Steaua Roşie, decembrie 1953 (Anul 2, nr. 130-137)

1953-12-05 / nr. 130

5 Decembrie 1953. STEAUA MOȘIE Aplicarea Statutului Model —­cheia dezvoltării şi întăririi gospodăriei noastre în cei trei ani care s’au scurs dela inaugurare, gospodăria­­noastră a obţinut rezultate de netăgăduit în sporirea continuă a producţiei şi ridicarea ni­velului de trai al membri­lor ei. Respectând prevederile Statutului Model, conducerea gospodăriei s-a ocupat îndea­proape de sporirea producţiei la hectar. Astfel prin însămân­­ţarea după metoda „în benzi“ şi prin respectarea cu stricteţe a regulilor agromiinime, producţia medie a gospodăriei a sporit , anul acesta faţă de anul trecut, la grâu cu peste 500 kg. la hect­­ar, la orz cu 300 kg., etc. Tot în scopul asigurării unei dezvoltări multilaterale, în urma aprobării unanime a adunări generale, conducerea gospodă­riei a lărgit considerabil ra­murile de producţie. Avem acum, pe lângă cultura de cerea­le şi zarzavaturi, o fermă mixtă care cuprinde o crescătorie cu 120 păsări, 34 stupi, o fermă cu 36 scroafe, 300 oi şi 6 vaci cu lapte. Toate acestea contrbue la obţinerea unei producţii va­riate. Un nou an de muncă rodnică şi plină de elan se apropie de sfârşit. Gospodăria noastră se pregăteşte pentru repartiza­rea veniturilor. Ţinând cont de prevederile Statutului Model — care este legea de bază a vieţii în gospodăria colectivă — consiliul de conducere al gospodăriei colective a hotărît întruna din şedinţele sale, verificarea fişelor de evidenţă cu tabelul nominal şi registrul de evidenţă, lucrări care au menirea să stabilească precis zilele de muncă­­ efectuate de membrii gospodăriei şi cele în­registrate. Adunarea generală a membrilor gospodăriei colective a adoptat o atitudine hotărîtă faţă de chiu­langii şi faţă de cei care nu res­pectă Statutul Model al gospo­dăriei colective. Astfel, aduna­rea generală a hotărît sancţio­narea colectivistului Toader Bândilă, cu reţinerea a 5 zile muncă pentru lipsuri nemotiva­te de la muncile agricole în to­iul desfăşurării lor. Făcându­­se vinovat pentru încălcări re­petate ale Statutului Model, Za­­haria Crăciun a fost sancţionat cu înlăturarea din muncă pe timp de 30 zile. Măsurile cu caracter educativ luate de adu­narea generală au rămas fără rezultat pozitiv. Zaharia Cră­ciun nu şi-a îndreptat atitudi­nea faţă de bunul obştesc, fapt pentru care în ultima adunare generală, colectiviștii au notărit în unanimitate excluderea din gospodărie a lui Zaharie Cră­ciun. Aplicarea consecventă a pre­vederilor Statutului Model, a întărit disciplina în muncă, spiritul de răspundere este, mult mai dezvoltat. In gospodă­ria noastră nu mai sunt cazuri de atitudine nepăsătoare ,faţă de avutul obştesc. Rezultatele obţinute în dezvoltarea gospo­dăriei noastre sunt o dovadă a tăriei gospodăriei, a unităţii colectiviştilor în făurirea vieţii noi. Un sprijin deosebit în apli­carea Statutului Model a fost analiza făcută de organizaţia de bază şi îndrumarea ei perma­nentă. Cu sprijinul organizaţiei de bază, consiliul de conducere a reuşit să dea o formă organizată întrecerii socialiste dintre bri­găzi, echipe şi colectivişti, ceea­­ce a dus la întărirea organizato­rică a brigăzilor de producţie. Dacă în ce priveşte îndato­ririle membrilor gospodăriei, Statutul Model a fost respec­tat cu stricteţe, în ce priveşte participarea colectiviştilor la conducerea treburilor gospodă­riei colective, mai avem de făcut multe şi mai ales în dez­voltarea criticii de jos. Sunt unii membri ai gospodăriei care nu participă la discuţiile purta­te în adunările generale, deşi au păreri uneori juste asupra unor probleme. Şi aici, sarcina principală revine consiliului de conducere, de a asculta întot­deauna propunerile venite din rândurile colectiviştilor, de a informa regulat adunarea gene­rală despre ducerea la îndep­linire a sarcinilor trasate consi­liului de conducere de către adunarea generală a colectiviş­tilor. Se apropie începutul unui nou an de muncă. Baza întregii munci pe anul ce vine — planul anual de producţie — se întoc­meşte acum. Este o datorie de cinste a fiecărui membru al gos­podăriei, de a participa cu pro­punerile sale la îmbunătăţirea planului de muncă PETRE PRECUP preşedintele Gospodăriei Agrico­le Colective „Partizanul Păcii“ Ideciul de Sus, raionul Reghin. gazetele d­e perete şi de stradă îtt campania electorală Gazetele de perete şi de stra­da au un mare rol în educarea politică a masselor, fiind che­mate să oglindească operativ, cele mai importante evenimente din viaţa satului sau instituţiei respective. Problema principală de care trebue să se ocupe şi să trateze prin articolele lor în mo­mentul de faţă, este campania electorală, legată de sarcinile actuale ce decurg din hotărîrile partidului şi guvernului. Majoritatea gazetelor de pere­te şi de stradă din regiunea noastră s’au dovedit a fi la înăl­ţimea chemării lor, aceea de a mobiliza, organiza şi a duce o serioasă muncă de agitaţie în rândurile populaţiei, prin însăşi calitatea şi conţinutul lor. Astfel, gazeta de perete a sta­ţiei C.F.R. Tg.-Mureş s-a ocupat serios încă dela început, de pro­blemele campaniei electorale. Articolele se schimbă cu regula­ritate, iar calitatea şi exactitatea lor este controlată de biroul or­ganizaţiei de bază PUNR. Astfel, unul din articolele a­­fişate în prezent, semnat de Ioan Kőműves, vorbeşte despre candi­datul lor de deputat în sfatul popular regional, tovarăşul Ale­xandru Moghioroş, descriind via­ţa şi activitatea lui pusă în sluj­ba poporului nostru muncitor. Autorul articolului arată dragos­tea şi încrederea cu care oame­nii muncii din această circum­scripţie electorală, se vor pre­zenta la alegerile din ziua de 20 Decembrie. Un alt articol din această ga­zetă de perete, semnat de Vasil­e Safta, prelucrează anumite capi­tole din Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu pri­vire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare şi face comen­tarii asupra lor. Şi la „întreprinderea 806 uti­laj şi mecanizare” din cadrul „Trustului 8 Construcţii”, biroul organizaţiei de bază şi comite­tul de redacţie, dau gazetei de perete importanţa cuvenită. Un articol semnat de tovarăşul An­drei Hirsch, întitulat „Pentru realizarea planului de producţie în cinstea alegerilor”, cheamă pe oamenii muncii de aici, să-şi intensifice eforturile pentru obţi­nerea de noi rezultate în vede­rea alegerilor. Autorul n’a uitat însă, ca pentru a dinamiza pe cititori, să facă şi o analiză a rezultatelor de până acuma, a­­rătând că planul de prestaţii a fost depăşit cu 18 la sută faţă de angajamentele luate, la re­paraţii capitale cu 13 la sută, iar la indicii tehnico-economici cu 6 la sută. Dacă aşa se prezintă lucrurile aici, sunt însă şi unele gazete de perete şi de stradă a căror activitate este inexistentă. Aşa de exemplu: gazeta de stradă din comuna Ghelinţa, raionul Tg.-Secuiesc, are aspectul unei table de lemn părăsită. Nimeni nu se interesează de ea. In ace­­iaş situaţie se găsesc şi gazetele de stradă din Iernuţeni şi Ide­ciul de Jos (raionul Reghin), la care nu s’au mai scris articole dela 6 Noembrie şi gazetele de perete şi de stradă dela IFIL, şi IFET Topliţa, din comunele Dumbrava, Vătava şi Monor din raionul Topliţa. La Monor, de pildă, nu numai gazeta de stra­dă este lăsată în părăsire ci şi toate celelalte forme de agitaţie politică de massă. Unii activişti de partid de la Comitetul raional Topliţa, deşi merg pe teren pentru alte pro­bleme, uită că agitaţia politică constitue baza rezultatelor mun­cii noastre. Şi astfel de exemple sunt şi în raionul Reghin nu nu­mai în legătură cu gazetele de perete şi de stradă a căror acti­vitate în general este inexistentă din cauza nepăsării, dar şi cu punctele de agitaţie şi celelalte forme ale agitaţiei politice de massă. Faţă de această situaţie, comi­tetele raionale de partid şi sec­ţiile de propagandă şi agitaţie ale acestora, precum şi organi­zaţiile de bază au datoria de a se interesa în mod special de activitatea gazetelor de perete și de stradă ca una din formele principale ale agitației politice. Alegătorii fac propuneri preţioase Până la 1 Decembrie în raio­nul Topliţa au avut loc 7 întâl­niri între candidaţii propuşi pen­tru sfatul popular regional, la care au participat un număr de 1.453 alegători. La întâlnirea din comuna De­da, s-au făcut propuneri preţioa­se în legătură cu realizarea pla­nului de colectare, cu trans­portul de lemne, precum şi cu terminarea căminului cultural. Discuţiile care au avut loc, au ridicat probleme importante. Aşa de pildă, cetaţeanul Grigore I. Ciontea a arătat importanţa le­găturii dintre oraş şi sat, prin schimbul de mărfuri­ A mai ex­plicat importanţa agitaţiei vi­zuale în campania electorală , care lasă de dorit. S-au luat şi frumoase angajamente, întâlniri între candidaţii pro­puşi pentru sfaturile populare raionale şi alegători au fost în număr de 6, la care au luat par­te 1.245 cetăţeni cu drept de vot. Şi la aceste întâlniri s’au adus propuneri preţioase. La Ruşii- Munţi s’a propus desfundarea unei văi necesare intereselor co­munei şi terminarea căminului cultural în cinstea alegerilor. S’a criticat activitatea coopera­tivei care din cauza unei apro­vizionări defectuoase, nu desfa­ce mărfurile necesare ţăranilor muncitori. La Borsec şi Topliţa au avut loc 6 întâlniri între alegători şi candidaţii propuşi în circum­scripţiile electorale orăşeneşti, arătându-se în spirit critic şi au­tocritic, lipsurile sfaturilor popu­lare respective, care au neglijat folosirea la maximum a resurse­lor locale. In organizaţia de bază a activului de partid raional Târgu-Mureş Cercul de studiu, al cărui pro­pagandist este tov. Anton Băgă­­jan, desfăşoară o activitate sla­bă, din cauza că biroul organi­zaţiei de bază nu se interesează câtuşi de puţin de soarta învă­ţământului de partid. La 24 No­­embrie, de exemplu, ne scrie to­varăşul loan Ugran, propagan­distul s’a prezentat la seminar complect nepregătit. Acest fapt, a dus la o seamă de confuzii şi denaturări ale conţinutului teo­retic al marxism-leninismului in legătură cu revoluţia burghezo, democratică şi revoluţia proleta­ră. Biroul organizaţiei de bază va trebui să-şi analizeze atitu­dinea de nepăsare faţă de învă­ţământul de partid. Râpa, raionul Topliţa Corespondentul nostru Leoni­­da Dimache, ne semnalează că biroul organizaţiei de bază din acest sat subapreciază cu totul pregătirea adunărilor de partid. Aşa, de exemplu, adunarea pla­nificată pentru data de 15 No­embrie 1953, nu s’a ţinut la tim­pul Stabilit din nepăsarea birou­­lui organizaţiei de bază, cu toa­te că în această adunare, trebu­ia să fie ales noul organ de con­­ducere a organizaţiei de bază. Comitetul raional U. T. M. nu se interesează de noi Tinerii mecanizatori de la Sta­ţiunea de Maşini şi Tractoare din Reghin, îşi pun mereu între­barea: De ce din luna iulie n’a mai fost nimeni pe la ei din partea Comitetului raional UTM? Am dori şi noi — scrie cores­pondentul Olariu Traian — să primim îndrumări din partea ac­tiviştilor de la raionul UTM în legătură cu sarcinile noastre le­gate de alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Am dori să vină pe la noi şi tovarăşul Ioan Sava, primul-secretar al Comite­tului raional UTM, întrucât nu ne a vizitat din luna Mai 1953. S SCRISORI CĂTRE REDACŢIE Agitatorilor le-au fost repartizate sarcini concrete Cu câteva zile In urmă, — ne scrie corespondentul Gheorghe Mircea, — a avut loc o adunare deschisă a organizaţiei de bază dela întreprinderea Regională Transport Auto, in care s’a pre­lucrat materialul documentar cu privire la alegerea deputaţilor in sfaturile populare. Prelucrarea făcută de Iosif Haşmăşan, secre­tarul organizaţiei, a avut la bază hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al PMR din 19—20 August 1953. Cu acest prilej organizaţia de bază a mai confirmat un număr de 8 agitatori, care au dovedit prin munca lor că sunt demni de a purta acest titlu. Numeroşi membri de partid şi oameni ai muncii din activul fără de partid au luat cuvântul la discuţii, subliniind marile transformări revoluţionare ce au avut loc în ţara noastră, luân­­du-şi noi angajamente in vede­rea depăşirii planului în cinstea alegerilor de deputaţi în sfatu­rile populare. Agitatorilor le-au fost reparti­zate sarcini concrete în legătu­ră cu munca de lămurire in rân­dul oamenilor muncii. învăţământul de partid se desfăşoară cu succes Corespondentul nostru Dănilă Aurel, din Idedul de Sus, ne scrie că cele două for­me ale învăţământului de partid funcţionează în bune condiţiuni. Atât la cercul de studiu al Isto­riei P.C.U.S. cât şi la cursul se­ral, frecvenţa este de 100 la sută. Lecţiile sunt pregătite cu grijă, prevăzute cu exemple concrete din activitatea gospodăriei a­­gricole colective. Ele sunt atrac­tive şi trezesc interesul cursanţi­lor dând loc la discuţii vii in jurul temelor ridicate de propa­­gandişti. Coş pentru hârtii sau cutie de scrisori? N’aş vrea să se înţeleagă cum­va că cutia buclucaşă de scrisori despre care este vorba ar avea o înfăţişare urâtă, necorespun­zătoare unei cutii P.T.T. Nu, din contră, e o cutie obişnuită, lă­cuită proaspăt,aşezată în centrul oraşului Topliţa. Când au de­pus scrisori cetăţenii ar putea foarte bine să le dea drumul ri­dicând capacul prin partea de sus, pentru că cutia este perma­nent deschisă. Nu-i vorbă, avan­taj este, se mai întâmplă ca du­pă vreo două-trei zile să te răs­­gândeşti pur şi simplu, şi ai vrea să-i scrii altceva persoanei res­pective. Atunci? Foarte simplu! Te duci, iei înapoi scrisoarea din cutie şi-i scrii ceea ce doreşti. Dacă se mai întâmplă să existe şi din aceia care suferă de boala curiozităţii aceştia pot cerceta foarte uşor şi scrisorile celorlalţi. Se vor întreba cititorii miraţi: „după două-trei zile mai poţi în­­că să-ţi iei înapoi scrisoare??“ Ah! da şi mai mult chiar­ o scrisoare dacă ţii să ajungă in Oraşul Sta­lin într’o zi de duminică, apoi n’ai decât să te îngrijeşti să o pui lunea, cu o săptămână înain­te, la cutie. Dar iată însă ceva şi mai tragic: soarta tristă a unei telegrame, din vitregia personalului P.T.T.. A pornit din Topliţa val-vârtej spre Oraşul Stalin pe ziua de 15 ale lunii, expediată de preşe­dintele sfatului orăşenesc. Şi culmea e că a mai pornit şi „fulger”. Pe ziua de 22, o scri­soare din partea destinatarului telegramei soseşte plină de in­dignare pentru tăcerea manifes­tată de autorul telegramei fără noroc. . Victima s’a consolat cu gândul că: „Poate dacă o dădeam sim­plă, ajungea mai repede!1'. Dar care este atitudinea cetă­ţenilor din oraş faţă de aseme­nea fapte? — ar vrea poate ci­neva să întrebe. Ei bine, le place nu le place, vorba aceia: „Decât deloc, mai bine mai târziu . Dar dirigintele Oficiului P.T.T. Topliţa, tovarăşul Suflanschi, nu se gândeşte că ar fi deja timpul să introducă ordinea, disciplina şi vigilenţa in rândurile perso­nalului P.T.T.? TEODOR PANAITESCU corespondec*

Next