Steaua Roşie, septembrie 1953 (Anul 2, nr. 103-111)

1953-09-02 / nr. 103

2 Volumul al douăzecişitreilea cuprinde lucrările scrise de V. I. Lenin în Elveţia în perioada Au­gust 1916—Martie 1917. Cea mai mare parte din aceste lucrări oglindesc­ lupta dusă de Lenin, de bolşevici, împotriva războiului imperialist şi politicii trădătoare a conducătorilor par­tidelor Internaţionalei a II-a — social-şovinişti făţişi şi cen­­trişti. Intre aceste lucrări sunt articolele: „Imperialismul şi scin­darea socialismului”, „Zece mi­niştri „socialişti”, „Pacifismul burghez şi pacifismul socialist”, „Către muncitorii care sprijină lupta împotriva războiului şi împotriva socialiştilor care au trecut de partea guvernelor lor“ şi altele. In volumul de faţă este publi­cat celebrul articol „Programul militar al revoluţiei proletare“, în care Lenin, pe baza datelor cu privire la capitalismul imperia­list expuse în cartea „Imperialis­mul, stadiul cel mai înalt al ca­pitalismului”­, a dezvoltat noua teză teoretică potrivit căreia victoria simultană a so­cialismului în toate ţările este considerată, imposibilă, iar vic­toria socialismului într’o singură ţară capitalistă, luată aparte, este considerată posibilă, şi a fundamentat teza despre războa­iele drepte şi nedrepte. O însemnată parte din acest volum este alcătuită din lu­crări în care Lenin a definit sarcinile socialdemocraţilor re­voluţionari în perioada războiu­lui imperialist mondial (1914— 1918), „Sarcinile zimmerwal­dienilor de stânga din partidul social-democrat elveţian", „Teze principale cu privire la problema războiului”, „Cu privire la mo­dul de a pune problema apă­rării patriei”, „Apărarea neu­tralităţii” şi altele. In articolele „Despre curentul, în curs de apariţie, al „economis­mului imperialist“, „Răspuns lui P. Chievschi (I. Piatcov)“, „Despre o caricatură de marxism şi despre „economismul imperia­list“, Lenin supune criticii po­ziţia ostilă marxismului a gru­pului antipartinic al lui Buharin — Piatcov şi dezvoltă în noile condiţii istorice programul bol­şevic în problema naţională. Din acest volum face parte lucrarea „Conferinţă despre revoluţia din 1905”, ţinută de Lenin la Zürich la o adunare a tineretului mun­citoresc, referat în care Lenin a făcut o generalizare profundă şi cuprinzătoare a experienţei primei revoluţii ruse. Lucrările „Schiţă de teze din 4 (17) Martie 1917“, „Scrisori din depărtare”, „Despre sarcinile P.M.S D.R. în revoluţia rusă“, „Revoluţia din Rusia şi sarcinile muncitorilor din toate ţările“ şi altele au fost scrise în primele zile ale revoluţiei din Februarie 1917. In aceste lucrări, Lenin a făcut o analiză a raportului din­tre forţele de clasă în revoluţie şi a schiţat perspectivele trecerii de la revoluţia burghezo-dem­ocra­­tică la revoluţia socialistă. Pentru prima oară au fost in­cluse în operele lui V. I. Lenin şase documente. „Propunere de modificări în rezoluţia asupra problemei războiului”, „Istoria unei mici perioade din viaţa unui partid socialist“ sunt consacrate luptei desfăşurate de social-de­­mocraţii de stânga în par­tidul social-democrat din El­veţia în perioada războiului imperialist mondial. Lucrarea „Statistică şi sociologie“ arată rolul mişcărilor naţionale in mişcarea muncitorească inter­naţională­ Documentele „Tele­gramă către bolşevicii care pleacă în Rusia“ şi „Declaraţie in ziarul „Vol­srecht” lămuresc tactica bolşevicilor în revoluţia care se desfăşura în Rusia. „Ho­­tărîrea Colegiului din străină­tate al C.C. a­ P.M.S.D.R.“ este îndreptată împotriva menşevici­­lor, care încercau să împiedice întoarcerea lui Lenin şi a bolşe­vicilor din emigraţie în Rusia. V. I. LENIN — Onerp. vnl. 93. STEAUA ROȘIE Intensă activitate culturală In cadrul clubului fabricii de zahăr din Tg.-Mureş se desfă­şoară o temeinică şi variată muncă culturală de massă. Muncitorii fabricii vin deseori aici, unde îşi pot petrece în mod plăcut timpul liber, să împrumu­te o carte, să citească ziare sau să asiste la un spectacol dat de membrii echipei culturale. Co­lectivul de conducere al clubu­lui primeşte un mare ajutor din partea organizaţiei de bază şi a secţiei culturale din fabrică. Biroul organizaţiei de bază dă indicaţii concrete pentru o mai bună desfăşurare a muncii şi sprijină orice iniţiativă a colec­tivului de conducere al clubului. Lecturile în colectiv sunt foarte apreciate. Două săli de lectură frumos amenajate cu fotolii şi canapele confortabile, mese de şah, radio şi altele stau la dispoziţia muncitorilor. Biblioteca clubului numără peste 5.000 exemplare printre care cărţi cu caracter politic şi social, ştiinţifice, literare, sport, literatură pentru copii, etc. Bibliotecare Vilcsek Francisc desfăşoară o vie activitate în popularizarea cărţilor în rândul muncitorilor, modul de deser­vire a cărţilor, etc. Biblioteca îi ajută în mod sistematic pe mun­citorii ce învaţă la cursurile de partid, îi instruieşte profesional şi le lărgeşte în mod considera­bil vederile lor politice şi lite­rare. Numărul cititorilor biblio­tecii se ridică la 200—250 lu­nar. In fişa lui Chirculescu Constantin, unul dintre cei mai buni cititori, găsim trecute cărţi cu caracter politico-ideologic, ştiinţifice şi altele. Pe lângă club, o activitate frumoasă desfăşoară şi echipa artistică de dansuri populare, formată din 14 persoane, echipa de teatru care număra peste 30 de persoane şi o mică orchestră de instrumentişti. Colectivul ar­tistic al fabricii de zahăr a ob­ţinut succese frumoase; sub în­drumarea responsabilului lor Czuczora Antal, tinerii artişti amatori au organizat numeroa­se programe artistice atât în lo­calitate cat şi in regiune. Programele cuprind dansuri populare româneşti, maghiare, ruseşti, recitări şi piese, solo vocal şi instrumental. Munca tinerilor din echipele artistice şi in special a celor mai buni ca Mátyás Viorel, Diószegi Carol, Puşcaş Carolina şi alţii, a fost răsplătită prin numeroasele diplome primite la diferite con­cursuri, la care au participat. In prezent echipa de teatru a fabricii pregătește piesa „Lo­godna”. La 3 ani de muncă în colectiv Duminică dimineaţa. La sediul gospodăriei colective „Parti­zanul Roşul“ din Curteni e mare forfotă, fac ultimele pregătiri în vederea marii sărbători: îm­părţirea avansurilor­ La intrare, o vitrină frumos aranjată, vorbeşte despre produ­sele multiple şi recoltele bogate, din acest an, ale colectiviştilor. Printre culturi o plantă nouă, bumbacul; colectiviştii din Cur­teni experimentează cultivarea acestei plante. Etichetele fixate arată creşterea producţiei la di­ferite produse. La varză, de exemplu, producţia din acest an este cu 100 la sută mai mare de­cât anul trecut, la ardei cu 10— 20 la sută, etc. începe sărbătoarea. In sala căminului cultural s-au adunat membrii gospodăriei şi numeroşi invitaţi, colectivişti şi ţărani muncitori din satele învecinate, oameni ai muncii din Tg.-Mureş. — In cel de al treilea an, de muncă colectivă, sărbătorim as­tăzi repartizarea avansurilor de 40 la sută — a spus Incze Nagy, preşedintele gospodăriei- In trei ani de la înfiinţare, gospodăria s-a dezvoltat mult. Prin munca însufleţită a membrilor ei, prin ajutorul multilateral al statului democrat-popular, gospodăria colectivă s-a mărit şi şi-a dez­voltat construcţia gospodărească şi venitul obştesc. Acolo, unde azi se află grajdul modern, remiza, maternitatea, atelierul de rotă­­rie-fierărie, la înfiinţare era un foc viran, plin cu bălării. Cu trei ani în urmă gospodăria avea 3 boi, 37 vaci şi 7 cai. Astăzi gos­podăria are 17 vaci de lapte, 24 boi, 25 capete tineret bovin, 18 tineret cabalin, 56 porci, 184 oi, fermă de păsări. Recoltele obţinute în acest an sunt cu mult superioare celor ob­ţinute în anii precedenţi. Astfel la grâu, aplicând metoda de în­­sămânţare în rânduri încrucişa­te, colectiviştii din Curteni au obţinut în acest an o recoltă me­die de 2.547 kg. la hectar, cu 700 kg. mai mult decât în anul trecut­ şi cu 840 kg.­­mai mult decât ţăranii cu gospodării in­dividuale. Din rândurile colectiviştilor s-au ridicat numeroşi fruntaşi în muncă. Incze Nagy , preşedin­tele gospodăriei, cu prilejul Con­gresului fruntaşilor din gospo­dăriile colective a fost decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. III., iar şefa de echipă Rozalia Székely, cu „Medalia Muncii“­în întrecerea socialistă, des­făşurată pentru terminarea grab­nică a strângerii recoltei s-au evidenţiat mulţi colectivişti ca Iuliu Bakó, Ferencz S. Nagy, Io­lan Farkas, Iuliana Zongor şi al­ţii care au realizat zilnic în a­­ceastă perioadă 1,5-2 zile muncă. Munca colectiviştilor este pe deplin răsplătită de veniturile obţinute. Pentru fiecare zi munca, colectiviştii din Curteni au pri­mit, numai avans 40 la sută, câte 2,70 kg. grâu, 0,17 kg. orz, 0,10 kg. ovăz şi alte produse. Astfel colectivistul Gheorgh­e Doma­­hidy, care împreună cu familia sa a realizat în acest an 442 zile muncă, a primit drept avans 1.193 kg. grâu, 75 kg. orz, 44 kg. ovăz, 884 kg. furaje şi 442 le Asemenea cantităţi însemnat, au primit şi colectiviştii Andre, Deák, Ester Farkas, Iuliu Bak şi alţii. Colectiviştii din Curteni ştiu că veniturile obţinute sunt un rod al muncii lor, rod al spriji­nului multilateral al partidului şi guvernului acordat gospodăriilor colective. Pentru a obţine şi în anul viitor o recoltă sporită, co­lectiviştii din Curteni au început încă la 25 August arăturile pentru însămânţările de toamnă şi pre­gătirea seminţii. Cunoscând şi fiind convinşi de roadele aplică­rii întocmai a agrominimului şi a metodelor agrotehnice avan­sate, ei vor însămânţa în toam­­nt aproape întreaga suprafaţă de grâu în rânduri încrucişate. Să intensificăm treerişul!" In actuala perioadă a munci­lor agricole de vară, principala sarcină în lupta pentru pâinea poporului muncitor o constitue terminarea traerişului. Orice tă­­răgăneală, cauzată fie de nefo­­losirea întregii capacităţi de lucru a batozelor, sau de proas­ta organizare a muncii la aici, pricinuieşte pierderi de cereale. In Regiunea Autonomă Ma­ghiară au fost obţinute unele succese în ceea ce priveşte des­făşurarea treerişului. Unele gos­podării colective şi întovărăşiri agricole ca cele din Malnaş, Angheluş (raionul Sf. Gheor­­ghe) Acăţari, Foi, Vadu, Călu­­şeri, Cotuş (raionul Tg.-Mureş) precum şi ţăranii muncitori din Aita Mare şi Boroşneul Mare (raionul Sf. Gheorgh­e) au ter­minat treerişul. Totuşi, ţinând seama de con­­diţiunile existente (experienţa campaniilor precedente, numă­rul mai mare de batoze, timpul în majoritate favorabil) treeri­şul se desfăşoară în regiune intr’un ritm nesatisfăcător. Pâ­nă la 28 August, pe întreaga regiune, treerişul a fost execu­tat numai în proporţie de 52,5 la sută. Hotărîrea guvernului şi parti­dului cu privire la campania a­­gricolă de vară obligă comite­tele executive ale sfaturilor populare ca cel târziu la 5 zi­­le după începerea secerişului să se înceapă treerişul. In multe locuri însă, treerişul a început cu 15—25 zile întârziere, iar în unele comune şi sate ci Glăje­­rie, Adrianul, Teleacul (raionul Reghin) şi altele, încă nici n’a început. Lipsuri organizatorice se ma­nifestă cu deosebire în activita­tea comisiilor permanente. Ast­fel, comisia permanentă agrico­­lă-colectări din cadrul sfatului popular al raionului Tg.-Secu­­iesc, bunăoară, în tot timpul campaniei agricole de vară abia a ţinut o singură şedinţă şi ace­ia fără multe roade, ne mai vor­bind de comisiunile permanente agricole-colectori d­ela comune, care în mare parte sunt inactive. Unele comitete executive ale sfaturilor populare comunale, manifestă o atitudine de indife­renţă faţă de desfăşurarea cam­paniei agricole de vară. Comi­tetul executiv al sfatului popular comunal Petelea (raionul Re­ghin) a stat cu braţele încrucişate atunci când o batoză nu a funcţio­nat în plină campanie. S-a mul­ţumit să anunţe raionul. Raionul pe de altă parte a neglijat luarea de măsuri timp de 12 zile. Se mai practică metoda de a treera de pe căruţe, pierzăndu-se timp preţios, batozele neîndepli­­nindu-şi planul, în multe comu­ne din raionul Gheorgheni. In raioanele rămase mult în urmă­­ cu treerişul (Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Tg. Secuiesc, Re- I­ghin şi Topliţa) treerişul de zi şi noapte nu s’a introdus decat într’o măsură redusă (2—3 co­mune pe raion). Ba mai mult, unele comitete , executive ale sfaturilor populare , comunale, dau dovadă de lipsă de vigilenţă şi imnaciuitoristi faţă de chiaburi şi faţă de unel­tirile acestora. Preşed­intele co­mitetului executiv al sfatului popular al comunei Mădăraş (raionul Tg.-Mureş) pentru ca să „uşureze” munca chiaburilor a fixat o arie chiar în grădina chiaburului Dénes Székely....­ In comuna Corneşti (raionul Tg.-Mureş) chiaburul Márton Székely a încercat să predea statului grâu de calitate infe­rioară, plin cu tăciune. In co­muna Remetea (raionul Gheor­gheni) mulţi producători s’au prezentat la treeriş cu recolte de pe suprafeţe nedeclarate. Timpul este înaintat. Trebue să depunem toate eforturile pen­tru intensificarea ritmului tree­­rişului. In acest scop trebue pus capăt, în primul rând, lipsurilor existente în desfăşurarea campa­niei de vară, trebue intensifica­tă îndrumarea şi controlul efec­tiv pe teren. Sarcina organiza­ţiilor de bază şi a sfaturilor populare este aceia de a desfă­şura o temeinică muncă politică şi organizatorică pentru intro­ducerea grabnică a treerişului în două schimburi, întrecerea socialistă şi patrio­tică trebue deasemeni intensifi­cată. Aici, organizaţiile de bază au un rol deosebit de important. Felul în care vor reuşi ele să mobilizeze ţărănimea muncitoa­re în executarea grabnică a tree­­rişului, la predarea la timp a cotelor de cereale, de aceasta depinde în mare măsură buna desfăşurare şi la timp a treeri­şului şi colectărilor. Cuvântul agitatorului, întreaga muncă politică desfăşurată de organiza­ţiile de bază trebue să arate ţă­ranului muncitor imensul spri­jin şi ajutor pe care-l primeşte din partea partidului şi guver­nului pentru a-şi făuri o viaţă nouă, fericită. Astfel, lămurind masselor ţărănimii muncitoare politica , partidului nostru — în centrul căreia stau omul şi ne­voile sale , comuniştii trebue să arate ţăranilor muncitori că este în interesul lor propriu şi al ţării întregi să-şi execute la timp muncile agricole, să predea în întregime cotele cuvenite sta­tului. Pentru nicio clipă nu trebue uitate uneltirile duşmanului de clasă. Organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturi­lor populare trebue să aibă în centrul preocupării lor ascuţirea continuă a vigilenţei revoluţio­nare a ţărănimii muncitoare. Uneltirile chiaburilor trebuesc demascate, condamnate în faţa întregii populaţii din comuna sau din satul respectiv. Colecti­vele de redacţie ale gazetelor de stradă şi de arie­ trebuesc îndrumate şi sprijinite pentru ca să publice articole şi caricaturi în care să fie demascate concret acţiunile chiaburilor. Munca la arii trebue îmbună­tăţită. Comitetele executive ale sfaturilor populare, raionale şi comunale, sprijinite de organi­zaţiile de partid, împreună cu conducerile SMT-urilor trebue să asigure buna funcţionare a batozelor, folosirea deplină a capacităţii lor de muncă. SPORT Printre colectivele sportive săteşti fruntaşe din regiunea noastră se numără şi colectivul comunei Batoş din raionul Re­ghin care a fost unul din prime­le colective sportive săteşti dor­nice să se înscrie în asociaţia „Recolta“. De la înfiinţarea lui, colectivul a obţinut multe suc­cese pe tărâmul culturii fizice şi sportului. Colectivul înglobează numărul de 80 persoane dintre care 26 as­piranţi GMA, 13 purtători de in­signe GMA şi 10 sunt sportivi clasificaţi. Deasemeni s-au rea­lizat frumoase performanţe la diferitele competiţii sportive re­gionale sau raionale, colectivul acestei comune clasându-se în repetate rânduri pe primele lo­curi. Echipa de handbal fe­­menin a ajuns chiar şi în Tina­icle competiţiilor sportive cla­­sându-se la locul III pe ţară. Exemplul ţăranilor muncitori din Batoş trebue să fie urmat şi de către celelalte colective spor­tive săteşti din regiune, înscrie­rea lor în asociaţia „Recolta“ le creiază minunate posibilităţi de educare prin sport. Un colectiv sportiv fruntaş 2 Septembrie 1953.

Next