Steaua Roşie, decembrie 1953 (Anul 2, nr. 130-137)
1953-12-05 / nr. 130
5 Decembrie 1953. STEAUA MOȘIE Aplicarea Statutului Model —cheia dezvoltării şi întăririi gospodăriei noastre în cei trei ani care s’au scurs dela inaugurare, gospodărianoastră a obţinut rezultate de netăgăduit în sporirea continuă a producţiei şi ridicarea nivelului de trai al membrilor ei. Respectând prevederile Statutului Model, conducerea gospodăriei s-a ocupat îndeaproape de sporirea producţiei la hectar. Astfel prin însămânţarea după metoda „în benzi“ şi prin respectarea cu stricteţe a regulilor agromiinime, producţia medie a gospodăriei a sporit , anul acesta faţă de anul trecut, la grâu cu peste 500 kg. la hectar, la orz cu 300 kg., etc. Tot în scopul asigurării unei dezvoltări multilaterale, în urma aprobării unanime a adunări generale, conducerea gospodăriei a lărgit considerabil ramurile de producţie. Avem acum, pe lângă cultura de cereale şi zarzavaturi, o fermă mixtă care cuprinde o crescătorie cu 120 păsări, 34 stupi, o fermă cu 36 scroafe, 300 oi şi 6 vaci cu lapte. Toate acestea contrbue la obţinerea unei producţii variate. Un nou an de muncă rodnică şi plină de elan se apropie de sfârşit. Gospodăria noastră se pregăteşte pentru repartizarea veniturilor. Ţinând cont de prevederile Statutului Model — care este legea de bază a vieţii în gospodăria colectivă — consiliul de conducere al gospodăriei colective a hotărît întruna din şedinţele sale, verificarea fişelor de evidenţă cu tabelul nominal şi registrul de evidenţă, lucrări care au menirea să stabilească precis zilele de muncă efectuate de membrii gospodăriei şi cele înregistrate. Adunarea generală a membrilor gospodăriei colective a adoptat o atitudine hotărîtă faţă de chiulangii şi faţă de cei care nu respectă Statutul Model al gospodăriei colective. Astfel, adunarea generală a hotărît sancţionarea colectivistului Toader Bândilă, cu reţinerea a 5 zile muncă pentru lipsuri nemotivate de la muncile agricole în toiul desfăşurării lor. Făcânduse vinovat pentru încălcări repetate ale Statutului Model, Zaharia Crăciun a fost sancţionat cu înlăturarea din muncă pe timp de 30 zile. Măsurile cu caracter educativ luate de adunarea generală au rămas fără rezultat pozitiv. Zaharia Crăciun nu şi-a îndreptat atitudinea faţă de bunul obştesc, fapt pentru care în ultima adunare generală, colectiviștii au notărit în unanimitate excluderea din gospodărie a lui Zaharie Crăciun. Aplicarea consecventă a prevederilor Statutului Model, a întărit disciplina în muncă, spiritul de răspundere este, mult mai dezvoltat. In gospodăria noastră nu mai sunt cazuri de atitudine nepăsătoare ,faţă de avutul obştesc. Rezultatele obţinute în dezvoltarea gospodăriei noastre sunt o dovadă a tăriei gospodăriei, a unităţii colectiviştilor în făurirea vieţii noi. Un sprijin deosebit în aplicarea Statutului Model a fost analiza făcută de organizaţia de bază şi îndrumarea ei permanentă. Cu sprijinul organizaţiei de bază, consiliul de conducere a reuşit să dea o formă organizată întrecerii socialiste dintre brigăzi, echipe şi colectivişti, ceeace a dus la întărirea organizatorică a brigăzilor de producţie. Dacă în ce priveşte îndatoririle membrilor gospodăriei, Statutul Model a fost respectat cu stricteţe, în ce priveşte participarea colectiviştilor la conducerea treburilor gospodăriei colective, mai avem de făcut multe şi mai ales în dezvoltarea criticii de jos. Sunt unii membri ai gospodăriei care nu participă la discuţiile purtate în adunările generale, deşi au păreri uneori juste asupra unor probleme. Şi aici, sarcina principală revine consiliului de conducere, de a asculta întotdeauna propunerile venite din rândurile colectiviştilor, de a informa regulat adunarea generală despre ducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate consiliului de conducere de către adunarea generală a colectiviştilor. Se apropie începutul unui nou an de muncă. Baza întregii munci pe anul ce vine — planul anual de producţie — se întocmeşte acum. Este o datorie de cinste a fiecărui membru al gospodăriei, de a participa cu propunerile sale la îmbunătăţirea planului de muncă PETRE PRECUP preşedintele Gospodăriei Agricole Colective „Partizanul Păcii“ Ideciul de Sus, raionul Reghin. gazetele de perete şi de stradă îtt campania electorală Gazetele de perete şi de strada au un mare rol în educarea politică a masselor, fiind chemate să oglindească operativ, cele mai importante evenimente din viaţa satului sau instituţiei respective. Problema principală de care trebue să se ocupe şi să trateze prin articolele lor în momentul de faţă, este campania electorală, legată de sarcinile actuale ce decurg din hotărîrile partidului şi guvernului. Majoritatea gazetelor de perete şi de stradă din regiunea noastră s’au dovedit a fi la înălţimea chemării lor, aceea de a mobiliza, organiza şi a duce o serioasă muncă de agitaţie în rândurile populaţiei, prin însăşi calitatea şi conţinutul lor. Astfel, gazeta de perete a staţiei C.F.R. Tg.-Mureş s-a ocupat serios încă dela început, de problemele campaniei electorale. Articolele se schimbă cu regularitate, iar calitatea şi exactitatea lor este controlată de biroul organizaţiei de bază PUNR. Astfel, unul din articolele afişate în prezent, semnat de Ioan Kőműves, vorbeşte despre candidatul lor de deputat în sfatul popular regional, tovarăşul Alexandru Moghioroş, descriind viaţa şi activitatea lui pusă în slujba poporului nostru muncitor. Autorul articolului arată dragostea şi încrederea cu care oamenii muncii din această circumscripţie electorală, se vor prezenta la alegerile din ziua de 20 Decembrie. Un alt articol din această gazetă de perete, semnat de Vasile Safta, prelucrează anumite capitole din Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare şi face comentarii asupra lor. Şi la „întreprinderea 806 utilaj şi mecanizare” din cadrul „Trustului 8 Construcţii”, biroul organizaţiei de bază şi comitetul de redacţie, dau gazetei de perete importanţa cuvenită. Un articol semnat de tovarăşul Andrei Hirsch, întitulat „Pentru realizarea planului de producţie în cinstea alegerilor”, cheamă pe oamenii muncii de aici, să-şi intensifice eforturile pentru obţinerea de noi rezultate în vederea alegerilor. Autorul n’a uitat însă, ca pentru a dinamiza pe cititori, să facă şi o analiză a rezultatelor de până acuma, arătând că planul de prestaţii a fost depăşit cu 18 la sută faţă de angajamentele luate, la reparaţii capitale cu 13 la sută, iar la indicii tehnico-economici cu 6 la sută. Dacă aşa se prezintă lucrurile aici, sunt însă şi unele gazete de perete şi de stradă a căror activitate este inexistentă. Aşa de exemplu: gazeta de stradă din comuna Ghelinţa, raionul Tg.-Secuiesc, are aspectul unei table de lemn părăsită. Nimeni nu se interesează de ea. In aceiaş situaţie se găsesc şi gazetele de stradă din Iernuţeni şi Ideciul de Jos (raionul Reghin), la care nu s’au mai scris articole dela 6 Noembrie şi gazetele de perete şi de stradă dela IFIL, şi IFET Topliţa, din comunele Dumbrava, Vătava şi Monor din raionul Topliţa. La Monor, de pildă, nu numai gazeta de stradă este lăsată în părăsire ci şi toate celelalte forme de agitaţie politică de massă. Unii activişti de partid de la Comitetul raional Topliţa, deşi merg pe teren pentru alte probleme, uită că agitaţia politică constitue baza rezultatelor muncii noastre. Şi astfel de exemple sunt şi în raionul Reghin nu numai în legătură cu gazetele de perete şi de stradă a căror activitate în general este inexistentă din cauza nepăsării, dar şi cu punctele de agitaţie şi celelalte forme ale agitaţiei politice de massă. Faţă de această situaţie, comitetele raionale de partid şi secţiile de propagandă şi agitaţie ale acestora, precum şi organizaţiile de bază au datoria de a se interesa în mod special de activitatea gazetelor de perete și de stradă ca una din formele principale ale agitației politice. Alegătorii fac propuneri preţioase Până la 1 Decembrie în raionul Topliţa au avut loc 7 întâlniri între candidaţii propuşi pentru sfatul popular regional, la care au participat un număr de 1.453 alegători. La întâlnirea din comuna Deda, s-au făcut propuneri preţioase în legătură cu realizarea planului de colectare, cu transportul de lemne, precum şi cu terminarea căminului cultural. Discuţiile care au avut loc, au ridicat probleme importante. Aşa de pildă, cetaţeanul Grigore I. Ciontea a arătat importanţa legăturii dintre oraş şi sat, prin schimbul de mărfuri A mai explicat importanţa agitaţiei vizuale în campania electorală , care lasă de dorit. S-au luat şi frumoase angajamente, întâlniri între candidaţii propuşi pentru sfaturile populare raionale şi alegători au fost în număr de 6, la care au luat parte 1.245 cetăţeni cu drept de vot. Şi la aceste întâlniri s’au adus propuneri preţioase. La Ruşii- Munţi s’a propus desfundarea unei văi necesare intereselor comunei şi terminarea căminului cultural în cinstea alegerilor. S’a criticat activitatea cooperativei care din cauza unei aprovizionări defectuoase, nu desface mărfurile necesare ţăranilor muncitori. La Borsec şi Topliţa au avut loc 6 întâlniri între alegători şi candidaţii propuşi în circumscripţiile electorale orăşeneşti, arătându-se în spirit critic şi autocritic, lipsurile sfaturilor populare respective, care au neglijat folosirea la maximum a resurselor locale. In organizaţia de bază a activului de partid raional Târgu-Mureş Cercul de studiu, al cărui propagandist este tov. Anton Băgăjan, desfăşoară o activitate slabă, din cauza că biroul organizaţiei de bază nu se interesează câtuşi de puţin de soarta învăţământului de partid. La 24 Noembrie, de exemplu, ne scrie tovarăşul loan Ugran, propagandistul s’a prezentat la seminar complect nepregătit. Acest fapt, a dus la o seamă de confuzii şi denaturări ale conţinutului teoretic al marxism-leninismului in legătură cu revoluţia burghezo, democratică şi revoluţia proletară. Biroul organizaţiei de bază va trebui să-şi analizeze atitudinea de nepăsare faţă de învăţământul de partid. Râpa, raionul Topliţa Corespondentul nostru Leonida Dimache, ne semnalează că biroul organizaţiei de bază din acest sat subapreciază cu totul pregătirea adunărilor de partid. Aşa, de exemplu, adunarea planificată pentru data de 15 Noembrie 1953, nu s’a ţinut la timpul Stabilit din nepăsarea biroului organizaţiei de bază, cu toate că în această adunare, trebuia să fie ales noul organ de conducere a organizaţiei de bază. Comitetul raional U. T. M. nu se interesează de noi Tinerii mecanizatori de la Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Reghin, îşi pun mereu întrebarea: De ce din luna iulie n’a mai fost nimeni pe la ei din partea Comitetului raional UTM? Am dori şi noi — scrie corespondentul Olariu Traian — să primim îndrumări din partea activiştilor de la raionul UTM în legătură cu sarcinile noastre legate de alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Am dori să vină pe la noi şi tovarăşul Ioan Sava, primul-secretar al Comitetului raional UTM, întrucât nu ne a vizitat din luna Mai 1953. S SCRISORI CĂTRE REDACŢIE Agitatorilor le-au fost repartizate sarcini concrete Cu câteva zile In urmă, — ne scrie corespondentul Gheorghe Mircea, — a avut loc o adunare deschisă a organizaţiei de bază dela întreprinderea Regională Transport Auto, in care s’a prelucrat materialul documentar cu privire la alegerea deputaţilor in sfaturile populare. Prelucrarea făcută de Iosif Haşmăşan, secretarul organizaţiei, a avut la bază hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al PMR din 19—20 August 1953. Cu acest prilej organizaţia de bază a mai confirmat un număr de 8 agitatori, care au dovedit prin munca lor că sunt demni de a purta acest titlu. Numeroşi membri de partid şi oameni ai muncii din activul fără de partid au luat cuvântul la discuţii, subliniind marile transformări revoluţionare ce au avut loc în ţara noastră, luându-şi noi angajamente in vederea depăşirii planului în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Agitatorilor le-au fost repartizate sarcini concrete în legătură cu munca de lămurire in rândul oamenilor muncii. învăţământul de partid se desfăşoară cu succes Corespondentul nostru Dănilă Aurel, din Idedul de Sus, ne scrie că cele două forme ale învăţământului de partid funcţionează în bune condiţiuni. Atât la cercul de studiu al Istoriei P.C.U.S. cât şi la cursul seral, frecvenţa este de 100 la sută. Lecţiile sunt pregătite cu grijă, prevăzute cu exemple concrete din activitatea gospodăriei agricole colective. Ele sunt atractive şi trezesc interesul cursanţilor dând loc la discuţii vii in jurul temelor ridicate de propagandişti. Coş pentru hârtii sau cutie de scrisori? N’aş vrea să se înţeleagă cumva că cutia buclucaşă de scrisori despre care este vorba ar avea o înfăţişare urâtă, necorespunzătoare unei cutii P.T.T. Nu, din contră, e o cutie obişnuită, lăcuită proaspăt,aşezată în centrul oraşului Topliţa. Când au depus scrisori cetăţenii ar putea foarte bine să le dea drumul ridicând capacul prin partea de sus, pentru că cutia este permanent deschisă. Nu-i vorbă, avantaj este, se mai întâmplă ca după vreo două-trei zile să te răsgândeşti pur şi simplu, şi ai vrea să-i scrii altceva persoanei respective. Atunci? Foarte simplu! Te duci, iei înapoi scrisoarea din cutie şi-i scrii ceea ce doreşti. Dacă se mai întâmplă să existe şi din aceia care suferă de boala curiozităţii aceştia pot cerceta foarte uşor şi scrisorile celorlalţi. Se vor întreba cititorii miraţi: „după două-trei zile mai poţi încă să-ţi iei înapoi scrisoare??“ Ah! da şi mai mult chiar o scrisoare dacă ţii să ajungă in Oraşul Stalin într’o zi de duminică, apoi n’ai decât să te îngrijeşti să o pui lunea, cu o săptămână înainte, la cutie. Dar iată însă ceva şi mai tragic: soarta tristă a unei telegrame, din vitregia personalului P.T.T.. A pornit din Topliţa val-vârtej spre Oraşul Stalin pe ziua de 15 ale lunii, expediată de preşedintele sfatului orăşenesc. Şi culmea e că a mai pornit şi „fulger”. Pe ziua de 22, o scrisoare din partea destinatarului telegramei soseşte plină de indignare pentru tăcerea manifestată de autorul telegramei fără noroc. . Victima s’a consolat cu gândul că: „Poate dacă o dădeam simplă, ajungea mai repede!1'. Dar care este atitudinea cetăţenilor din oraş faţă de asemenea fapte? — ar vrea poate cineva să întrebe. Ei bine, le place nu le place, vorba aceia: „Decât deloc, mai bine mai târziu . Dar dirigintele Oficiului P.T.T. Topliţa, tovarăşul Suflanschi, nu se gândeşte că ar fi deja timpul să introducă ordinea, disciplina şi vigilenţa in rândurile personalului P.T.T.? TEODOR PANAITESCU corespondec*