Steaua Roşie, decembrie 1953 (Anul 2, nr. 130-137)

1953-12-05 / nr. 130

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA* W INTERIORUL: ZIARULUI: — Despre agitaţia vizuală şi punctelede agitaţie în campania «leeteraii. (pag. 2-a). — In luptă pentru tot mai multe produse alimentare şi mărfuri #» larg consum în cinstea alegerilor, (pag. 2-a). — Deputaţii, slujitori ai poporului muncitor (pag. 2-a). — Aplicarea Statutului Model cheia dezvoltării şi întăririi gospodăriei noastre, (pag. 3-a). — Gazetele de perete şi de stradă în campania electorală, (pag. 3-a). — Alegătorii fac propuneri preţioase. (pag. 3-a). — Scrisori către redacţie, (pag. 3-a). Sarcinile staturilor populare în lupta pentru ralicarea nivelului de trai a! celor ce muncesc Programú: de masuri econo­mice adoptat de plenara lărgită a Comitetului Central al PMR din 19—20 August 1953 are ca obiectiv realizarea într'un timp apropiat a unei serioase îmbu­nătăţiri a nivelului dp trai mate­rial şi cultural al oamenilor muncii. Măsurile luate de partid şi gu­vern în baza hotăririlor plenarei, in vederea dezvoltării continue a economiei naţionale şi a ridi­cării nivelului de viaţă şi cultu­ra a poporului, sunt rezultate ale muncii creatoare pline de e­­;an a oamenilor muncii conduşi de partid, ale încrederii şi dra­gostei neţărmurite de care se bucura partidul din partea ma­nşelor largi populare. Ir. Apia pentru traducerea în viaţă a hotăririlor partidului şi cuvei nuiui, aiături de celelalte ■gane de stat sfaturile popu­re au un rol deosebit. Ele în­deplinesc, printre altele, funcţii­le econoinico-organizatorică şi cultural-educativă în statul nos­tru democrat-popular. Numeroase sfaturi populare • : regiunea noastră destăşoa"5 o vasia activitate in vederea dezvoltării industriei iocale pro­ducătoare de bunuri de larg con­sum. Dela alegerea sfaturilor populare, în raionul Miercurea­­v'.iuc, de exemplu, au fost făcu­te numeroase construcţii de in­teres obştesc. In cadrul între­prinderii raionale „7 Noembrie”, printre altele, s’au înfiinţat noi unităţi cum sunt: fabrica de mo­zaic de marmoră şi de pietre colorate, trei cariere de piatră, fabrica de marmeladă şi siropuri din Miercurea-Ciuc, etc. în care se produc diferite articole de larg consuni. In comuna Şumti­­leu s’a construit o uzină textilă prevăzută cu mai multe secţii ca torcătorie, ţesătorie, dărăcito­­rie, vopsitorie şi altele. Tot în cadrul întreprinderii „7 Noem­brie” s’au făcut o turnătorie de fier şi un atelier mecanic unde se confecţionează sobe, ma­şini de gătit şi altele. In ultimii 3 ani au fost înfiinţate în acest raion 9 cuptoare de ars var, iar pe lângă diferitele unităţi ale întreprinderii „7 Noembrie” au fost construite locuinţe muncito­reşti şi s’au înfiinţat numeroase cantine. Un rol deosebit de important î! au sfaturile populare în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Sprijinite zi de zi (!<• către organizaţiile de partid, sfaturile populare din raionul J’g.-Mureş au obţinut numeroase succese în privinţa organizării şi îndrumării gospodăriilor agri­cole colective şi întovărăşirilor a­­gricole. Dela 1950 încoace în a­­cest raion au fost Înfiinţate 28 gospodării agricole colective şi 11 întovărăşiri agricole de lucrare în comun a pământului. De curând Ia cererea ţăranilor muncitori, Comitetul raional de partid a aprobat înfiinţarea în­că a unei întovărăşiri agricole in satul Roteni. Numeroase succese au dobân­dit sfaturile populare şi in do­meniul educării şi culturalizării masselor populare.. Viaţa cultu­­aiă în oraşele şi satele regiunii noastre _a luat un avânt fără de precedent. In anii puterii popu­lare in centrele industriale, co­mune şi sate, au fost înfiinţate şcoli noi, medii şi elemen la re. Pe lângă multe din ele funcţio­nează internate. Dacă în anii de dominaţie burghezo-moşierească pe întin­sul regiunii noastre funcţionau 15 aşezăminte „culturale”, foca­re ale vrajbei naţionale şi urei faţă de oamenii muncii, acum, în condiţiile creiate de regimul nostru de democraţie-populară se răspândeşte o adevărată cultură şi ştiinţă prin cele 483 cămine culturale şi 273 colţuri roşii, iar pe lângă întreprinderi funcţio­nează 18 cluburi muncitoreşti înzestrate în mare parce cu apa­rate cinematografice, etc. Hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al PMR din 19—20 August pun în faţa sfaturilor popu­lare sarcini din ce în ce mai mari. Deaceea, ele au datoria să desfăşoare o activitate inten­să peniru a da viaţă hotăririlor partidului şi guvernului. O sar­cină urgentă ce stă aourn în fa­ta sfaturilor populare este aceea de a antrena ţărănimea munci­toare pentru succesul deplin al colectării produselor agricole de toamnă. Sfaturile populare tre­­bue să arate ţărănimii muncitoa­re că colectarea produselor agri­cole constitue una din principa­lele surse cu ajutorul cărora sta­tul asigură aprovizionarea popu­laţiei cu produse alimentare şi a industriei cu materii prime vege­tale şi animale. In aceîaş timp colectările constitue una din principalele pârghii 3e întărire a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, sub con­ducerea clasei muncitoare. Sfaturile populare nu pot să rămână indiferente faţă de hotă­­rîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al PMR cu privire la îmbunătă­ţirea şi dezvoltarea sistemului de contractări şi achiziţii de a­­nimale şi produse animale în vederea aprovizionării popu­laţiei cu produse alimentare şi a industriei cu materii prime şi pentru încurajarea creşterii şi îngrăşarii animalelor. Acest do­cument elaborat în lumina pro­gramului de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a Co­mitetului Central al PMR din 19—20 August a.c. are o impor­tanţă deosebită în vederea ridi­cării nivelului de trai al oame­nilor muncii dela oraşe şi sate. O sarcină importantă ce stă în faţa sfaturilor populare este aprovizionarea instituţiilor şi populaţiei cu lemne de foc. In această privinţă, sfaturile popu­lare din regiunea noastră au lipsuri serioase, în urma cărora mai sunt încă numeroase şcoli care nu sunt aprovizionate cu lemne de foc. Eforturile în producţie cu ca­re întâmpină poporul nostru a­­legerile de deputaţi pentru sfatu­rile populare şi numeroasele an­gajamente luate de către oame­nii muncii dela oraşe şi sate în cinstea alegerilor sunt o expre­sie vie a legăturilor dintre sfa­turile populare şi massele mun­citoare. Deaceea sfaturile popu­lare trebue sa meargă pe linia întăririi continue a legăturilor îo" cu massele şi a mobilizării lor în lupta pentru aplica­rea in viaţă a hotăririlor parti­dului şi guvernului, hotărîri me­nite să ducă îa ridicarea nivelu lui de viaţă al celor ce muncesc, ln T0tamp*narea ^©Serilor de deputaţi pentru sfaturile populare Candidaţii în mijlocul alegătorilor întruna din sălile şcolii per­sonalului C.F.R. din oraşul Tg.­­Mureş, numeroşi ceferişti, func­ţionari şi gospodine, s’au adunat în ziua de 2 Decembrie, să se întâlnească cu Alexandru Bre­­jan, candidat al F.D-P. în cir­cumscripţia electorală orăşeneas­că Nr. 65. Inscriindu-se la cuvânt, tova­răşul Iuliu Hollender, adminis­tratorul cantinei C.F.R. a vorbit despre munca neprecupeţită a candidatului Alexandru Breian depusă atât în procesul de pro­ducţie cât şi pe tărâm obştesc. „Candidatul — a spus el — a dat un ajutor mare ceferiştilor în construirea de locuinţe indi­viduale, repararea clădirii can­tinei C.F.R. şi multe alte acţiuni“. Candidatul a vorbit alegătorilor despre numeroasele acţiuni şi realizări ale sfatului popular o­­răşenesc pentru înflorirea oraşu­lui, pentru culturalizarea masse­lor şi ridicarea continuă a nive­lului dc trai al celor ce muncesc. „La Tg.-Mureş — a spus vorbi­torul — se dezvoltă necontenit industria locala şi a bunurilor de larg consum, care a crescut cu 68,34 la sută faţă de anii pre­cedenţi. Creşte neîncetat bună­starea oamenilor muncii. Arm1 acesta s’a vândut populaţiei din Tg.-Mureş cu 49,33 la sută mai multă pâine, cu 17,19 la sută mai multă marmeladă, etc. Prin­tre realizările pe tărâmul cultu­rii se numără Teatrul Secuiesc de Stat, Şcoala Medie de Artă Plastică, Şcoala de muzică, zeci de cluburi muncitoreşti, etc. Printre participanţii la întâlni­re care au luat cuvântul a foßt şi casnica Elena Lukács, care a propus să se faca reparaţii de către chiriaşi la casele naţiona­lizate şi ca Direcţiunea Caselor Naţionalizate să admită ca su­mele cheltuite să fie calculate în chirie. Cetăţenii au scos la iveală şi unele lipsuri ale sfaturilor popu­lare, arătând că acestea vor tre­bui să se ocupe mai îndeaproape de valorificarea resurselor loca­le. — In satul Lueriu, Ionel Moraru, candidat în circumscripţia elec­torala raională Nr. 15,’ a avut o întâlnire cu alegătorii, sfătuin­­du-se cu ei asupra acţiunilor ce ar trebui întreprinse în sat pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce re­zultă din hotărîrile plenarei C.C. al PMR. Ţăranii colectivişti şi cei cu gospodării individuale au vorbit apoi despre numeroasele înlesniri acordate de statul de­mocrat-popular ţărănimii. Luând cuvântul, cetăţenii ale­­gători Ilié Lupu, Ilie Graur, Va­ier Pop şi Mihai Moldovan au arătat că ţăranii colectivişti şi după exemplul lor ţăranii cu gospodării individuale au muncit cu multă însufleţire, obţinând succese în campania agricolă- Tineretul a arătat că este ho­­tărît să-şi îndeplinească îndato­ririle, să fie gata la , orice che­mare sau la toate acţiunile de interes obştesc iniţiate de sfatul popular comunal. întâlnirea a fost salutată de către o delegaţie de nionieri din sat. Candidaţii vieţii noi EMERIC MENYHÁRT, Colectivist fruntaş din G.A.C. —■ Chendul — Mare, candidat în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare, în circumscripţia electorală Nr. 12, a raionului Sângiorgiul de Pădure. DIONISIE BEKO, U hem ist, candidat în alegerile de de­putaţi pentru sfaturile populare, în circumscripţia electorală Nr. 14 din Atid (raionul Sângiorgiul de Pădure). SILVIA PAŞCA, Supraveghetoare la P.T.T.R., candi­dată în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare, în circumscripţia electorală orăşănească Nr. 101, — Târgu-Mureş In ziua de 28 Noembrie, la o­­rele 18,30 s’a împlinit o veche dorinţă a ţăranilor muncitori din comuna Band: s’a aprins lu­mina. Cetăţenii comunei, mari şi mici, fără excepţie, au inundat cu sutele străzile comunei, care străluceau de lumină. Mircea Pop, secretarul orga­nizaţiei Ü.T.M. din comună se întorcea din Tg.-Mureş, cu bici­cleta. Când cobora pe dealul Bandului, văzând licăririle lu­minilor î! cuprinse o bucurie ne­ţărmurită- Ajungând în comună, el zise: mi s’a împlinit o veche dorinţă. Comuna noastră are a­­cuma aspectul unui adevărat o­­răşel. Lumina electrică va fi de mare folos şi tineretului, care va putea citi astfel mai uşor. In rândurile celor 128 elevi din in­ternat era deasemeni mare bucu­rie. — Căminul cultural ce se scălda în razele luminoase ale becurilo: se umplu până ia refuz- Echipa culturală a pregătit pentru a­­cest măreţ eveniment tocmai sceneta: „SA făcut lumina In sat”, repurtând un mare succes. Electrificarea comunei Band s’a făcut prin autoimpunere. Ce­tăţenii comunei au votat în acest scop suma de 25.000 lei, pres­tând în acelaş timp numeroase ore de muncă voluntară şi au efectuat 100 transporturi cu ate­lajele lor, cărând la locurile de destinaţie materiile, materialele şi instalaţiile necesare. In aceas­tă muncă s’a evidenţiat în spe­cial ţăranul mijlocaş Mihai B. Szabó, care a format o brigadă de cărăuşi, dând exemplu în că­ratul materialelor. La transport s’au mai evidenţiat ţăranii mun­citori: Francisc P. Nagy, Ştefan Bartha, Ştefan Tămaş, Petru Cerghezan. Un aport însemnat au dat la reuşita electrificării comunei şl deputaţii: Alexandru Szabó, Dlo­­nisie Balázs, loan Bartalis şl Victoria Şuteu. La instalarea maşinilor s’au evidenţiat lăcă­tuşii şi micii meseriaşi Gheorgh»; Şipos, Ladislau Szabó. Petre Gheorghe, etc. Lucrările 'electrificare a co­munei Band s'au desfăşurat s.ib îndrumarea tovarăşului Ludovic Máthé, secretarul comitetului e­­xecutiv comunal, care a mobili­zat ţăranii muncitori din comu­nă la participarea cât mai acti­vă la lucrări. Acordând o mare atenţie descoperirii şi valorifică­rii resurselor locale, el a folosit generatorul care nu se putea uti­liza Ia moară, l’a preschimbat cu un alt generator, corespunză­tor cerinţelor uzinei electrice. Ştefan Pâlfi, candidat în sfa­tul popular comunal, a fost prin­tre primii care şi-au introdus în locuinţă lumina electrică. Prin munca însufleţită a ţăranilor muncitori, în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, electrificarea comunei Band s’a înfăptuit cu 22 zile înainte de termen. Locuitorii Bandului sunt mândri şi de celelalte realizări ale regimului democrat-popular, cum sunt printre altele interna tul <Upe lângă Şcoala elementa­ră. biblioteca căminului culta rai, dispensarul, casa de naşter,. garajul pompierilor, etc. S'a aprins lumina la Band

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék