Steaua Roşie, decembrie 1953 (Anul 2, nr. 130-137)

1953-12-05 / nr. 130

STEAUA ROȘIE Despre agitaţia vizuală şi punctele de agitaţie în campania electorală Conştienţi de faptul, că o ve­rigă însemnată în munca politi­că de massă din campania elec­torală o formează punctele de agitaţie, multe dintre consiliile şi birourile F.D.P., de pe întinsul­­regiunii, au depus serioase efor­turi pentru activizarea acestora. In comuna Ruşii-Munţi, de pildă în fiecare seară se adună la punctul de agitaţie zeci de cetă­ţeni alegători, pentru ca să dis­cute diferite probleme în legă­tură cu campania electorală, cu planul de colectări şi achiziţii, etc. Activitatea punctelor de a­­gitaţie se prezintă bine şi în ra­ionul Tg.-Secuiesc, mai ales în comunele Surcea, Caşinul-Nou şi la Covasna. Aceasta se da­­toreşte şi faptului că sfaturile populare respective au acordat atenţia cuvenită punctelor de a­­gitaţie, punându-le la dispoziţie localuri corespunzătoare şi apro­­vizionându-le din timp cu com­bustibil. O atenţie mai mare decât pâ­nă acum s’a dat muncii de lă­murire din casă în casă, precum şi activizării grupelor de citit. Agitatorii s’au bucurat de multe ori în munca lor de sprijinul de­legatelor de femei, al organiza­ţiilor de tineret, precum şi al cetăţenilor din activul fără de partid. Activitatea rodnică a staţiuni­lor de radio-amplificare şi a ca­ravanelor cinematografice, cons­­titue un aport preţios la reuşita muncii de agitaţie în campania electorală. Astfel, staţiunea de radio-amplificare din cadrul În­treprinderii Forestiere din Re­ghin şi-a întocmit un plan spe­cial pentru durata campaniei e­­lectorale. La staţiunea de radio­­ficare din Sântana de Mureş s-a difuzat în 4 serii, pe capitole, Decretul cu privire la alegerile de deputaţi pentru sfaturile popu­lare. In raionul Sf.­Gheorghe, caravana cinematografică a pre­zentat peste 30 spectacole în fa­ţa a 18.000 cetăţeni. înainte de începerea rulării filmelor s-au ţinut scurte conferinţe în legă­tură cu caracterul adânc demo­cratic al alegerilor, situaţia in­ternaţională, etc. Din păcate, exemple bune de activitate ale punctelor de agi­­taţie sau de îmbunătăţire a agi­taţiei vizuale, sunt prea puţine în comparaţie cu importanţa po­litică a acestora. Intr'o Serie de oraşe, comune şi sate, ca de pil­dă la Miercurea-Ciuc, Tomeşti, Mădăraş, Tuşnad-Sat din raio­nul Miercurea-Ciuc unde este o activitate slabă, sau în raionul Gheorgheni, unde din 52 punc­te de agitaţie, doar 22 desfăşoa­ră o oarecare muncă,organizaţiile de partid duc o muncă formală, punând accentul pe numărul şi nu pe conţinutul şi calitatea punctelor de agitaţie. Sfaturile populare şi consiliile F.D.P. ca­re au datoria de a sprijini acti­vitatea acestora, ca şi a cercuri­lor de citit, nu se îngrijesc de înzestrarea lor cu suficient ma­terial propagandistic şi agitato­ric, cum ar fi de pildă cărţile, broşurile, afişele, panourile, etc. Ele preferă să ţină acest mate­rial închis în magazii sau depo­zite, cum s’a întâmplat la Con­siliul F. D. P. din Miercu­rea-Ciuc, unde s’au aflat 600 de exemplare din Decretul cu privire la alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare depuse într’o magazie. Situaţia nu este mai bună nici în raionul Sân­­giorgiul de Pădure, unde mate­rialul propagandistic necesar pe timpul campaniei electorale a fost distribuit doar în ziua de 26 Noembrie. Situaţie asemănătoare este şi în raioanele Tg.-Secuiesc, Topli­­ţa şi în special la Reghin, unde deşi există o comisie raională pentru îmbunătăţirea muncii de agitaţie vizuală, nu se văd re­zultatele activităţii acesteia. Organizaţiile de partid şi sfa­turile populare vor trebui să fa­că o cotitură serioasă în stimu­larea şi sprijinirea muncii de a­­gitaţie în campania electorală. Este necesar, ca gazetele de pe­rete din întreprinderi, comune, sate, agitaţia vizuala pe străzi şi în centrele mai aglomerate — mijloace de agitaţie care au fost neglijate în mare măsură până acum — să fie folosite din plin în perioada care a mai rămas până la alegeri. în luptă pentru tot mai multe produse alimentare şi mărfuri de larg consum în cinstea alegerilor Tânăra Ileana Szakács de la I.R.IC, secţia de mezeluri „Glo­ria”, din Tg.-Mureş, îţi vorbeşte cu bucurie despre faptul că partidul şi guvernul i-au creiat condiţiile ca să se califice la lo­cul de muncă. Fruntaşul în pro­ducţie Béla Takács îţi arată că întâmpină alegerile de deputaţi în sfaturile populare realizându­­şi planul înainte de termen.Şi aşa ca el, toţi lucrătorii acestei în­treprinderi se mândresc cu re­zultatele lor obţinute pe luna Noembrie, îndeplinindu-şi şi de­­păşindu-şi planul de producţie. La secţia de dezostre, lucrează utem­istul Alexandru Rusz. Figu­ra lui prea tânără îţi lasă im­presia că e începător. El spune însă mândru că e muncitor ca­lificat şi că s-a încadrat în marea întrecere socialistă ce se desfăşoară în întâmpinarea alegerilor de deputaţi în sfa­turile populare. „Deşi sunt tânăr, — spune el, — lucrez a­­l­ături de cei vârstnici şi nu mă dau înapoi de la nicio greutate. M’am angajat în şedinţa UTM- ului să popularizez larg alege­­gerile de deputaţi, să afişez lo­zinci, să dau cât mai multe re­zultate în producţie, pentru ca să fiu printre câştigătorii întrecerii. ★ Privind din afară clădirile fa­bricii de unt din Tg.-Mureş ai im­presia că dincolo de ziduri nu se petrece nimic deosebit. După ce pătrunzi însă în interiorul ei, faptele te desmint. Vezi cum muncitorii şi muncitoarele îm­brăcate în halate albe ca zăpa­da, trebăluiesc, alergând sprinte­ne dintr’un loc în altul ca furni­cile. Câştigarea primului loc în întrecerea socialistă în care au fost antrenaţi toţi muncitorii fa­bricii, este ţelul spre care tinde fiecare. Câtă frumuseţe, câtă cu­răţenie domneşte în această fa­brica, şi cu câtă căldură atrage ea muncitorii. Bogatele sorti­mente de produse alimentare dau acestei fabrici o mare im­portanţă. Aici se produc: unt, brânzeturi topite, lapte pasteu­rizat, brânză „Dorna”, caseină acidă şi de cheag, caseină me­dicală, acid glutamic, etc. Nu peste mult va începe fabricarea „casemnatei” (calciu lactic pen­tru copii). Nu poţi mişca un pas fără ca Martin Szélkuti, fruntaş în producţie la secţia caseină să nu-ţi povestească din toată ini­ma despre rezultatele ce le ob­ţin muncitorii acestei fabrici. El cu tovarăşii săi, a instalat folo­sind resursele locale, o semista­­bilă cu aburi, pentru punerea în mişcare a maşinilor, înlocuind energia electrică, obilitându-se o economie de energie electrică lunară, în valoare de circa 800 lei. „Aceasta însă nu e totul — arată el. — Noi am­­ introdus metoda sovietică Davidov în pas­­teurizarea produselor lactate, ob­ţinând în urma modificării ma­şinilor reducerea necesarului de 13 ore zilnic, la 8 ore, timp în care se execută­­aceleaşi faze de lucru, înlocuindu-se în parte şi munca fizică. Planul lunar până la data de 27 Noembrie, l-am îndeplinit în proporţie de 109,38 la sută. La unele sortimente, de pilda, cum ar fi laptele pasteu­rizat, am depăşit planul lunar, cu 20 la sută, la brânză „Dor­na” cu 56,66 la sută, iar la ca­seină cu 38,1 la sută”. Secţia de pasteurizare a lap­telui şi smântânii este curată şi luminoasă. Mişcarea maşini­lor şi îndemânarea muncitoarelor Ileana Harko şi Ana Alizi, care conduc această secţie, constitue un tot armonios. Ileana Harko, servitoarea de altădată, în regi­mul de democraţie populară a învăţat să lucreze cu maşinile, să conducă procesul pasteuriză­­rii în această secţie şi luptă ca să dovedească încrederea ce i s’a acordat. Ileana Várady de la secţia acid glutamic se află în întrecere socialistă. Ea seamănă a doctoriţă prin ţinuta ei curată şi albă. Lucrând în această sec­ţie cu aspect de laborator, Ileana­ Várady nu poate sta fără să nu arate importanţa acestui sector, lămurind diferitele faze prin care trec produsele. — „Ve­deţi, tovarăşi! — arată ea, noi din produse de caseină fabri­căm medicamente preţioase, ce servesc la lecuirea bolilor ner­voase. Faţă de cantitatea pro­dusă în lunile anterioare, în cin­stea alegerilor de deputaţi am produs mai mult cu 200 la sută, iar în cinstea zilei de 30 Decem­brie ne-am angajat să fabricăm cu 300 la sută mai multe medi­camente de acest fel . Şi in industria uşoara din Regiunea Autonomă Maghiară, întrecerea socialistă se desfă­şoară intens. Ştefan György, de la fabrica „Ludovic Minschi”, este un element tânăr. El a de­venit muncitor calificat sub re­gimul democrat-popular. Este şeful unei brigăzi la secţia de menghine. II vezi aplecat asupra piesei pe care o lucrează cu mul­tă îndemânare- ^.Brigada sa se află în întrecere socialistă. In cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, împreună cu brigada sa şi-a realizat planul pe luna Noembrie în proporţie de 250 la sută. „Noi,­­ arată el, lărgim mereu sortimentele. Nu de mult, am început să pro­ducem maşini de călcat cu gaz­­metan şi aragaz”. ★ La baza de ateliere Nr. „805 Construcţii” ciocanele bat ne­contenit. Sudorii sudează dife­rite piese şi obiecte necesare construcţiei noastre socialiste, întrecerea socialistă se desfă­şoară intens. Cu elan tineresc şi multă îndemânare lucrează e­­chipa condusă de Mihály Mózes, care pe luna­ Noembrie şi-a de­păşit norma cu 276 la suta. A­­ceastă echipă este în întrecere socialistă cu echipa condusă de Ştefan Szöcs. „Rezultatele noas­tre — arată Mihály Mózes — le­am obţinut prin elanul echipei noastre, care s-a angajat să-și depășească planul în cinstea ale­gerilor. Noi însă nu ne oprim aici. In cinstea zilei de 30 De­cembrie ne străduim să înregis­trăm noi rezultate, care să le în­treacă pe cele obținute anterior”. VAS­IU L. 5 Decembrie 1953. Deputaţii, slujitori ai poporului munsiim Numeroşi sunt acei deputaţi care prin activitatea lor multi­laterală, începând din alegerile pentru sfaturile populare din 1950 s-au făcut demni de încre­derea cetăţenilor care i-au ales şi care, acum, au fost propuşi, din nou candidaţi în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare. Printre aceştia se gă­sesc şi deputaţii în sfatul popu­lar al comunei Ibăneşti, raionul Reghin, Ioan Dan, Dumitru Chirteş şi Nicolae Sava. Ţinând legături strânse cu massa ţăra­nilor muncitori din comună, ca­re i-au ales, aceşti deputaţi au adus prin activitatea lor rodnică de zi cu zi, un însemnat aport la înflorirea comunei Ibăneşti. In anul 1950, comuna Ibăneşti avea doar 4 şcoli, situate în clă­diri necorespunzătoare. In total funcţionau în comună 16 cadre didactice, iar numărul elevilor era de 528. In comună existau în anul 1950 două cooperative, dintre care una la Ibăneşti-sat, iar cealaltă la Ibăneşti-Pădure. Nu­mar al ţăranilor cooperatori era în total de 946. Comuna Ibăneşti deţinea în 1950 un număr de 37 atelaje de transport. Cu totul altfel stau lucrurile acum. In anii ce s’au scurs dela 1950, aici s’au construit 4 loca­luri noi de şcoală cu 17 săli de clasă, două grădiniţe şi s’au în­ceput lucrările de construire a unui internat prin autoimpunere. Numărul cadrelor didactice s’a ridicat la 24, iar al elevilor la 972. In această comună s’au des­chis în ultimii ani: un magazin universal, un magazin de măr­furi raţionalizate, 3 magazine mixte, 4 bodegi, o lăptărie şi o cismărie. Numărul asociaţilor cooperati­vei locale de aprovizionare şi desfacere s-a ridicat la 1.654. In comuna Ibăneşti mai func­ţionează şi un atelier de cojocă­­rie. In prezent comuna dispune de 145 atelaje pentru transport. În grajdul comunal construit deasemeni în ultimii ani, se gă­sesc 12 reproducători de rasă. A fost deasemeni înfiinţat un spi­tal comunal cu staţionar, o casă de naştere, doua dispensare şi 4 puncte sanitare. a . In anul 1952, pe lângă cămi­nul cultural a luat fiinţă o bi­bliotecă, cuprinzând 7­000 vo­lume. Deputaţii de mai sus, în pre­zent propuşi din nou candidaţi în alegerile de deputaţi, pent­ru sfatul­­ popular al comunei Iba­­neşti, sprijinindu-se pe massele largi ale ţăranilor muncitori din această comună se ocupa în­deaproape şi în prezent de pro­blemele comunei. In centrul a­­tenţiei lor sta acum desfăşura­rea unei vii activităţi în rându­rile cetăţenilor, în vederea termi­nării construcţiei şcolii elemen­­tarite­iNr. 3, lucrare ce se face prin autoimpunere. Ei colaborea­ză strâns în această privinţa cu ţăranul muncitor Petre Gheor­­ghiţă, propus candidat pentru sfatul popular din Ibăneşti. Deputatul raional Zaharie Fărcaş, din comuna Hodnc, ra­ionul Reghin, care nu de mult a fost propus din nou candidat în sfatul popular raional, desfă­şoară deasemeni o activitate ob­ştească multilaterală. Ca un re­zultat al activităţii sale, în ca­drul cooperativei de aproviziona­re şi desfacere din Hodac au luat fiinţă o secţie de cismărie, o cojocărie şi o secţie de pro­duse lactate. Deasemeni, au fost înfiinţate 15 filiale cooperatiste în împrejurimile Hodacului, în­făptuirea acestor măsuri duce fără îndoială la ridicarea nive­lului de trai al populaţiei din Hodac şi localităţile învecinate. In momentul de faţă, deputatul Zaharie Fărcaş se ocupă cu crea­rea condiţiilor pentru grabnica construcţie a celor două săli de clasă ale şcolii elementare din localitate. In această muncă, el este sprijinit îndeaproape de deputatul comunal Vasile Pop, care deasemeni a fost propus din nou candidat în sfatul popu­lar comunal Hodac. Timp îndelungat s’a tărăgă­nat şi problema construcţiei şco­lii din comuna Caşva, raionul Reghin. In timpul dominaţiei burghezo-moşiereşti se adunau încontinuu sume mari destinate acestei construcţii, dar nicioda­tă nu s’a ales nimic din şcoala dela Caşva. Fiind aleşi în anul 1950, drept deputaţi în sfatul popular comunal, ţăranii munci­tori Dumitru Chirteş şi Nicolae Todoran s’au angajat să ducă o intensă activitate în vederea rezolvării acestei probleme atât de arzătoare. Ţăranii muncitori din comună, au votat cu bucurie construirea prin autoimpunere a şcolii, ştiind că de data aceasta construcţia se va înfăptui într’a­­devăr. Aşa s’a şi întâmplat. In prezent, frumoasa şcoală cu etaj din comuna Caşva, este termi­nată îrn roşu. Exprimându-şi în­crederea în deputaţii lor, locui­torii din comuna Caşva i-au pro­pus din nou drept candidaţi în alegerile de deputaţi, pentru sfa­tul popular al comunei Caşva pe deputaţii lor Dumitru Chirteş şi Nicolae Todoran­învăţătorul Mihai Moldovan, din satul Lueriu, raionul Re­ghin, se bucură deasemenea de încrederea populaţiei locale. Membrii gospodăriei agricole colective „Zori Noi”, care l-au ales deputat în sfatul popular comunal în anul 1950, l-au pro­pus şi acum drept candidat, în­văţătorul Mihai Moldovan a dat un preţios sprijin colectiviştilor din Lueriu. De activitatea lui se leagă nenumăratele succese ale echipelor culturale din Lueriu, maiştri neîntrecuţi în executarea jocurilor populare. Cultivă laolaltă pământul primit de la stat încă din anul trecut, mai mul­te familii de ţarani muncitor­i din satul Boteni, raionul Tg.­­Mureş, s-au hotărît să formeze o întovărăşire agricolă. Munca, pentru formarea întovărăşirii se desfăşura anevoios. Cei care erau hotărîţi să înlăture haturi­le, să-şi cultive pământul cu ma­şinile şi tractoarele statului aveau pământ puţin, abia câte­va hectare. Decretul Prezidiului Marii Adunării Naţionale şi Hotari­­rea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la trecerea unor terenuri agricole — rezer­ve de stat — în folosinţa veşni­că a unor gospodării agricole colective şi în proprietatea unor ţărani muncitori cu pământ puţin şi familii numeroase, a fost primit cu un deosebit en­tuziasm­ de ţăranii muncitori din Roteni. Mulţi din ei au primit însemnate suprafeţe de terenuri agricole. Cu terenurile primite din par­tea statului şi cu micile lor par­cele de pământ, 24 familii de ţă­rani muncitori din Roteni au înfiinţat întovărăşirea agricolă „Petőfi Sándor“, inaugurată la 3 Decembrie 1953. Inaugurarea întovărăşirii, a constituit o zi de mare sărbătoare pentru ţă­ranii muncitori din Roteni. Intr-un cadru festiv, preşedinte­le comitetului de iniţiativă şi-a făcut darea de seamă­ asupra muncii de formare a întovără­şirii, după care ţăranii întovără­şiţi au ales un consiliu de con­ducere, format din Iosif Orbán, Ioan Papp şi Iosif Jánosi.

Next