Steaua Roşie, februarie 1954 (Anul 3, nr. 146-153)

1954-02-03 / nr. 146

3 Februarie 1954 VIAŢA DE PARTID Urmând exemplul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Partidul nostru acordă o aten­ţie deosebită întăririi organi­zaţiilor de bază şi extinderii rolului lor în viaţa politică şi economică a ţării. Organizaţiile de bază joacă un rol hotărîtor în lupta partidului nostru pen­tru înfăptuirea sarcinilor con­struirii socialismului. Ele con- s ti­tue legătura dintre organele de conducere ale partidului şi masele largi de oameni ai mun­cii. Organizaţiile de bază au menirea de a face din fiecare membru de partid un luptător activ pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului, educându-l în spiritul unei multe vigilenţe re­voluţionare faţă de duşmanii poporului. Hotărîrea plenarei CC al PMR din 23—24 ianuarie 1950 subliniază că pentru neconteni­ta întărire a organizaţiilor de bază sunt importante: planifi­carea muncii; desfăşurarea lar­gă a criticii şi autocriticii; îm­bunătăţirea continuă a contro­lului executării hotărîrilor, etc. Organizaţia de bază din Bo­­zed (raionul Tg.-Mureş) ,îşi des­făşoară activitatea pe baza unui plan de muncă trimestrial, de­falcat pe luni. In planul de mun­că al acestei organizaţii de ba­ză, din care se desprind sarcini concrete pentru fiecare membru al organizaţiei, se prevăd prin­tre altele, pregătirea săptămâ­nală a agitatorilor, buna func­ţionare a învăţământului de partid, probleme ale muncii cul­turale în perioada de iarnă, etc. Una dintre preocupările de seamă ,ale organizaţiei de bază este studierea şi aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului şi­­guvernului luate pe baza prog­ramului de măsuri economice a­­doptat de Plenara lărgită a CC al PMR din August 1953, pri­vind dezvoltarea economiei na­ţionale şi ridicare nivelului de trai material şi cultural al oa­menilor muncii. In acest scop organizaţia de bază şi-a întoc­mit un plan de muncă special în care sunt prevăzute măsuri­le ce trebue să le ia pentru pre­gătirea campaniei însămânţări­­lor de primăvară. In baza aces­tui plan agitatorii desfăşoară­ o intensă muncă de lămurire în rândul ţăranilor muncitori, în legătură cu repararea şi ţinerea în bune condiţii a uneltelor a­­gricole, selecţionarea seminţe­lor, proba de germinaţie, căra­tul gunoiului, precum şi în pri­vinţa predării cotelor către stat, achitarea impozitului şi plata sumelor votate prin autoimpu­­nere. Deasemenea agitatorii se ocupa şi cu lămurirea ţăranilor muncitori asupra creşterii, în­grijirii şi contractării de anima­le. Mulţi dintre membrii de partid, ca Ioan Conţ­­. R. şi alţii, au fost primii la predarea în întregime a cotelor de carne şi lapte, precum şi la achitarea în întregime a impozitului pe anul 1953. Pe lângă aceste probleme agi­tatorii vorbesc ţăranilor munci­tori despre importanţa abonării la ziare. Astfel, numai îrn ziua de 17 ianuarie, 13 ţărani munci­tori au plătit abonamentele la ziarul „Scânteia“ şi altele. La faptul că cei 8 ţărani muncitori neştiutori de carte frecventează cu regularitate cursurile de al­fabetizare, a contribuit mult şi munca de lămurire desfăşurată în rândul lor de către agitato­rii Iosif Bârsan, Vasile Câmpia­­nu şi alţii. Deşi organizaţia de bază a obţinut, în multe direcţii, rezul­tate bune, mai sunt însă prob­leme pe care le neglijează. Ast­fel ţăranii muncitori din acest sat nu sunt suficient antrenaţi în desfacerea produselor prin cooperativă, fapt ce permite unor speculanţi ca Augustin Ciligor, Ioan Conţ­­. Ci., Mihail Cremene şi alţii, să facă comerţ cu produsele ţăranilor munci­tori. Organizaţia de bază nu des­făşoară o intensă muncă educa­tivă spre a mări vigilenţa ţă­ranilor muncitori în vederea demascării unor chiaburi ca Pe­tru Conţ zis Nima, Ioan Ilieş P., Vasile Harja, Petru Conţ, Ioan Codarcea, care se sustrag de la plata impozitului şi a su­melor votate prin autoimpune­­re. Organizaţia de bază trebue să acorde o şi mai mare im­portanţă pregătirii agitatorilor pentru cunoaşterea aprofunda­tă a hotărîrilor partidului şi gu­vernului, pentru cunoaşterea Statutului Model al întovărăşirii agricole, spre a putea lămuri ţăranii muncitori asupra avan­­tajuilor lucrării pământului pe suprafeţe mari cu mijloace me­canizate. Biroul organizaţiei de bază şi propagandistul trebue să dea o atenţie deosebită ridicării nivelului învăţământului de partid, să lege problemele poli­tice discutate la curs de cele economice ale satului şi să a­­jute cursanţii să se pregătească temeinic pentru seminar. Organizaţia de bază va tre­bui să-şi analizeze activitatea şi să desfăşoare o luptă hotă­­rîtă pentru lichidarea lipsurilor, spre a-şi îndeplini aşa cum se cuvine rolul său de conducător politic. SIMION VULTUR activist Organizarea de baza, factor activ în viaţa satului STEAUA ROȘIE Să extindem cultivarea plantelor tehnice, medicinale, aromate şi a gogoşilor de mătasă Ridicarea nivelului de trai ma­terial şi cultural al celor ce mun­cesc impune o continuă dezvol­tare a schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. Contractările reprezintă unul din cele mai im­portante mijloace de întărire a legăturilor dintre industrie şi a­­gricultură. Asigurarea aprovizionării industriei socialiste cu ma­terii prime agricole şi vege­tale şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de ocrotire a sănă­tăţii celor ce muncesc, sunt strâns legate de cultivarea plan­telor tehnice, medicinale, aroma­te şi a gogoşilor de mătasă. In scopul extinderii acestor culturi, Consiliul de Miniştri, prin Hotă­­rirea sa din 8 ianuarie, în legă­tură cu îmbunătăţirea sistemu­lui de contractare a plantelor tehnice, medicinale, aromate şi a gogoşilor de mătasă, acordă cultivatorilor avantagii deosebi­te, în scopul cointeresării lor, a sporirii producţiei acestor plante şi a măririi productivităţii la hectar. Potrivit acestei Hotărîri, pro­ducătorii care încheie astfel de contracte vor beneficia de mul­tiple avantagii. Astfel, producă­torii contractanţi sunt scutiţi de cota obligatorie, la produsele ve­getale, pentru suprafeţele culti­vate cu asemenea plante; li se reduc normele de venituri mijlo­cii asupra impozitului agricol pentru suprafeţele de terenuri cultivate pe bază de contracte, etc. Pentru culturile contractate, producătorii vor primi avansuri în bani, fără dobândă, avansuri care pot atinge până la 30 la sută din valoarea producţiei contractate. De asemenea ei se vor bucura de sprijinul şi în­drumarea tehnică gratuită. De pildă la fabrica de zahăr din Tg.-Mureş, în prezent are loc şcolarizarea­­agenţilor de cul­turi, care fiind permanent în rândurile producătorilor, vor putea da preţioase îndrumări pentru obţinerea de recolte spo­rite. Preţurile de contractare sta­bilite de Hotărîre, precum şi primele de producţie pentru de­păşirea producţiei medii, stabi­lite pe raionul respectiv, stimu­lează pe producători să obţină recolte tot mai sporite. Să luăm de pildă cultivarea sfeclei de zahăr. Preţul de contractare este fixat la 0,14 lei kilogramul. In cazul când cantităţile preda­te depăşesc 70 la sută din pro­ducţia medie stabilită pe raion producătorul are dreptul să pri­mească în plus, peste preţul sta­bilit, o primă de producţie. Ast­fel, dacă producătorul predă cu 10 până­­ la 20 la sută peste ce­le 70 la sută a producţiei medii stabilite pe raion, prima de pro­ducţie este de 0,14 lei la kilo­gram. După predarea recoltei, con­tractanţii au dreptul să cumpe­re la preţuri reduse,, după fie­care tonă sfeclă de zahăr pre­dată, câte 2 kg. zahăr, 3 m. ţea­­sături de bumbac şi 350 kg. bor­hot umed. Avantagii asemănă­toare au şi producătorii care contractează cultivarea tutunu­lui, inului, cânepii, a plantelor medicinale, aromate, etc. Pe lângă aceste avantagii, producătorii care contractează cultivarea plantelor tehnice, medicinale, aromate şi gogoşi de mătasă, se bucură de spriji­nul statului în ce priveşte acor­darea seminţei, în mod gratuit, la unele culturi, suportă numai 50 la sută din costul îngrăşă­mintelor chimice, etc. Gospodă­riile colective şi întovărăşirile agricole primesc la diferite cul­turi, prime majorate de 20—50 la sută. Este deci în interesul fiecărui om al muncii să contracteze şi să extindă cât mai mult culti­varea plantelor tehnice, medici­nale, aromate şi a gogoşilor de mătase. Mulţi dintre producăto­rii de sfeclă de zahăr, luând cu­noştinţă de prevederile Hotărî­­rii şi-au exprimat deja dorinţa de a încheia contracte pentru cultivarea acestor plante tehni­ce. Explicarea avantagiilor şi a conţinutului Hotărîrii Consiliu­lui de Miniştri cu privire la îm­bunătăţirea sistemului de con­tractare a plantelor tehnice, medicinale, aromate şi a gogo­şilor de mătase, trebue să fie o sarcină de seamă a organiza­ţiilor de partid de la sate. Ele trebue să mobilizeze ţărănimea muncitoare pentru extinderea largă a contractărilor, în scopul ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii dela oraşe și sate. r. *­ Comuna Voşiobeni din­­raio­nul G Gheorgheni) se întinde dea­­lungul drumului care duce spre Miercurea-Ciuc. Ea este locuită de români şi maghiari. In timpul regimului burghezo­­moşieresc, român şi maghiar, slugile de pază ale acestora se străduiau să sădească în con­ştiinţa oamenilor muncii vraj­ba naţională. După eliberarea patriei noas­tre de către glorioasa armată a Uniunii Sovietice, viaţa oame­nilor muncii din comuna Voşio­beni, s-a schimbat. Atât româ­nii, cât şi maghiarii luptă uniţi — sub conducerea partidului — pentru a-şi îmbunătăţi neconte­nit nivelul lor de viaţă, ţăra­nii muncitori români şi ma­ghiari au construit împreună şcoala cu limba de predare ma­ghiară din sectorul „Heveder“. La şcoala din centrul comunei, s-au înfiinţat secţii cu limba de predare maghiară. În căminul cultural, deopotrivă răsună în­văţăturile, cântecele şi toate manifestările culturale româ­neşti şi maghiare. Aceste două naţionalităţi, azi trăiesc în în­frăţire şi într'o adevărată prie­tenie. In centrul comunei Voşiobeni, au existat nenumărate suprafe­ţe de terenuri, pe care se pu­teau clădi locuinţe pentru mun­citori. insă aici, omul sărac n'a putut să aibe nicio speranţă deoarece proprietarii terenuri­lor erau chiaburi ca losif Stoica, ş. a., care au determinat sărăci­mea sale,or sa-şi construiască cocioabele lor sărăcăcioase, la poalele dealurilor, la marginea comunei. Regimul nostru democrat­Mulţi cunosc pe chiabu­rul Hejrjea Vasile, din satul Bo­­zed, raionul Tg.-Mureş, care în­totdeauna a trăit ca un trântor şi acuma, nemaiputând exploa­ta în voie, nu vrea să lucreze pământurile pe care şi le-a câştigat prin sudoarea ţăranilor din acest sat. Acest chiabur mârşav a vân­dut pe ascuns 2 ha. pământ ţă­ranului muncitor Conţ Lázár T. cu o sumă de 9.000 lei. Pentru popular ţinând cont de necesi­tăţile de dezvoltare ale comunei a creiat posibilitatea ca Ioan Colceru, Ioan Ţepeluş, Petre Pop şi alţii, să-şi ridice ca­se de locuit în centrel comunei. Oamenii muncii din Voşiobeni nu mai sunt nevoiţi sa străbată zeci de kilometri în căutare de lucru. Ei găsesc lucru destul in comuna noastră. Mai multe su­te de muncitori lucrează la ca­riera de piatră, alţii transportă piatră artificială, funcţionează cu toată capacitatea uzina fo­restieră din comună, cuptoarele de var ard zi şi noapte. Este lu­cru, este posibilitate de trai. S-au obţinut rezultate fru­moase la predarea cotelor de cereale către stat. Astfel, la car­tofi, planul a fost realizat 190 la sută, la carne 87 la sută, iar la lapte 88 la sută. Pentru re­pararea drumurilor s'au trans­portat peste 79 m.c. pietiş de către peste 200 de cărăuşi. A fost construită deasemenea pe lângă grajdul reproducătorilor, o şură, care însă n'a putut fi a­­coperită din cauză că sfatul popular raional nu s'a ţinut de angajamentul luat în ce priveş­te acordarea ţiglelor necesare. Ţăranii muncitori din comuna Voşiobeni, duc lupta în momen­tul de faţă pentru crearea unei întovărăşiri agricole. In fruntea luptei stau Ioan Chindea, Lina Ţepeluş, Ioan I. Colceriu, Mi­­hai Pop şi alţii, care vor­­­a să-şi lucreze pământul în co­mun, prin aplicarea agrotehni­cii sovietice în scopul obţinerii unui rod mai îmbelşugat. TÖLGYES JAKAB, coresp. ca să camufleze fapta sa tică­loasă, în toamna anului trecut, mer­­gea şi el la plug cu ţăra­nul muncitor Conţ. Datorită vigilenţei ţăranilor muncitori din acest sat, mârşă­via chiaburului a fost demasca­tă. Ţăranii muncitori din Bozed cer organelor competente să ia măsuri urgente împotriva lui. VASI­LE DOGARU coresp. Să se ia tr­ăsuri împotriva chiaburului SCPISOPI CĂTRE REDACŢIE IIForeşte o viaţă nouă cu ajutorul deputat­or Pe urmele materialelor publicate în „Steaua Roşie" „Mai multă atenţie dezvoltării şeptelului de animale” In raionul Gheorgheni, oa­menii muncii sub îndrumarea sfatului popular raional, au ob­ţinut rezultate frumoase în dez­voltarea şeptelului de vite. In anul 1953 numărul cailor a sporit cu 12 la sută faţă de a­­nul precedent. S'au luat deose­­isteni măsuri pentru ţigaizarea oilor de rasă ţurcană, execu­­tându-se monta la oi exclusiv cu berbeci de rasă ţigae, s'au organizat 4 staţiuni de montă artificială. In gospodăriile agri­cole colective „Drum Nou“ din comuna Lăzarea şi „Zorile Ro­şii“ din comuna Ditrău, s-au creiat baze de creştere a porci­lor cu scopul aprovizionării staţiunilor de montă cu vieri „Bazna" şi scroafe de rasă pen­tru colectivişti şi ţărani munci­tori. Tot la G.A.C. „Zorile Ro­şii“ a fost construit un saivan care poate adăposti pentru tim­pul de iarnă, în condiţii bune, un număr de 1.090 oi, iar la G.A.C. „1 Mai“ din comuna Jo­seni, s-a construit unul pentru 500 oi. Pe lângă acestea, în ra­ion se construiesc alte edificii pentru buna îngrijire a anima­lelor. Ţinându-se cont de importan­ţa dezvoltării şeptelului de vite în vederea bunei aprovizionări a oamenilor muncii cu carne şi produse lactate, în articolul de fond întitulat „Mai multă aten­ţie dezvoltării şeptelului de a­­nimale", apărut în Nr. 132 al ziarului „Steaua Roşie", statul popular raional Gheorgheni a fost criticat pentru slaba îngr­­jire a animalelor şi nerespecta­­rea regulilor zoominime. Insuşindu-şi critica, în răs­punsul care l-a dat redacţiei, comitetul executiv raional arată situaţia existentă, precum şi măsurile pe care le-a luat in vederea lichidării acestor lip­suri. Astfel, s-au luat măsuri ca animalele aflate în ultimele luni de gestaţie sau cu sugaci să nu mai fie folosite la munci grele; pentru asigurarea furajelor concentrate tuturor re­producătorilor din staţiunile de montă, au fost stabilite supra­feţe de teren arabil necesare cultivării de furaje: ovăz, orz, borceag, trifoi şi lucerna. Dacă sfatul popular raional Gheorgheni dă atenţia cuveni­tă sesizărilor critice ale presei de partid, nu la fel înţeleg să privească lucrurile sfaturile populare ale raioanelor Miercu­rea-Ciuc şi Topliţa, care la fel ca cel din Gheorgheni fiind cri­ticate pentru rămânerea în ur­mă în dezvoltarea şeptelului de animale, nu au luat până în prezent poziţie faţă de aceste sesizări.

Next