducerii partidului, care se călăuzeşte de învăţătura lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Organele şi organizaţiile de partid trebue să poarte o grijă neslăbită întăririi continue a u­­nităţii rândurilor partidului — izvor al forţei sale de neînvins — întăririi coeziunii partidului în jurul Comitetului Central. Luptând pentru îmbunătăţirea muncii cu cadrele de partid, or­ganele şi organizaţiile de partid trebue să promoveze cu curaj cadre tinere, capabile şi devo­tate, să combată hotărît fluc­tuaţia cadrelor. O atenţie deosebită trebue da­tă ridicării nivelului muncii ideologice, şi mai ales muncii de pregătire politico-ideologică a cadrelor de partid, combaterii tendinţelor de rupere a teoriei de practică, a bucherismului şi citatomaniei, a tratării mecani­ce, dogmatice a ideilor marxlsm­­leninismului in locul insuşi (Continuare în pag. 4-a). Pentru bunăstarea poporului Angajamentele devin fapte Membrii cooperativei meşte­şugăreşti de încălţăminte „Uni­tatea” din Tg.-Mureş, discută cu multă însufleţire expunerea tovarăşului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej ţinută cu prilejul celei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre. Cu ocazia acestor discuţii membrii cooperativei şi-au ana­lizat temeinic munca de până a­­cum. Din analiză a reieşit că, faţă de anul 1952, producţia din anul acesta este mult sporită. Astfel, din resurse locale şi din deşeuri au produs cu 10.000 pe­rechi sandale mai mult, au în­fiinţat o secţie de marochinărie în care se confecţionează servie­te, geamantane, genţi, portmo­­neuri, portţigarete, şi alte pro­duse de larg consum. Agitatorul Matei loan, care îşi depăşeşte permanent cu 50— 60 la sută norma de producţie, spune: „după cum arată tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej pâ­nă la sfârşitul anului 1955, oa­menii muncii vor primi 10 mi­lioane perechi încălţăminte. Sunt foarte fericit că 'prin munca mea voi contribui la îndeplinirea acestei sarcini”. Angajamentele luate de membrii cooperativei „Unitatea”se transformă în fap­te: Nemeş Eugen şi-a depăşit în ultimele zile norma în pro­porţie de 150 la sută; Tolan loan, dela marochinărie, cu 130 la su­lă. In mod deosebit s'a eviden­ţiat brigada lui Gábor Vasile cu o realizare de 80 la sută peste normă. Tot mai multe produse de larg consum Hotărîrile Plenarei lărgite a C.C. al PMR din 19-20 August au avut un mare răsunet în rân­durile membrilor cooperativei meşteşugăreşti „Ciocanul”'. Stu­diind cu mare atenţie expunerea tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej prezentată la adunarea festivă consacrată celei de a 9-a aniversări a eliberării pa­triei noastre de către glorioasa Armată Sovietică, au înţeles că trebue să-şi intensifice eforturile pentru a da oamenilor muncii din ce în ce mai multe produse de larg consum. Rezultatele nu întârzie să se arate: lăcătuşul Orosz Bela a reuşit să realizeze pentru prima dată în cooperativa lor ştifturi pentru încălţăminte. Se vor produce de asemeni la celelalte secţii ale cooperativei mai multe găleţi, oale, cratiţe, căni, sobe de bucătărie, etc. Ast­fel, tinichigiii Eröss István şi Zamler Kálmán au realizat zil­nic două norme şi jumătate, iar Makkai loan cu echipa lui a ob­ţinut o depăşire de i2i la sută a normei. Echipa tui Zdravici Béla dela secţia foarfeci a ob­ţinut o depăşire de 153 la sută. Asemenea rezultate se pol cita multe la cooperativa „Ciocanul”. Membrii cooperativei contribue cu multă însufleţire la traduce­rea în viaţă a programului mă­surilor economice adoptate dc partid. Primul rod al muncii în colectiv Gospodăria agricolă colectivă „7 Noembrie“ din comuna Sân­­giorgiul de Mureş a luat fiinţă în primăvara acestui an. Din primele zile colectiviştii au ob­ţinut rezultate însemnate în munca lor. Aplicând regulile agrominime la î’nsămânţare, întreţinere şi recoltare a cultu­rilor, membrii gospodăriei co­lective au realizat recolte supe­rioare ţăranilor cu gospodării mici şi mijlocii. La grâu, de pildă, recolta medie a gospodă­riei colective este cu 500 kg. mai mare decât recolta medie obţinută de ţăranii cu gospodă­rii individuale. Ziua de 29 August a fost o zi de mare sărbătoare pentru membrii gospodăriei agricole colective „7 Noembrie“ din Sân­­giorgiul de Mureş. In această zi ei au primit primul rod al muncii lor în gospodăria colec­tivă: avansul , de 40 la sută. Colectivistul Carol Boni este trecut de 65 ani, nici odată in viaţa lui el nu a avut însă atâ­tea produse, câte a primit acum în contul avansului de 40 la sută. In căruţa frumos împodo­bită, el a dus acasă 1.034 kg. grâu, precum şi alte cantităţi însemnate de orz, ovăz şi alte produse. Colectivistul Alexandru Tordai, a realizat în acest an 124 zile muncă. Avansul primit de el este de 601 kg. grâu. Fru­moase cantităţi au primit Ale­xandru Savu şi alte familii de colectivişti. Au cerut transformarea întovărăşirii în gospodărie colectivă încă în anul 1950, la Reghin a luat fiinţă întovărăşirea agri­colă „înainte”. Pe tarlalele unite pentru cultivarea laolaltă a pă­mântului, tractoarele SMT-ului au răsturnat brazde adânci. In­­tovărăşiţii au lucrat cu însufle­ţire, respectând regulile agro­­minimului. Pământul arat cu tractorul a dat roade bogate. Membrii în­tovărăşirii au îngrijit culturile şi au recoltat atunci când boa­bele erau în pârgă. Zilele tre­cute, ei au terminat treerişul pă­­ioaselor din recolta acestui an. Recolta medie obţinută este de 2.250 kg. grâu la hectar. Pe unele parcele, lucrate mai mulţi ani dearândul cu tractorul, unde însămânţarea s‘a făcut cu seminţe selecţionate, recolta ob­ţinută este de 2.930 kg. grâu la hectar. . -y-.. Convinşi că singurul drum pen­tru făurirea unei vieţi fericite este munca în gospodăria co­lectivă, membrii întovărăşirii agricole din Reghin au cerut să treacă la forma superioară a muncii în comun: gospodăria colectivă.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék