Steaua Roşie, noiembrie 1953 (Anul 2, nr. 121-128)

1953-11-04 / nr. 121

. Oamenii muncii din întreaga Polonie îşi iau numeroase anga­jamente în munca în cinstea ce­­de a 36-a aniversări a Marii Revoluţii socialiste din Octom­­br­ie, care a marcat începutul c­­ei socialismului şi datorită că­reia muncitorii şi ţăranii polo­­­nezi au putut lua conducerea­­ţării in mâinile lor Printre angajamentele luate de către minerii polonezi, un loc mportant îl ocupă angajamente­­■ luate de muncitorii de la mina de cărbuni Wesola-2 din voevo­­datul Stalinogród — un n­ou o­­biectiv industrial creat în cursul planului de 6 ani. Muncitorii din această mină de cărbune întâm­pină cea de a 36-a aniversare a Revoluţiei din Octombrie extră­­gând, în luna octombrie, 4.320 tone cărbune mai mult decât în luna trecută. In afară de angajamentele in producţie, muncitorii de la mina Vesola-2 depun toate eforturile in vederea îmbunătăţirii condi­ţiilor de trai, prevederilor socia­le, igiena şi securitatea muncii şi măsuri cultural-educative. Muncitorii de la mina de căr­buni Siensk din voevodatul Sta­­linograd participă deasemenea în mod activ la întrecerea socia­listă în întâmpinarea aniversării Revoluţiei din­ Octombrie. Ei şi-au luat angajamentul să extra­gă 31­ 673 tone de cărbune peste pian până la sfârşitul anului cu­rent­­­ Printre alţii, minerii de la mi­nele Gottwald vor grăbi îndepli­nirea angajamentelor lor luate pe termen lung şi vor produce 100.000 tone de cărbuni peste prevederile planului anual. Pe şantierul de construcţie a aşezării de locuinţe pentru mi­nerii din Rusingowa de lângă Walbrzych, muncitorii de la între­prinderea municipală de cons­trucţii Nr. 2 au luat hotărîrea să economisească 4.200 de cără­mizi şi 18 m.c. de cherestea pa­pă la 31 Decembrie 1953­ Muncitorii constructori de la această întreprindere şi-au luat angajamente individuale şi co­lective în vederea realizării aces­tei sarcini comune. În rezoluţia adoptată, muncitorii îşi iau an­gajamentul de a da în folosinţă 192 camere de locuit în cele mai bune condiţii, până la data de 18 Decembrie 1953, de a pune acoperişul la alte 64 de locuinţe cu 14 zile înainte de termen şi la 64 de locuinţe cu şapte zile înainte de termen. Ei vor termi­na deasemenea construirea de clădiri în scopuri sociale având un volum de 8.235 m­c­ cu 15 zile înainte de termen. Muncitorii de la fabrica de ci­ment din Groszowice şi-au luat angajamentul să producă 7.000 tone de ciment peste plan. Angajamentele luate de către muncitorii de la toate aceste u­­zine în cinstea sărbătoririi Re­voluţiei din Octombrie vor gră­bi terminarea câtorva proiecte de construcţii printre care două noi secţii de producţie şi un că­min pentru muncitori. La mişcarea pentru întrecerea în muncă în cinstea celei de a 36-a aniversări a Revoluţiei din Octombrie au răspuns cu entu­ziasm colectivele de muncitori de la multe întreprinderi meta­lurgice, de construcţii de maşini şi chimice. In fiecare zi sunt luate noi angajamente în pro­ducţie care sprijină in mod pu­ternic această mişcare. Ţările de democraţie populară pe drumul construirii socialismului Angajamentele oamenilor muncii polonezi în cinstea aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Creşterea puterii de cumpărare a oamenilor muncii din R. P. Ungar.­ „Magazinul, universalu’ din Budapesta a înregistrat o creş­tere cu 10% a vânzărilor Mărfu­rile cele mai căutate sunt bici­cletele, confecţiile de damă şi încălţămintea. în luna Septem­brie aceste mărfuri s’au vândut într’o cantitate mai mare cu 30% faţă de luna August. György Hovorka, membru al cooperativei agricole de produc­ţie „Semănătorul”, şi-a cumpă­rat recent o bicicletă şi o haină de piele. El a declarat că dato­rită noilor măsuri întreprinse de către guvern în sprijinul coope­rativelor agricole de producţie, venitul său a crescut cu 4.000 de forinţi. In urma punerii în aplicare a noului program al guvernului R.P. Ungare, s-a în­registrat o creştere simţitoare a cumpăraturilor făcute de popu­laţia oraşului Kőszeg. In maga­­­zinul din acest oraş vânzările de mărfuri de larg consum au crescut cu 45% în urma reduce­rii preţurilor. La magazinul u­­niversal de stat din oraşul Szombathely, vânzările de con­fecţii s-au dubiu, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar vânzarea de încălţăminte a cres­cut cu 30% îrn comparaţie cu si­tuaţia înregistrata înainte de re­ducerea preţurilor­­Intr'unul din marile magazine de confecţii din Budapesta s’au vândut taioare, paltoane şi axienuri într’o canti­tate de peste două ori mai mare decât înainte de reducerea pre­ţurilor. Un alt magazin din ca­pitala R.P- Ungare a vândut de două ori mai multe serviete de piele. Vânzarea unor articole de parfumerie a crescut cu 50% Produse de calitate superioară în industria uşoară a R. Cehoslovace Potrivit hotărîrii din 15 Sep­tembrie a guvernului R. Ceho­slovace cu privire la îmbunătă­ţirea nivelului de trai al popu­laţiei cehoslovace uma dintre principalele sarcini ce revin muncitorilor din industria uşoa­ră constă în asigurarea unei ca­lităţi superioare a tuturor pro­duselor industriei uşoare. În numeroase fabrici din sec­torul industriei uşoare se desfă­şoară pe scară largă întrecerea socialistă care are ca scop ob­ţinerea unui număr cât mai ma­re de produse de calitatea l­a şi reducerea numărului produselor de calitatea II-a şi a 111-a­ Mun­citorii dela una din fabricile în­treprinderii de stat „Pragodev” din Fraga, au hotărît să dea nu­mai produs de calitatea I-a. Munci'- ’ s lab..va de ţesă­turi „Lina-Ol” din Jaromer au dat în luna Septembrie produse de calitatea I-a în proporţii de 99,88% şi au redus considerabil numărul rebuturilor. În zilele de 16 şi 17 octom­brie, a avut loc la Praga o reu­niune la care au luat parte re­prezentanţi ai întreprinderilor din industria uşoară şi cei mai buni muncitori din aceste între­prinderi, în cadrul căreia s’a discutat asupra experienţei do­bândite în activitatea pentru în­deplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrea guvernului. In în­treprinderile industriei uşoare s au ridicat noi muncitori de frunte şi stahariovişti care au de­venit un exemplu pentru ceilalţi- Este o sarcină de cinste pentru fiecare muncitor, fabrică și uzi­nă de a da numai produse de cea mai bună calitate. STEAUA ROȘIE 4 Noembrie 1953. Comuniştii sunt gata să colaboreze cu toţi francezii adversari ai tratatelor de la Bonn şi Paris** Declaraţia lui Maurice Thore PARIS (Agerpres). — Săptămânalul „Observateur” a publicat la 29 octombrie un interview acordat de Maurice Thorez, secretarul general al Partidului Comunist Francez. Fiind întrebat prin ce se deo­sebeşte situaţia actuală de situa­ţia care a existat în perioada Frontului popular, în 1936, şi pe ce bază ar putea fi unite în pre­zent forţele populare franceze, Maurice Thorez a declarat: „Situaţia din 1953 se deose­beşte de situaţia care a existat în perioada 1934—1936 mai a­­­es prin faptul că în prezent s’a pir, cu toată forţa problema in­dependenţei naţionale, şi ea o­­cupă locul central în întreaga viaţa politică a Franţei. Pentru a înlătura toate relele de care suferă astăzi ţara noastră, tre­­bue schimbată în primul rând o­­rientarea politicii noastre exter­ne- Aşa­dar, astăzi situaţia se deosebeşte de cea care a existat cu aproximativ 20 ani în urmă”. După ce a caracterizat conse­cinţele dezastruoase pentru Franţa ale planului Marshall şi ale blocului Atlantic, Thorez a declarat în continuare­­„Iată de ce frontul luptei are tendinţa de a cuprinde toate pă­turile muncitoare, precum şi al­te cercuri, adică pe toţi francezii care doresc restabilirea indepen­denţei naţionale şi a suveranită­ţii naţionale. Aşa­dar, de azi înainte, în centrul tuturor pro­blemelor este problema­­depen­denţei naţionale şi a păcii. Pro­blema hotărîtoare a momentului este unificarea tuturor forţelor naţionale şi democratice, condi­ţia acestei unificări fiind unita­tea clasei muncitoare’1. La întrebarea dacă Partidul Comunist Francez este gata să sprijine orice guvern care ar ac­cepta să se pronunţe pentru tra­tative în Indochina, împotriva „armatei europene” şi pentru o dezvoltare a economiei care să permită urcarea salariilor şi pen­siilor, Thorez a răspuns: „Am mai spus la plenara din 23 octombrie a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Francez că în prezent nu există nimic mai important şi mai ur­gent decât unirea tuturor fran­cezilor adevăraţi în scopul de a zădărnici tratatele de la Bonn şi Paris. In rezoluţia adoptată la această plenară se spune că partidul nostru este ferm hotărît să depună toate eforturile in ţa­ră şi în parlament pentru a îm­piedica ratificarea acestor trata­te. Comuniştii sunt gata să se alăture tuturor celor care doresc eşecul acestor tratate dezas­truoase. Considerăm de asemenea că o politică corespunzătoare intere­selor Franţei cere să se pună capăt războiului din Indochina prin tratative cu preşedintele Ho Si Min. In ceea ce priveşte re­vendicările economice, trebui oare amintit că toţi oamenii muncii încep astăzi să-şi dea seama de legătura evidentă din­tre greutăţile lor şi politica a­­tlantică de război?­ Prin urmare, comuniştii sunt gata să sprijine orice politică care va porni de la aceste trei teze­ După cum am repetat de multe ori în decursul ultimilor 20 de ani, comuniştii sunt tot­deauna gata să sprijine orice ho­­tărîre care corespunde interese­lor clasei muncitoare, interese­lor poporului şi intereselor pă­cii­ Nici în ţară, nici în parla­ment nu vom refuza vreodată să sprijinim pe promotorii unor a­­semenea măsuri”. Thorez a subliniat deasemenea că partidul comunist va conti­nua să lupte pentru unitatea de acţiune cu partidul socialist, in ciuda faptului că până în mo­mentul de faţă conducerea aces­tuia din urmă nu a dat un răs­puns pozitiv la propunerile în acest sens ale comuniştilor. 24 Declaraţia lui Paulus adresata guvernului sovietic MOSCOVA ** (Agerpres).­­TASS Odată cu repatrierea prizonie­rilor de război germani din URSS, a fost repatriat şi feld­­mareşalul general Paulus. După sosirea sa în Germania el şi-a ales domiciliul permanent pe te­ritoriul Republicii Democrate Germane­ înainte de a părăsi Uniunea Sovietică, Paulus a adresat Guvernului U.R S.S. ur­mătoarea declaraţie: ,,Către guvernul sovietic Intorcându-mă in patrie din prizonierat, în cadrul eliberării prizonierilor de război germani în conformitate cu comunicatul comun din 23 August 1953 al guvernului sovietic şi al Delega­ţiei guvernamentale a Republicii Democrate Germane, înainte de a părăsi Uniunea Sovietică do­resc să fac următoarea declara­ţie: Generoasa hotărîre din 23 Au­gust a.c. a guvernului sovietic în legătură cu problema prizonieri­lor de război este o nouă dova­dă a faptului că în politica sa faţă de Germania, guvernul so­vietic nu se călăuzeşte de senti­mentul răzbunării pentru sufe­rinţele fără număr pricinuite po­porului sovietic prin războiul dezlănţuit de noi. Dimpotrivă, guvernul sovietic, prin politica sa de pace care și-a găsit odată mai mult expresia în hotărîrea susamintita, ușurează întregului popor german înaintarea pe ca­le pașnică spre unificarea Ger­maniei și prin aceasta spre un viitor fericit. Comandând trupele germane în bătălia dela Stalingrad, care a hotărît soarta patriei mele, am cunoscut până la capăt toate grozăviile războiului agresiv su­portate nu numai de poporul 60­­vietic, victimă a cotropirii noas­tre, ci şi de proprii mei soldaţi. Propria mea experienţă, precum şi rezultatul celui de al doilea război mondial n-au convins că soarta poporului german nu poa­te fi clădită pe baza ideii de domi­naţie,ci numai şi numai pe baza prieteniei trainice cu Uniunea Sovietică şi cu toate celelalte po­poare iubitoare de pace. De aceea cred că acordurile militariste încheiate în Apus, la­­baza căro­ra se află ideea de dominaţie, nu sunt un mijloc potrivit pen­tru restabilirea paşnică a unităţii Germaniei şi pentru asigurarea p­ăcii în Europa­ Mai mult decât atât, aceste acorduri nu fac decât să agraveze primej­dia p pe care o implică dezmem­brarea Germaniei şi să pre­lungească această dezmembra­. Sunt convins că singura cale reală pentru realizarea unificării paşnice a Germaniei şi a păcii în Europa este înţelegerea între germani înşişi şi încheierea unui tratat de pace pe baza Notei Sovietice din 15 August a.c. cu privire la problema germană, adresată statelor occidentale­ De aceea am hotărît ca după întoarcerea mea în patrie să de­pun toate eforturile pentru a contribui la atingerea ţelului sfânt — unificarea paşnică a Germaniei democrate şi prietenia poporului german cu poporul so­vietic şi cu celelalte popoare iu­bitoare de pace. înainte de a părăsi Uniunea Sovietică doresc să declar oame­nilor sovietici ca am intrat cândva în țara lor ca dușman, ascultând orbeşte de ordinele al­tora, dar acum o părăsesc ca prieten al ei Friedrich Paulus Feldmareşal, general al fostei armate germane" 24 Octombrie 1953 A 8-a sesiune a Adunării Generale a O. N. U. încercări de a şterge urmele crimelor americane in Coreea NEW YORK (Agerpres). — TASS In şedinţa din dimineaţa zilei de 28 octombrie a Comitetului Politic au continuat discuţiile pe marginea problemei aşazisei „Cercetări nepărtinitoare a acu­zaţiilor de folosire a armei bac­teriologice de către forţele ar­mate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite”. După cum se ştie, delegaţia U.R.S.S. a prezentat la 26 oc­tombrie un proiect de rezoluţie propunând Adunării Generale să adreseze tuturor statelor care n’au aderat încă la protocolul de la Geneva din 1925 — care prevede interzicerea armei bac­teriologice — sau nu l-au rati­ficat, apelul de a adera la acest protocol sau de a-l ratifica. Reprezentantul Angliei, Lloyd, a adus obiecţiuni împotriva a­­cestui proiect, mergând până la a susţine că ar fi „inoportun“ ca ei să fie examinat în momentul de faţă în Comitetul Politic-Gomindanistul, reprezentanţii Australiei, Olandei, Braziliei şi Uniunii Sud-Africane, care au luat apoi cuvântul, au repetat a­­tacurile calomnioase ale repre­zentantului S.U.A. împotriva R.P- Chineze şi R.P.D. Coreene, precum şi împotriva­ Uniunii So­vietice­ Şeful delegaţiei cehoslovace, V. David, ministrul afacerilor externe al Republicii Cehoslova­ce, a subliniat că de la începutul examinării problemei aşazisei „cercetări nepărtinitoare a acu­zaţiilor de folosire a armei bac­teriologice de către forţele ar­mate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite” s-a văzut limpede că de­legaţia S.U.A., incluzând acest punct pe ordinea de zi, are in­teres să folosească discutarea a­­cestei chestiuni în cadrul O.N.U­ în scopuri de propagandă şi să inducă în eroare opinia public­, mondială, indignată de folosirea armei bacteriologice în Coreea de către forţele armate americane. Opinia publică mondială, a declarat reprezentantul Cehoslo­vaciei, aşteaptă din partea Adu­nării Generale ca ea să se pro­nunţe cu hotărîre pentru inter­zicerea folosirii armei bacterio­logice şi să adreseze statelor ca­re până în prezent n’au semnat sau n’au ratificat Protocolul de­la Geneva din 1925 apelul de a o face cât mai grabnic. In şedinţa din după amiaza zilei de 28 Octombrie delegaţiile Angliei, Canadei, Columbiei, Noii Zeelande şi Franţei au prezentat spre examinarea comitetului un proiect de rezoluţie comun, cu­prinzând propunerea ca Aduna­rea Generalii să hotărască ca proiectul de rezoluţie al URSS să fie dat spre examinare Comi­siei O.N.U. pentru dezarmare. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, TG.-MUREŞ. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Stalin Nr. 19. Telefon Redacţia: 498, 699. Administraţia: 695. Tipografia: 643. Taxa poştala plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. PTT Nr. 179,850

Next