Steaua Roşie, decembrie 1953 (Anul 2, nr. 130-137)
1953-12-05 / nr. 130
STEAUA ROȘIE Despre agitaţia vizuală şi punctele de agitaţie în campania electorală Conştienţi de faptul, că o verigă însemnată în munca politică de massă din campania electorală o formează punctele de agitaţie, multe dintre consiliile şi birourile F.D.P., de pe întinsulregiunii, au depus serioase eforturi pentru activizarea acestora. In comuna Ruşii-Munţi, de pildă în fiecare seară se adună la punctul de agitaţie zeci de cetăţeni alegători, pentru ca să discute diferite probleme în legătură cu campania electorală, cu planul de colectări şi achiziţii, etc. Activitatea punctelor de agitaţie se prezintă bine şi în raionul Tg.-Secuiesc, mai ales în comunele Surcea, Caşinul-Nou şi la Covasna. Aceasta se datoreşte şi faptului că sfaturile populare respective au acordat atenţia cuvenită punctelor de agitaţie, punându-le la dispoziţie localuri corespunzătoare şi aprovizionându-le din timp cu combustibil. O atenţie mai mare decât până acum s’a dat muncii de lămurire din casă în casă, precum şi activizării grupelor de citit. Agitatorii s’au bucurat de multe ori în munca lor de sprijinul delegatelor de femei, al organizaţiilor de tineret, precum şi al cetăţenilor din activul fără de partid. Activitatea rodnică a staţiunilor de radio-amplificare şi a caravanelor cinematografice, constitue un aport preţios la reuşita muncii de agitaţie în campania electorală. Astfel, staţiunea de radio-amplificare din cadrul Întreprinderii Forestiere din Reghin şi-a întocmit un plan special pentru durata campaniei electorale. La staţiunea de radioficare din Sântana de Mureş s-a difuzat în 4 serii, pe capitole, Decretul cu privire la alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare. In raionul Sf.Gheorghe, caravana cinematografică a prezentat peste 30 spectacole în faţa a 18.000 cetăţeni. înainte de începerea rulării filmelor s-au ţinut scurte conferinţe în legătură cu caracterul adânc democratic al alegerilor, situaţia internaţională, etc. Din păcate, exemple bune de activitate ale punctelor de agitaţie sau de îmbunătăţire a agitaţiei vizuale, sunt prea puţine în comparaţie cu importanţa politică a acestora. Intr'o Serie de oraşe, comune şi sate, ca de pildă la Miercurea-Ciuc, Tomeşti, Mădăraş, Tuşnad-Sat din raionul Miercurea-Ciuc unde este o activitate slabă, sau în raionul Gheorgheni, unde din 52 puncte de agitaţie, doar 22 desfăşoară o oarecare muncă,organizaţiile de partid duc o muncă formală, punând accentul pe numărul şi nu pe conţinutul şi calitatea punctelor de agitaţie. Sfaturile populare şi consiliile F.D.P. care au datoria de a sprijini activitatea acestora, ca şi a cercurilor de citit, nu se îngrijesc de înzestrarea lor cu suficient material propagandistic şi agitatoric, cum ar fi de pildă cărţile, broşurile, afişele, panourile, etc. Ele preferă să ţină acest material închis în magazii sau depozite, cum s’a întâmplat la Consiliul F. D. P. din Miercurea-Ciuc, unde s’au aflat 600 de exemplare din Decretul cu privire la alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare depuse într’o magazie. Situaţia nu este mai bună nici în raionul Sângiorgiul de Pădure, unde materialul propagandistic necesar pe timpul campaniei electorale a fost distribuit doar în ziua de 26 Noembrie. Situaţie asemănătoare este şi în raioanele Tg.-Secuiesc, Topliţa şi în special la Reghin, unde deşi există o comisie raională pentru îmbunătăţirea muncii de agitaţie vizuală, nu se văd rezultatele activităţii acesteia. Organizaţiile de partid şi sfaturile populare vor trebui să facă o cotitură serioasă în stimularea şi sprijinirea muncii de agitaţie în campania electorală. Este necesar, ca gazetele de perete din întreprinderi, comune, sate, agitaţia vizuala pe străzi şi în centrele mai aglomerate — mijloace de agitaţie care au fost neglijate în mare măsură până acum — să fie folosite din plin în perioada care a mai rămas până la alegeri. în luptă pentru tot mai multe produse alimentare şi mărfuri de larg consum în cinstea alegerilor Tânăra Ileana Szakács de la I.R.IC, secţia de mezeluri „Gloria”, din Tg.-Mureş, îţi vorbeşte cu bucurie despre faptul că partidul şi guvernul i-au creiat condiţiile ca să se califice la locul de muncă. Fruntaşul în producţie Béla Takács îţi arată că întâmpină alegerile de deputaţi în sfaturile populare realizânduşi planul înainte de termen.Şi aşa ca el, toţi lucrătorii acestei întreprinderi se mândresc cu rezultatele lor obţinute pe luna Noembrie, îndeplinindu-şi şi depăşindu-şi planul de producţie. La secţia de dezostre, lucrează utemistul Alexandru Rusz. Figura lui prea tânără îţi lasă impresia că e începător. El spune însă mândru că e muncitor calificat şi că s-a încadrat în marea întrecere socialistă ce se desfăşoară în întâmpinarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. „Deşi sunt tânăr, — spune el, — lucrez alături de cei vârstnici şi nu mă dau înapoi de la nicio greutate. M’am angajat în şedinţa UTM- ului să popularizez larg alegegerile de deputaţi, să afişez lozinci, să dau cât mai multe rezultate în producţie, pentru ca să fiu printre câştigătorii întrecerii. ★ Privind din afară clădirile fabricii de unt din Tg.-Mureş ai impresia că dincolo de ziduri nu se petrece nimic deosebit. După ce pătrunzi însă în interiorul ei, faptele te desmint. Vezi cum muncitorii şi muncitoarele îmbrăcate în halate albe ca zăpada, trebăluiesc, alergând sprintene dintr’un loc în altul ca furnicile. Câştigarea primului loc în întrecerea socialistă în care au fost antrenaţi toţi muncitorii fabricii, este ţelul spre care tinde fiecare. Câtă frumuseţe, câtă curăţenie domneşte în această fabrica, şi cu câtă căldură atrage ea muncitorii. Bogatele sortimente de produse alimentare dau acestei fabrici o mare importanţă. Aici se produc: unt, brânzeturi topite, lapte pasteurizat, brânză „Dorna”, caseină acidă şi de cheag, caseină medicală, acid glutamic, etc. Nu peste mult va începe fabricarea „casemnatei” (calciu lactic pentru copii). Nu poţi mişca un pas fără ca Martin Szélkuti, fruntaş în producţie la secţia caseină să nu-ţi povestească din toată inima despre rezultatele ce le obţin muncitorii acestei fabrici. El cu tovarăşii săi, a instalat folosind resursele locale, o semistabilă cu aburi, pentru punerea în mişcare a maşinilor, înlocuind energia electrică, obilitându-se o economie de energie electrică lunară, în valoare de circa 800 lei. „Aceasta însă nu e totul — arată el. — Noi am introdus metoda sovietică Davidov în pasteurizarea produselor lactate, obţinând în urma modificării maşinilor reducerea necesarului de 13 ore zilnic, la 8 ore, timp în care se executăaceleaşi faze de lucru, înlocuindu-se în parte şi munca fizică. Planul lunar până la data de 27 Noembrie, l-am îndeplinit în proporţie de 109,38 la sută. La unele sortimente, de pilda, cum ar fi laptele pasteurizat, am depăşit planul lunar, cu 20 la sută, la brânză „Dorna” cu 56,66 la sută, iar la caseină cu 38,1 la sută”. Secţia de pasteurizare a laptelui şi smântânii este curată şi luminoasă. Mişcarea maşinilor şi îndemânarea muncitoarelor Ileana Harko şi Ana Alizi, care conduc această secţie, constitue un tot armonios. Ileana Harko, servitoarea de altădată, în regimul de democraţie populară a învăţat să lucreze cu maşinile, să conducă procesul pasteurizării în această secţie şi luptă ca să dovedească încrederea ce i s’a acordat. Ileana Várady de la secţia acid glutamic se află în întrecere socialistă. Ea seamănă a doctoriţă prin ţinuta ei curată şi albă. Lucrând în această secţie cu aspect de laborator, Ileana Várady nu poate sta fără să nu arate importanţa acestui sector, lămurind diferitele faze prin care trec produsele. — „Vedeţi, tovarăşi! — arată ea, noi din produse de caseină fabricăm medicamente preţioase, ce servesc la lecuirea bolilor nervoase. Faţă de cantitatea produsă în lunile anterioare, în cinstea alegerilor de deputaţi am produs mai mult cu 200 la sută, iar în cinstea zilei de 30 Decembrie ne-am angajat să fabricăm cu 300 la sută mai multe medicamente de acest fel . Şi in industria uşoara din Regiunea Autonomă Maghiară, întrecerea socialistă se desfăşoară intens. Ştefan György, de la fabrica „Ludovic Minschi”, este un element tânăr. El a devenit muncitor calificat sub regimul democrat-popular. Este şeful unei brigăzi la secţia de menghine. II vezi aplecat asupra piesei pe care o lucrează cu multă îndemânare- ^.Brigada sa se află în întrecere socialistă. In cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, împreună cu brigada sa şi-a realizat planul pe luna Noembrie în proporţie de 250 la sută. „Noi, arată el, lărgim mereu sortimentele. Nu de mult, am început să producem maşini de călcat cu gazmetan şi aragaz”. ★ La baza de ateliere Nr. „805 Construcţii” ciocanele bat necontenit. Sudorii sudează diferite piese şi obiecte necesare construcţiei noastre socialiste, întrecerea socialistă se desfăşoară intens. Cu elan tineresc şi multă îndemânare lucrează echipa condusă de Mihály Mózes, care pe luna Noembrie şi-a depăşit norma cu 276 la suta. Această echipă este în întrecere socialistă cu echipa condusă de Ştefan Szöcs. „Rezultatele noastre — arată Mihály Mózes — leam obţinut prin elanul echipei noastre, care s-a angajat să-și depășească planul în cinstea alegerilor. Noi însă nu ne oprim aici. In cinstea zilei de 30 Decembrie ne străduim să înregistrăm noi rezultate, care să le întreacă pe cele obținute anterior”. VASIU L. 5 Decembrie 1953. Deputaţii, slujitori ai poporului munsiim Numeroşi sunt acei deputaţi care prin activitatea lor multilaterală, începând din alegerile pentru sfaturile populare din 1950 s-au făcut demni de încrederea cetăţenilor care i-au ales şi care, acum, au fost propuşi, din nou candidaţi în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare. Printre aceştia se găsesc şi deputaţii în sfatul popular al comunei Ibăneşti, raionul Reghin, Ioan Dan, Dumitru Chirteş şi Nicolae Sava. Ţinând legături strânse cu massa ţăranilor muncitori din comună, care i-au ales, aceşti deputaţi au adus prin activitatea lor rodnică de zi cu zi, un însemnat aport la înflorirea comunei Ibăneşti. In anul 1950, comuna Ibăneşti avea doar 4 şcoli, situate în clădiri necorespunzătoare. In total funcţionau în comună 16 cadre didactice, iar numărul elevilor era de 528. In comună existau în anul 1950 două cooperative, dintre care una la Ibăneşti-sat, iar cealaltă la Ibăneşti-Pădure. Numar al ţăranilor cooperatori era în total de 946. Comuna Ibăneşti deţinea în 1950 un număr de 37 atelaje de transport. Cu totul altfel stau lucrurile acum. In anii ce s’au scurs dela 1950, aici s’au construit 4 localuri noi de şcoală cu 17 săli de clasă, două grădiniţe şi s’au început lucrările de construire a unui internat prin autoimpunere. Numărul cadrelor didactice s’a ridicat la 24, iar al elevilor la 972. In această comună s’au deschis în ultimii ani: un magazin universal, un magazin de mărfuri raţionalizate, 3 magazine mixte, 4 bodegi, o lăptărie şi o cismărie. Numărul asociaţilor cooperativei locale de aprovizionare şi desfacere s-a ridicat la 1.654. In comuna Ibăneşti mai funcţionează şi un atelier de cojocărie. In prezent comuna dispune de 145 atelaje pentru transport. În grajdul comunal construit deasemeni în ultimii ani, se găsesc 12 reproducători de rasă. A fost deasemeni înfiinţat un spital comunal cu staţionar, o casă de naştere, doua dispensare şi 4 puncte sanitare. a . In anul 1952, pe lângă căminul cultural a luat fiinţă o bibliotecă, cuprinzând 7000 volume. Deputaţii de mai sus, în prezent propuşi din nou candidaţi în alegerile de deputaţi, pentru sfatul popular al comunei Ibaneşti, sprijinindu-se pe massele largi ale ţăranilor muncitori din această comună se ocupa îndeaproape şi în prezent de problemele comunei. In centrul atenţiei lor sta acum desfăşurarea unei vii activităţi în rândurile cetăţenilor, în vederea terminării construcţiei şcolii elementariteiNr. 3, lucrare ce se face prin autoimpunere. Ei colaborează strâns în această privinţa cu ţăranul muncitor Petre Gheorghiţă, propus candidat pentru sfatul popular din Ibăneşti. Deputatul raional Zaharie Fărcaş, din comuna Hodnc, raionul Reghin, care nu de mult a fost propus din nou candidat în sfatul popular raional, desfăşoară deasemeni o activitate obştească multilaterală. Ca un rezultat al activităţii sale, în cadrul cooperativei de aprovizionare şi desfacere din Hodac au luat fiinţă o secţie de cismărie, o cojocărie şi o secţie de produse lactate. Deasemeni, au fost înfiinţate 15 filiale cooperatiste în împrejurimile Hodacului, înfăptuirea acestor măsuri duce fără îndoială la ridicarea nivelului de trai al populaţiei din Hodac şi localităţile învecinate. In momentul de faţă, deputatul Zaharie Fărcaş se ocupă cu crearea condiţiilor pentru grabnica construcţie a celor două săli de clasă ale şcolii elementare din localitate. In această muncă, el este sprijinit îndeaproape de deputatul comunal Vasile Pop, care deasemeni a fost propus din nou candidat în sfatul popular comunal Hodac. Timp îndelungat s’a tărăgănat şi problema construcţiei şcolii din comuna Caşva, raionul Reghin. In timpul dominaţiei burghezo-moşiereşti se adunau încontinuu sume mari destinate acestei construcţii, dar niciodată nu s’a ales nimic din şcoala dela Caşva. Fiind aleşi în anul 1950, drept deputaţi în sfatul popular comunal, ţăranii muncitori Dumitru Chirteş şi Nicolae Todoran s’au angajat să ducă o intensă activitate în vederea rezolvării acestei probleme atât de arzătoare. Ţăranii muncitori din comună, au votat cu bucurie construirea prin autoimpunere a şcolii, ştiind că de data aceasta construcţia se va înfăptui într’adevăr. Aşa s’a şi întâmplat. In prezent, frumoasa şcoală cu etaj din comuna Caşva, este terminată îrn roşu. Exprimându-şi încrederea în deputaţii lor, locuitorii din comuna Caşva i-au propus din nou drept candidaţi în alegerile de deputaţi, pentru sfatul popular al comunei Caşva pe deputaţii lor Dumitru Chirteş şi Nicolae Todoranînvăţătorul Mihai Moldovan, din satul Lueriu, raionul Reghin, se bucură deasemenea de încrederea populaţiei locale. Membrii gospodăriei agricole colective „Zori Noi”, care l-au ales deputat în sfatul popular comunal în anul 1950, l-au propus şi acum drept candidat, învăţătorul Mihai Moldovan a dat un preţios sprijin colectiviştilor din Lueriu. De activitatea lui se leagă nenumăratele succese ale echipelor culturale din Lueriu, maiştri neîntrecuţi în executarea jocurilor populare. Cultivă laolaltă pământul primit de la stat încă din anul trecut, mai multe familii de ţarani muncitori din satul Boteni, raionul Tg.Mureş, s-au hotărît să formeze o întovărăşire agricolă. Munca, pentru formarea întovărăşirii se desfăşura anevoios. Cei care erau hotărîţi să înlăture haturile, să-şi cultive pământul cu maşinile şi tractoarele statului aveau pământ puţin, abia câteva hectare. Decretul Prezidiului Marii Adunării Naţionale şi Hotarirea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la trecerea unor terenuri agricole — rezerve de stat — în folosinţa veşnică a unor gospodării agricole colective şi în proprietatea unor ţărani muncitori cu pământ puţin şi familii numeroase, a fost primit cu un deosebit entuziasm de ţăranii muncitori din Roteni. Mulţi din ei au primit însemnate suprafeţe de terenuri agricole. Cu terenurile primite din partea statului şi cu micile lor parcele de pământ, 24 familii de ţărani muncitori din Roteni au înfiinţat întovărăşirea agricolă „Petőfi Sándor“, inaugurată la 3 Decembrie 1953. Inaugurarea întovărăşirii, a constituit o zi de mare sărbătoare pentru ţăranii muncitori din Roteni. Intr-un cadru festiv, preşedintele comitetului de iniţiativă şi-a făcut darea de seamă asupra muncii de formare a întovărăşirii, după care ţăranii întovărăşiţi au ales un consiliu de conducere, format din Iosif Orbán, Ioan Papp şi Iosif Jánosi.