Steaua Roşie, februarie 1954 (Anul 3, nr. 146-153)

1954-02-03 / nr. 146

1/ PROLETARI DINTOATE TARILE ÜN íTI-VA! ORGAN ÁL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SPATtHUI POPULAR ^ , vV AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE _______*_____ Anul III. Nr. 14b j Miercuri 3 Februarie 1954 * 4 pagini 20 bani IN INTERIORUL ZIARULUI: a» Din viaţa culturală a constructorilor Termocentralei (pag, 2-a). — TreiJue grăbită repararea tractoarelor şi maşinilor agricole (pag. 2-a), — Pentru îmbunătăţirea transportului de lemne (pag. 2-a) — Viaţa de partid. Organizaţia de beză. factor activ în viaţa satutól (pag. 3-a). — Scrisori către redacţie (pag. 3-a). — Eforturile Uniunii Sovietice pentru micşorarea încordării Internationa le (pag. 4-a). Să acordam fol sprijinul acţiunii do alfabetizare Una din sarcinile principale aie revoluţiei noastre culturale este lichidarea neştiinţei depar­te, plagă ruşinoasa lăsată moş­tenire poporului nostru, de regi­murile burghezo-moşiereşti. Nu­mai pe teritoriu! actual al Re­giunii Autonome Maghiare, în anul 1944 existau 6U.U0Ü de a­­lallabeţi. Pentru partidul şi gu­vernul nostru, alfabetizarea ne­ştiutorilor de carte, constitue o problemă principală. Sub direc­ta îndrumare a organelor şi or­ganizaţiilor de partid, cu spri­jinul sfaturilor populare şi al organizaţiilor de masă, corpul didactic din regiunea noastră, a obţinut rezultate trumoase în această uriaşă, dar nobilă muri­tă. Din cei 60.UÜÜ analiabeţi existenţi în anul 1944 s'a ajuns ca în prezent, numărul lor să se reducă la numai 12.637, şi aceştia fiind in curs de şcolari­zare. Pentru a ajunge ia astfel de rezultate, s‘au depus eforturi serioase. Analfabeţii au fost re­partizaţi pe cadre didactice, s‘au recrutat instructori voluntari din rândurile membrilor de par­tid şi ai organizaţiilor U.T.M, La căminele culturale s‘au ţinut numeroase conlerinţe des­­ore importanţa cursurilor de alfabetizare, iar în comunele 3 oraşele cu centre de radiofi­­are, au fost popularizate rezul­tatele acţiunii, evidenţiindu-se fruntaşii şi criticându-se coda­şii, aşa cum s‘a procedat în co­munele raionului Sângiorgiu! de Pădure. Pentru sprijinirea materială a analfabeţilor, în special in întreprinderi şi instituţii, s'au cumpărat cărţi, caete şi diferite alte rechizite şcolare, care au rost distribuite gratuit. Datorita muncii depuse de or­ganele şi organizaţiile de bază de partidului şi de corpul di­dactic, în unele comune din re­giunea noastră, au fost obţinu­te rezultate foarte bune. Astfel, .printre comunele fruntaşe pe regiune în munca de alfabetiza­re se numără: Cozmeni (raio­nul Miercurea-Ciuc), Oaia (ra­­onul Tg.-Mureş), Vătava (raio­nul Topiiţa), etc. unde frecven­ţa la cursuri este de aproape 100 la sută. In munca de alfabetizare s’au evidenţiat printre alţii, învăţă­torii: Béla Baczo, Mihály Bá­lint, din raionul Udorhei, Mar­gareta Seff, Elisabeta Bodo din aionul tiheorgheni, ş. a. Deşi în regiunea noastră s'au obţinut rezultate incontestabile M această muncă, mai sunt în­că lipsuri serioase. In unele co­mune, ca Vlahiţa (raionul Odor­­hei) din 125 analfabeţi, par­ticipă numai 35; Liceul mixt din Miercurea-Ciuc care avea sarcina să şcolarizeze 34 analfa­beţi, nu s'a interesat de loc de această problemă. Prolesoara Margareta Ambrus riela acest liceu, nici până în prezent nu ştie unde locuiesc neştiutori' de carte care i-au fost repartizaţi. La fel şi Maria Gelérd din Tg, Secuiesc. In comuna Sânsimion (raionul Miercurea-Ciuc), între­prinderea forestieră, în frunte cu conducerea administrativă şi omitetu! sindical, deşi are gru­paţi 57 analfabeţi, nu depun niciun interes şi din această cauză nu frecventează numai 14, iar în comuna Poarta (ra­ionul Reghin), cei 45 analfabeţi, nici n‘au tost cuprinşi in planul de şcolarizare pe 'acest an. in unele locuri, unii din ca­drele didactice, în loc să arate torurilor superioare realitatea, greutăţile ce le au, pentru a pu­­lea primi ajutor, ascund în mod nepermis aceasta. Aşa a'proce­dat directorul şcolii din comu­na Sâncrai (raionul Tg. -Mu­reş), unde situaţia se prezintă destul de slab şi care a rapor­tat că din cei 128 analfabeţi, frecventează la cursuri 67, când in realitate, numărul participan­ţilor la cursuri este cu mult mai redus. in întreprinderile forestiere şi gospodăriile agricole de stat, nu există o situaţie precisă, o evidenţă a analfabeţilor pentru a se putea urmări procesul de alfabetizare. Unele din aceste întreprinderi şi gospodării de stat, invocă cauze „obiective" cum ar fi de pildă fluctuaţia muncitorilor, ceeace. insă nu corespunde adevărului. Fără îndoială, ca deplasarea învăţă­torului sau instructorului volun­tar la gura de exploatare sau la locul de muncă al muncito­rului, presupune eforturi, dar fapt este că această sarcină tre­­bueşte dusă la îndeplinire. Co­misiile de alfabetizare raionale, ale întreorinderilor şi cele comunale nu-şi ţin şedinţele de analiză în mod regulat şi din această cauză e şi normal să nu cunoască situaţia, pentru a lua măsuri operative de în­drumare. Una din cauzele principale ale actualelor lipsuri, constă în faptul că nu s'au recrutat cadre voluntare suficiente dintre însăşi muncitorii întreprinderilor care au locuri de muncă răsfi­rate. Comisia regională de alfa­betizare se scuză de lipsurile e­­xistente, invocând cauze forma­le. Aşa de exemplu, dacă în lu­na decembrie 1953, frecvenţa la cursuri a fost mai slabă,comisia regională se scuză prin faptul că toţi membrii comisiilor au fost antrenaţi în campania elec­torală; ori se ştie că aceasta a fost tocmai un prilej de a an­trena oamenii muncii pentru obţinerea de rezultate tot mai mari în toate domeniile de ac­tivitate, inclusiv în culturaliza­rea maselor. Cauza principală a lipsurilor constă în faptul că n‘a existat un control permanent şi siste­matic şi că acesta s'a desfăşu­rat mai mult sub formă de ac­ţiuni de campanie, cu ocazia re­censământului şi a deschiderii cursurilor. Planul cincinal prevede pe lângă celelalte realizări, în alte domenii, şi lichidarea analfa­betismului. Hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al PMR din Au­gust 1953, pun aceleaşi sarcini în faţa organelor de partid, de stat, a organizaţiilor de ma­să şi a celor care lucrează di­rect în problemele de cultura­lizare. . Deaceea, este necesar, ca în special acum în perioada de iarnă, organizaţiile de par­tid, sfaturile populare şi orga­nizaţiile de masă şi corpul didactic, să analizeze rezultate­le obţinute până acum, să ge­neralizeze cele mai bune meto­de folosite, in aşa fel ca anul 1955 să ne găsească şi cu a­­ceastă sarcină îndeplinită, aşa j cum a trasat-o partidul. COnUNICtT Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, cu începere dela i februarie 1954, s‘a mărit conţinutul în aur al leului de la 0.079.346 gr. aur lin ia 0,148.112 gr. aur fin. Pe baza conţinutului nou de aur al leului, cursul leului faţă de rublă se stabileşte la 1,50 lei pentru una rublă in loc de 2,80 lei pentru una rublă. Banca de stat va determina cursul leului faţă de celelalte valute străine pe baza noului conţinut de aur al leului. D E P E ÎNTINSUL REGIUNII O zi Io Situată la poalele munţilor Gur­­ghiului, intre păduri de brazi acope­riţi de un strat de zăpadă albă şi stră­lucitoare, staţiunea balneo-climaterică Sovata, vestită peste hotarele ţării pentru băile şi apele ei tămăduitoare, este un loc de odihnă cu care patria noastră se mândreşte. In acest minunat loc, în anii puterii populare au fost amenajate pentru muncitori case de odihnă şi sanatoria­­le în care pot să-şi petreacă zilele de concediu, atât primăvara când înver­zesc pădurile, vara când razele soare­lui sunt fierbinţi şi bronzează bine, cât şi toamna când vântul începe să fie mai aspru şi — începând din anul tre­­cut — chiar şi iama când straturi groase de zăpadă acoperă totul. Nu­mai dela 1 Ianuarie 1954 au venit aici la odihnă peste 600 de muncitori şi studenţi şi mai mult de 600 de pio­­nieri. ■k E dimineaţă. Soarele de abia a apu­cat sâ-şi răspândească razele sale pe albul zăpezii ce se aşternuse, că se şi aud glasuri tinere şl râsete sglobii. luftndu-se Ii întrecere cu vântul ce bate uşor. Sunt zeci de oameni ai muncii şl studenţi, care harnici, îm­brăcaţi gros, cu schiurile pe umăr sau cu săniuţele după ei, au pornit spre pârtia special amenajată Sn acest scop. Vezi aici români, maghiari, saşi şi alte naţionalităţi veniţi din toate colţurile ţării: studenţi dela Institutul Politeh­nic din Timişoara, dela Facultatea Muncitorească din Brăila; studenţi dela Universitatea „Bolyai“ din Cluj şi muncitori din reţeaua Ministerului de transport, de prin oraşele Oradea. Iaşi, Galaţi, etc. Nu s‘au cunoscut înainte, dar prieteniile s'au legat repe­de. Acum ei organizează concursuri sportive amicale de schi, săniuţe, etc. — Uite unul a căzut! Dar nu-i nimic. Cu zâmbetul pe buze se ridică şi por­neşte mai departe. Aşa-i la schi. Timpul a trecut repede. încet, încet, pârtia a început să devină mai puţin populată. Nie: gălăgia nu mai este a­­tât de mare. Se apropie ora mesei, ora repausului. Fiecare se grăbeşte spre vilă sau spre cantină căci după un a­­semenea sport, pofta de mâncare a crescut. Locul a rămas aproape pus­tiu. Câţiva copii îşi mai trag alene să­niuţele pe deal, apoi mai pornesc oda-Sovata tă ia vale. Gata. Cu paşii mici, se'ntorc şi ei acasă. Vor mai veni din nou du­pă masă împreună cu ceilalţi * După prânzul gustos şi consistent toţi se retrag în camerele lor. pentru odihnă. Vila care aparţine muncitorilor din transport şi comunicaţii şi ce­le unde sunt găzduiţi muncitorii din industria uşoară se numără printre vi­lele frumoase ale staţiunii. In came­rele luminoase si bine încălzite, ame­najate pentru iaină cu pături călduroa­se, oamenii muncii se odihnesc. Ei nu uită însă nici în timpul concediului să-şi ridice nivelul cultural. Aşezată lângă soba ce răspândeşte o căldură plăcută, Margareta Molnár, specialistă la croitul căptuşelilor, dela fabrica de încălţăminte „János Her­­băk“ din Cluj, citeşte colegelor din cameră un fragment din romanul lui Knut Hamson: „Pământ nou“. In li­niştea camerei, cuvintele ei cad rar şi clare ca picăturile de apă. Celelalte, urmăresc atente cuvintele cititoarei. Gândurile lor călătoresc alături de eroul din roman. Ce bine-i la odihnă! Camera nr. 9 din vila nr. 1. este o­­cupată de muncitorul Atannsie Grădi­nara dela fabrica de postav „Partiza­nul Roşu“ din Oraşul Stalin şi soţia lui, Maria. Sunt căsătoriţi abia de 4 luni. Amândoi citesc. El, un roman de C. Fedin: „Primele bucurii', iar dân­sa mica broşură tehnică întitulată „Automobilul, pe înţelesul tuturor“. Da! citeşte cu nesaţ, căci e ceva ce o interesează foarte mult. Doar ur­mează cursurile unei şcoli de şoferi. Din când în când ei ridică capul depe carte şi-şl zâmbesc: ce plăcut e con­cediul în felul acesta. Desigur n'au să uite mult timp primul lor concediu petrecut împreună. In staţiune se desfăşoară şi o boga­tă activitate culturală. Ea a fost or­ganizată, in aşa fel, încât oamenii muncii aflaţi in staţiune să se simtă bine, ca intr'o mare familie. Aici se oferă muncitorilor posibilitatea de a participa la conferinţe, recenzii, se organizează festivaluri artistice, seri distractive, vizionări de filme, etc. Ex­cursiile iniţiale de colectivul cultural, constitue nu numai un prilej de cu­noaştere a frumuseţilor staţiunii, de întărire fizică, ci şi de apropiere între cel veniţi la odihnă. Noi contractări de animale Publicarea Legii cu privire la măsurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor în anii 1954—1956 a fost primita cu multa bucurie şi de către ţăra­nii muncitori din comuna Gur­­ghiu (raionul Reghin). Ei şi-au propus şi suni hotărîţi să folo­sească din plin ajutorul pe ca­re-! primesc din partea statului democrat - popular, pentru a dezvolta creşterea vitelor în ca­drul întovărăşirii şi gospodării­lor individuale. Astfel, pe zi ce trece, în comună se încheie tot mai multe contracte de îngră­­şare a animalelor. Până în pre­zent s'au încheiat contracte pen­tru 10 bovine mari, pentru 6 tineret bovin, 64 porcine, 64 oi, 105 miei, 10 gâşte şi altele. Contractanţii se străduiesc ca să îndeplinească întocmai »revederile legii, ştiind că acest lucru este în folosul lor perso­nal, şi contribue totodată la îm­bunătăţirea aprovizionării ora­şelor, a clasei muncitoare, care trimite la sate tot mai multe mărfuri, unelte şi maşini agri­cole. PETRE KISS coresp. Intense pregătiri pentru campania de primăvară In asigurarea executării în e­­poca optimă şi în bune condi­­ţiuni a lucrărilor agricole din primăvara acestui an, un rol principal îl are repararea la timp a tractoarelor şi maşinilor agricole. Până la data de 31 Ia­nuarie a. c. pe întreg cuprinsul regiunii planul de reparare a maşinilor şi uneltelor agricole a fost realizat în proporţie de 67,9 la sută la tractoare, de 62,2 la sută la plugurile de tractoare, de 63,9 la sută la plu­gurile cu tracţiune animală, iar semănătoarele, grapele şi selec­toarele au fost reparate în pro­porţie de 55,9; respectiv 49 şi 83,8 la sută. Jn frunte se situiază raionul Sângiorgiu! de Pădure, unde repararea tractoarelor, semănă­toarelor şi selectoarelor a fost terminată în întregime, iar la plugurile de tractoare şi plugu­rile cu tracţiune animala, pla­nul a fost îndeplinit in propor­ţie de 85,7 la suta. respectiv 82.4 la sută. Şi în raioanele Miercurea Ciuc şi Tg.-Mureş repararea u­­neltelor este avansată. Astfel, in raionul Miercurea-Ciuc s'a terminat repararea plugurilor de tractoare, semănătoarelor şi tractoarelor, iar în raionul Tg- Mureş planul de reparare a fost realizat în întregime la culti­vatoare, selectoare, iar la gra­pe, pluguri cu tracţiune anima lă şi semănători, planul de re 5jj paraţii i fost 'realizat în pro- S porţie de pesle 95 la suta. PETRAŞCU V. Cu veselie se ntore dela pârtia, de schi, tinerele ţesătoare Constanţa Circa Valentina Topiroeanu, aflate în odihnă la Borsec.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék