Steaua Roşie, noiembrie 1953 (Anul 2, nr. 121-128)

1953-11-04 / nr. 121

. Ca să îndeplineşti misiunea de agitator al organizaţiei de partid nu e lucru uşor. Nu e u­­şor, pentru că agitator nu poate fi oricine, pentru că organiza­ţiile de bază ale partidului selecţio­nează pe cei mai buni cetăţeni ai comunei sau satului, pe care îi însărcinează apoi, ca să cla­rifice in faţa cetăţenilor din co­muna respectivă multiplele pro­­bleme a­e politicii partidului şi guvernului, să explice probleme­le ce preocupă oamenii muncii din ţara noastră. E o mare cinste pentru orice om al muncii să îndeplinească misiunea de agitator. Printre cei mai buni agitatori este şi ţăranul muncitor Sándor Petru din comuna Voiniceni, ra­ionul Tg.-Mureş. Munca de agi­taţie in această comună este bi­ne organizată. In urma reparti­zării agitatorilor pe grupe de case, agitatorului Sándor Pe­tru ia revenit sectorul nr. 5. In cadrul acestui sector !! vezi per­manent pe agitatorul nostru, ca­re însă cutreeră zi de zi şi cele­lalte părţi ale comunei. Când s-a prelucrat Decretul Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare, el a fost primul care şi-a luat angaja­mentul ca în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor, nu nu­mai să popularizeze Decretul, dar împreună cu sectorul său, să fie primit, atât la însămân­­ţările de toamnă cât şi în cele­lalte îndatoriri patriotice ale ţă­ranilor muncitori din comuna Voiniceni. „Noi, oamenii săraci, am avut mult de suferit în vremurile mai de mult, de pe urma ălora care ne trimiteau deputaţi de acolo de sus de la Bucureşti. Pe aceş­tia de multe ori nici nu-i ve­deam şi nu-i cunoşteam pentru­ că odată aleşi, nici nu se arătau prin satele noastre, — se adre­sează el ţăranilor muncitori Dan Vasile şi Pastor Ilie din sectorul Nr. 5. — Au trecut însă timpuri­le alea. Astăzi suntem­ noi la putere, de aceea, aşa cum arata Decretul, oamenii muncii îşi a­­leg deputaţii lor, oameni ne-ai noştri, cunoscuţi, cinstiţi, care apără Intr'adevăr interesele noas­tre”. Şi aşa, din casă ‘n casă, agi­tatorul lămureşte pe alegătorii din sectorul său, despre impor­tanţa alegerilor, le vorbeşte des­pre viaţa fericită, pe care oame­nii muncii eliberaţi de asuprire, şi-o făuresc. Sándor Petru a mai învăţat un lucru de mare preţ, de la partid. Ca să lămureşti pe al­ţii, trebue mai întâi să fii tu exemplu In muncă, să te achiţi de sarcini şi de obligaţiile pa­triotice către stat înaintea celor­lalţi. El şi-a însuşit întocmai aceas­tă învăţătură de preţ. împreu­nă cu alegătorii din sectorul său de muncă, el a fost printre pri­mii la insămânţările de toamnă, aşa cum Îşi luase angajamentul la şedinţa cu agitatorii în care s-a prelucrat Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, îm­preună cu alegătorii din sectorul său el şi-a predat şi cotele către stat şi şi-a achitat şi impozitele. Ei sunt conştienţi de faptul că statul nostru democrat-popular acordă o grija deosebită oame­nilor muncii de la oraşe şi sate, că partidul şi guvernul vine în sprijinul ţărănimii muncitoare, cu noi măsuri menite să ridice pe o treaptă mai superioară ni­velul de viaţă al celor ce mun­cesc. De aceea, purtând în mână ziarele care conţin „Hotărîrea guvernului şi partidului cu pri­vire la imbunătâţirea şi dezvol­tarea sistemului de contractare şi achiziţie de animale şi produ­se animale, în vederea aprovi­zionării populaţiei cu produse al­imentare şi a industriei cu ma­terii pnime şi pentru încurajarea creşterii şi îngrăşării de anima-­ le“,agitatorul fruntaş Sándor Pe­tru a pornit din nou din casă în casă, pentru a aduce la cunoştin­ţa masselor noua Hotărîre, pen­tru a mobiliza mas­sele de ţărani muncitori, ca la 20 Decembrie a c. să voteze candidaţii F.D.P., candidaţ­ii păcii şi ai bunei stări a nonorului muncitor TRIBUNA AGITATORULUI Un agitator fruntaș în campania electorală STEAUA ROȘIE In lumina articolului 83 i din Constituţia R. P. R. „Femeia în Republica Populară Ro­mână are drepturi egale cu ale bărba­tului în toate domeniile vieţii economi­ce, politice, de stat şi culturale. Femeia are drepturi egale cu aia bărbatului la muncă, salariu, odihnă, asigurare socială şi învăţământ“, o glăsuieşte printre altele articolul 13 din Constituţia Republicii noastre Populare. Acest articol consfinţeşte drepturile şi lib­ertăţile mari, de care se bucură femeia în patria noastră, ca urm­are a eliberării ţării noastre de către glo­­rioasele armate sovietice, ca urmare a luptei dusă cu succes de către pop­­ul nostru muncitor in frunte cu clasa muncitoare, condusă de partidul său de avantgardă. Situaţia de sclav a femeii, umilită şi lipsită de cele mai elementare drepturi în regimul burghezo-moşieresc, a ră­mas doar ca o amintire tristă. Puterea populară a deschis femeii un drum larg, i-a dat posibilitatea de a lua par­te alături de toţi oamenii muncii la ma­rea operă de construire a socialismului. In toate domeniile vieţii noastre de stat, economice, culturale şi politice, femeile şi-au dovedit capacitatea şi forţa creatoare fie prin participarea activă la munci care altă dată erau pri­­vite ca privilegii ale bărbaţilor, fie în diferite munci de răspundere, începând de la preşedinţi sau secretari de sfaturi populare, maiştri de producţie şi până la preşedinţi de uniuni sindicate, directori de ministere, miniştri. Prin condiţiile optime de muncă ce li s'au creiat, alături de bărbaţi multe femei poartă astăzi înaltul titlu de sta­h­anovist sau fruntaş în producţie, al­tele sunt laureate ale premiului de stat, artiste emerite, pe pieptul multora din ele strălucesc cu mândrie distincţii mari ca „Ordinul Muncii ", „Steaua Republicii", etc., dovezi grăitoare ale recunoştinţei pe care statul democrat­­popular o poartă celor ce-şi consacră activitatea şi cunoştinţele tot cauzei celor ce muncesc. Astfel de exemple avem nenumărate şi in regiunea Auto­nomă Maghiară. Iată-te pe utemista Ecaterina Benedek, de la Atelierele de reparaţii auto, care a învăţat meseria de electrician, devenind fruntaşă in producţie, pe maestrele ţesăturilor de calitate de la fabrica de textile „Gheor­­ghe Doja" din Sf. Gheorghe, stahano­­vistele Magda Bagoly, Elisabeta Jakocs, Elisabeta Abraham, etc. care printre alte mii de femei din ţara noastră au răsturnat teoria mincinoasă a burghe­­zo-moşierimii după care femeia este «inferioară" bărbatului şi că locul ei este la „bucătărie". In domeniul acti­vităţii de stat, numai în regiunea noas­tră avem 39 femei deputaţi regionali, 6 preşedinţi şi 54 secretari de sfaturi populare comunale, iar în gospodăriile agricole colective un număr de 31 fe­mei socotitori, 89 cenzori, etc. „Statul ocroteşte căsătoria şi fami­lia şi apără interesele mamei şi copilu­lui. Statul acordă ajutor mamelor cu mulţi copii şi mamelor singure, conce­diul cu piaţa salariului femeilor însăr­cinate, organizează maternităţi, creşe şi cămine de copii“ se spune în acelaş articol în continuare, şi întradevăr fe­meile din patria noastră beneficiază din plin de ajutorul statului în toate dome­niile. Numai în regiunea noastră, pe cele trei trimestre ale anului 1953, cele 6.608 mame care beneficiază de ajuto­­rul familial de stat, au primit suma de 2.912.738 lei. Pe lângă ajutorul fami­lial de stat femeile muncitoare cu mulţi copii au primit premii însemnate. De exemplu :Estera Böszörményi cu 10 co­pii, din Tg.-Mureş a primit 1.000 lei premiu, Terezia György din Mădăraş- Giuc cu 11 copii, 1.000 lei, Ana Boldi­zsár din Mureşeni cu 13 copii 2.000 lei, Nastasia Suciu din Reghin cu 13 copii, 1.000 lei pentru a doua oară, Piţi Ileana Rozalia cu 10 copii din comuna Crişeni, raionul Sângiorgiul de Pădure, 1.000 lei pentru a doua oară, Maria Tinea din Ideciul de ,Tos, raionul Re­ghin 2.000 lei, etc. Peste 1.000 de femei a fost deco­rate cu înalte distincţii de stat ca: „Mamă eroii*", „Gloria maternă“, „Medalia maternităţii", etc. Iată numai câteva dovezi grăitoare ale faptului că femeia in Republica Populară Română nu mai este un sclav, că ea are drepturi egale cu ale bărba­tului în toate domeniile de activitate, că statul ocroteşte căsătoria şi familia, apără interesele mamei şi copilului, a­­cordă ajutor mamelor cu mulţi copii. Au apus pentru totdeauna vremurile când femeia era îngenunchiată şi umi­lită de cei care sugeau sângele poporu­lui nostru muncitor. Astăzi femeile iau parte activă la construirea României noi, socialiste, alături d­e toți oamenii muncii din ţara noastră. Cronica Frontului Democratiei Populare Pe tot cuprinsul Regiunii Autono­me Maghiare funcţionează 635 puncte de agitaţie care desfăşoară o vie acti­vitate în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Printre cele mai active puncte de agitaţie din regiune sunt cele din comuna Voivodeni (raio­nul Tg.-Mureş), Lunca­­ Bradului şi Borsec (raionul Topliţa), etc. In sălile frumos amenajate ale acestor puncte de agitaţie, aproape în fiecare seară se adună cetăţeni alegători pentru a par­ticipa la audiţii colective de radio, sau pentru a discuta diverse probleme in legătură cu alegerile. La punctele de agitaţie din regiune s-au organizat sute de conferinţe lega­te de alegeri. Astfel numai la punctele de agitaţie din Borsec şi Lunca­ Bradu­­lui au fost ţinute aproape 50 conferin­ţe. K­ In oraşele, comunele şi satele Re­giunii Autonome Maghiare peste 13.000 agitat­ori desfăşoară o vie activitate în vederea alegerilor de deputaţi In sfa­turile populare. ir Dornici de a alege la 20 Decem­brie pe cei mai buni fii ai poporului muncitor, propuşi In adunările popu­lare pentru desemnarea de candidaţi, până la data de 31 Octombrie în Re­giunea Autonomă Maghiară s-au înscris pe listele de alegători 396.496 cetăţeni. La această data ei îşi vor spune cu­vântul de întărire şi consolidare a re­gimului democrat-popular, care a des­chis drumul nou şi luminos al construi­rii socialismului. iţ­ In raionul Topliţa au avut loc până in prezent 18 adunări în, care s-au făcut propuneri de candidaţi pentru sfaturile populare. La aceste adunări au participat peste 3000 de cetăţeni, care au propus până în pre­zent 8 candidaţi pentru sfatul popular raional, 3 candidaţi pentru sfatul popular orăşenesc şi 58 candidaţi pen­tru sfaturile populare comunale. 11 Cetăţenii din comuna Ceuaş (ra­ionul Tg.-Mureş), au propus drept candidat pentru circumscripţia electo­rală regională Nr. 11 pe Ilie B. Sán­dor, ţăran muncitor, preşedintele co­operativei din comună. Primul care a luat cuvântul la adu­nare a fost preşedintele întovărăşirii pentru lucrarea în comun a pământu­lui, Iosif Erdős. Propunerea lui a fost întărită şi susţinută de mai mulţi lo­cuitori, printre care Dénes Nagy, preşedintele sfatului popular comunal, Andrei Virág, Ioan T. Sándor şi alţii. Vorbitorii au scos în evidenţă reali­zările obţinute în munca sa neobosită de către candidatul Ilie B. Sándor exprimându-şi convingerea, că va fi demn de încrederea accidantă. 4 Noembrie 1953. Vie activitate în preajma zilei de 7 Noembrie Numeroase sunt pregătirile ce se fac pretutindeni în regiune în întâmpinarea zilei de 7 Noembrie. In comuna Mărtiniş (raionul Odor­­hei) oamenii muncii participă cu un deosebit elan la pregătirile ce se fac in vederea sărbătoririi zilei de 7 Noem­brie. Ţăranii muncitori, intelectualii, utemiştii şi pionierii din comună mun­cesc intens pentru buna reuşită a pro­gramelor. In fiecare seară la căminul cultural răsună până târziu în noapte glasurile limpezi ale coriştilor, sau pa­şti Băltăreţi ai dansatorilor. Sute de cetăţeni muncesc cu însu­fleţire la ultimele lucrări ale noului in­ternat al şcolii elementare ce va fi ga­ta in cinstea zilei de 7 Noembrie. A­­ceastă construcţie ce va adăposti noile vlăstare ale patriei noastre, venite să se bucure de lumina învăţăturii, se ri­dică mai mândră pe zi ce trece. Dacă în anul 1948 se puteau primi aici 50 de elevi interni, anul acesta numărul lor va creşte la peste 140. Şi angajamentele luate de ţăranii muncitori din această comună în cins­tea lui 7 Noembrie în ce priveşte co­lectările şi însămânţările, devin pe zi ce trece fapte. Astfel, până în prezent colectările de grâu şi alte cereale s-au­­efectuat în proporţie de 94 la sută, iar cele de carne cu 72 la sută. Deasemeni insămânţările au fost executate în pro­porţie de 83 la sută. Pretutindeni întâlnim avânt şi dra­goste de muncă în pregătirile ce se fac în cinstea aniversării Marii Revoluţii. Flacăra Marii Revoluţii din Octombrie a crescut din an în an şi luminează cu o strălucire fără seamăn drumul sute­lor de milioane de oameni ai muncii spre socialism şi fericire, spre pace şi progres. SCRISORI CĂTRE REDACŢIE Toată atenţia realizării planului de colectare Paralel cu muncile agricole de toamna, pe întreg cuprinsul Re­giunii Autonome Maghiare se desfăşoară şi predarea cotelor de produse agricole cuvenite statului. In tot mai multe comu­ne şi sate din regiunea noastră, predarea cotelor din produsele agricole de toamnă este pe ter­minate. In comuna Caşva (raio­nul Reghin) de exemplu, datori­tă sprijinului şi îndrumării date agentului colector de către orga­nizaţia de bază şi comitetul e­­xecutiv al sfatului popular, pla­nul de colectare a porumbului şi a cepei a fost realizat în între­gime, iar colectarea fânului a fost îndeplinită in proporţie de 93 la sută. In Co­t­unele Praid şi Bereni (raionul Sângiorgiul de Pădu­re) producătorii agricoli şi-au îndeplinit obligaţiile de predare a cotelor de porumb în proporţie de 101, respectiv 90 la sută­­însemnate succese în realizarea planului de colectare a produse­lor agricole au fost obţinute în comunele Mureşeni (raionul Tg. Mureş), Boroşneni-Mare, Valea Crişului, Bicsad, Malnaş şi alte comune din raionul Sf­ Gheor­­ghe. Unii agenţi colectori ca Va­­sîle Serdean, Eleonora Lazar, Dionisie Ambruş şi alţii s-au e­­videnţiat prin activitatea desfă­şurată în scopul asigurării suc­cesului colectărilor. Bunul mers al colectărilor este frânat însă de unele lipsuri şi abateri săvârşite fie de organele însărcinate cu colectarea, fie de comitetele executive ale sfaturi­lor populare sau alte organe de stat. In comuna Band (raionul îg.­Mureş) de pildă, Gheorghe Cerghizan, responsabilul centru­lui de lapte, eliberează bonuri false pentru cantităţile predate de producători, însuşindu-şi cantităţi însemnate din cotele predate şi încurcând registrele de evidenţă. La baza de recepţie din Reghin s-a făcut un calcul greşit pentru o diferenţă de la porumb boabe la porumb ştiuleţi, cerându-se cantităţi prea mari de produse. La baza de recepţie din Tg.-Mureş, dimpotrivă, pro­centul de diferenţă calculat a fost prea mic, mai mulţi producători s­ au întors acasă cu cantităţi ne­predate, ca mai târziu, trezindu­­se, conducerea bazei de recepţie să le ceară din nou diferenţele de calcul. Aceste lipsuri şi altele care se manifestă în domeniul colectări­lor dovedesc că organele însăr­cinate cu colectarea produselor agricole vegetale şi animale nu acordă atenţia cuvenită sarcini­lor pe care le au, iar organiza­ţiile de bază şi comitetele execu­tive ale sfaturilor populare nu controlează­ şi îndrumă munca acestora, nu trag la răspundere pe acei care săvârșesc abateri. Franncisc Tinea Pentru pâinea poporului muncitor Ţăranii muncitori din comuna Ruşii-Munţi (raionul Topliţa) au început muncile agricole de toamnă bine pregătiţi­ Seminţe­le au fost selecţionate, parte din ele au fost schimbate la baza de recepţie. Membrii de partid şi deputaţii sunt mereu în frunte, Ioan Bota, Zaharia Pop, Va­si­le Moldovan, Ioan Timariu şi alţii au fost primii care şi-au execu­tat muncile agricole. Exemplul lor a fost urmat de mulţi alţi ţă­rani muncitori ca: Toader Bă­lan, Mihailă Lovan şi alţii. Comitetul executiv al sfatului popular şi organizaţia de bază au sprijinit şi îndrumat munca ţăranilor muncitori. Atelierele de reparat unelte au funcţionat con­tinuu. Agitatorii organizaţiei de bază au fost mereu în mijlocul ţăranilor muncitori, îndemnân­­du-i să execute la timp muncile agricole de toamnă. Ca urmare a acestei munci bine organizate şi a însufleţirii ţăranilor munci­tori, până la data de 27 octom­brie planul­ însămânţărilor de toamnă a fost îndeplinit în co­muna Ruşii-Munţi în proporţie de 99 la sută. Gavril Sorle a corespondent COMUNICAT Spionii şi teroriştii paraşutaţi de serviciul de spionaj american Tănase Alexandru, Popovici Mircea, Golea Ion, Samoilă Ion, Tolan Ion, Pop Gavrilă şi com­plicii lor la crima de trădare de patrie Tartler Erich, Buda Ion, Corlan Aurel, Dincă Gheorghe, Juhasz Ion, Cosma Ion, Vlad Mihail Vasile, condamnaţi la moarte de Tribunalul Militar Te­ritorial Bucureşti, la 12 octom­brie 1953, au făcut cerere de gra­ţiere. Prezidiul Marii Adunări Na­­ţionale a respins cererea de gra­ţiere. Sentinţa Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti a fost exe­cutată. (Agerpres.)

Next