Steaua Roşie, martie 1954 (Anul 3, nr. 154-162)

1954-03-03 / nr. 154

STEAUA ROȘIE Schimb de experienţă între echipele artistice de agitaţie Echipele artistice de agitaţie create după modelul brigăzilor de agitaţie din uzinele Uniunii Sovietice au ca scop biciuirea printr-o satiră ascuţită a viciilor manifestărilor nesănătoase, rămăşiţelor putrede din conştiinţa oamenilor, sa demaşte pe leneşi, pe cei ce dau rebuturi, sa antreneze în munca pe codaşi. Astfel de echipe au început să fie organizate şi în fabricile şi uzinele din Tg.-Mureş. Pentru a întări şi îmbogăţi munca echipelor artistice de agitaţie, Consiliul sindical regional a organizat zilele acestea un schimb de experienţă, la care au participat membrii echipelor artistice de agitaţie şi alţi oameni ai muncii din întreprinderile oraşului. Din rapoartele ce au fost prezentate din partea echipelor de la Complexul C.F.R. şi Întreprinderea Poligrafică au reuşit pe lingă realizări şi unele lipsuri. Pentru ca programele prezentate de echipe să-şi atingă scopul, ele trebuie să aibă teme interesante, inspirate din munca de zi cu zi a uzinei. Aceste teme trebuiesc în prealabil discutate sub îndrumarea biroului organizaţiei de bază, cu participarea comitetului sindical. Ori, această îndrumare lipseşte cu desăvârşire. Mai sunt încă secretari ai organizaţiilor de bază care nu văd importanţa activităţii echipelor artistice de agitaţie, ca de exemplu, tov. Iuliu Török, secretarul organizaţiei de baza de la Serviciul de Exploatare Feroviară care, cerîndu-i-se ajutor, răspunde că nu-1 interesează „aceste scamatorii". Această atitudine este cit se poate de condamnabilă. Participanţii la schimbul de experienţă au scos la iveală că deşi se mai întîlnesc în întreprinderi atitudini nejuste, muncitori şi funcţionari neglijenţi, lipsă de disciplină, etc. care ar putea fi înlăturate treptat-treptat cu ajutorul armei ascuţite a satirei, membrii echipelor de agitaţie nu se străduiesc să le scoată la iveală şi să le biciuiască. Activitatea lor s-a mărginit doar la cîteva cîntece, dansuri, recitări, în consecinţă programele prezentate pînă în prezent sînt sărăcăcioase. seci. Membrii Complexului C.F.R. şi-au luat angajamentul că vor sprijini echipele artistice mai slabe. Revistele şi programele lor muzicale, sînt cunoscute şi apreciate peste tot. Ei traduc din revistele sovietice bucăţi muzicale, mici scenete satirice, compun cîntece hazlii şi epigrame care dau varietate programelor. Participanţii şi-au exprimat convingerea că numai printr-o cunoaştere amănunţita a realizărilor şi neajunsurilor din întreprinderi vor reuşi să aleagă temele cel mai potrivite, pentru ca satira să-şi ajungă intr-adevăr scopul. Prin cîntece, epigrame şi muzică, echipele artistice de agitaţie, ajută pe muncitori să înainteze cu cinste pe drumul construirii socialismului, să nu dea înapoi în faţa greutăţilor, să nu antreneze tot mai mult în munca de creaţie. Au urmat apoi 2 scenete satirice scrise de autori locali prezentate de Complexul C.F.R. şi întreprinderea Poligrafică: „Bursucul“ şi „Intr-o dimineaţă liniştită, în tipografie“. Pregătirile pentru însămînțări stat pe terminate ocupîndu-se de pregătirea însămînţărilor de primăvară. Sfatul popular al comunei Corunca (raionul Tg.-Mureş) şi-a întocmit un plan de muncă, în care a trasat sarcini concrete fiecărui deputat în circumscripţia unde a fost ales. Pe lîngă aceasta, comuna a fost împărţită în 14 sectoare, pentru fiecare sector şi fiecare muncă numindu-se cîte un responsabil. în pregătirea însămînţărilor de primăvară au fost atrase şi delegatele de femei, care alaturi de agitatorii organizaţiei de bază au desfăşurat o muncă temeinică de lămurire din casa-n casă asupra muncilor ce trebuiesc executate. Ascultînd îndemnul organizaţiei de bază şi al deputaţilor, mulţi ţărani muncitori din Corunca au terminat pregătirile în vederea însămînţarilor de primăvară. Astfel, Antal Kiss, (al lui Elek), Iosif György şi alţii şi-au reparat uneltele. Petre Moldovan a adunat seminţele pentru trimiterea la laboratorul de control. Ludovic György, Carol Kerekes, şi alţii au terminat transportul gunoiului la cimp. Organizaţia de bază şi comitetul executiv al sfatului popular comunal analizează regulat desfăşurarea muncilor pregătitoare însămînţărilor de primăvară. Astfel in întreaga comună, reparatul inventarului agricol și transportul gunoiului la cimp este pe terminate. IRINA BAR ABÄS coresp. Comemorarea a 100 de ani de la moartea lui Anna Kántor, născuta Engelhardt La 28 februarie 1854 a încetat din viaţa în vârstă de 60 de ani la Tg -Mureş, unde trăise într-o cumplita mizerie, Anna Kántor născută Engelhardt, una din cele mai mari artiste dramatice ale timpului. Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la moartea ei, la 28 februarie 1954 a avut loc în sala Teatrului Secuiesc de Stat din Tg.-Mureș o adunare comemorativa. Cu această ocazie actorul Borovszky Oszkár, a dat citire articolului comemorativ al scriitorului Szerűimre Jenő, profesor la Institutul de Arte Dramatice din Cluj, despre viaţa sbuciumată a acestei ilustre reprezentante a tradiţiilor teatrale progresiste. In seara aceleiaşi zile, teatrul Secuiesc de Stat a dat o reprezentaţie dedicată memoriei artistei Anna Kántor. A fost reprezentată piesa satirica „Paraziţii“ de dramaturgul realist maghiar Csiky Gergely, în regia lui Delly Ferencz, Artist Emerit al R.P.R., de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Invăţătura stalinistă despre industrializarea socialistă şi transformarea socialistă a agriculturii Călăuzindu-se după învăţătura lui Lenin şi Stalin, despre căile de transformare a ţărilor în trecut înapoiate din punct de vedere tehnic şi economic,n state socialiste înaintate, şi folosind experienţa Uniunii Sovietice, Partidul Muncitoresc Român conduce poporul nostru pe drumul construirii socialismului, al industrializării, al unirii micilor producători d de mărfuri în gospodării agricole colective. Lenin şi Stalin, cît şi practica construirii socialismului , Uniunea Sovietică arată că baza, cheia construirii noii orînduiri socialiste este industrializarea socialistă. Dezvoltînd teza leninistă a industrializării socialiste, marele Stalin a arătat că esența ei constă nu în simpla dezvoltare a industriei, ci în crearea unei industrii grele şi a pivotului ei, construcţia de maşini, deoarece numai ea asigura baza materială a socialismului, creiază condiţiile pentru independenţa economică şi politică a statului socialist. Industrializarea socialistă va da posibilitate ţării noastre să-şi ridice întreaga economie naţională la un nivel tehnic nou, superior, să-şi mărească productivitatea şi să asigure belşugul de produse necesar pentru ridicarea sistematică a nivelului de trai material şi cultural a oamenilor muncii. Cu ajutorul industriei grele se va realiza una dintre sarcinile construirii socialismului: unirea de bună voie a gospodăriilor ţărăneşti individuale în mari gospodării socialiste, colective, bazate pe o tehnică mecanizată înaintată. Dezvoltarea industriei este necesară totodată pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei, îndeplinirea planurilor economice din anii 1949 şi 1950 a creiat premizele economice şi politice necesare trecerii la construcţia socialistă a economiei naţionale pe baza planului de cinci ani. Astăzi, mulţumită ajutorului primit din partea Luniimii Sovietice şi colaborării cu ţările de democraţie populară, poporul nostru îşi făureşte o economie socialistă, ţara noastră transformîndu-se treptat într-o ţară industrială înaintată, cu o agricultură din ce in ce mai mecanizată. Volumul producţiei industriale a depăşit de trei ori nivelul din 1948, iar la sfârşitul planului cincinal îl va depăşi de cinci ori. Marile schimbări care s-au produs în economia noastră sunt ilustrate, prin creşterea venitului naţional faţă de 1949 cu 68,7 la sută. Au luat fiinţa noi ramuri industriale, in primul rînd industria construcţiei de maşini, in ţara noastră se produc în serie maşini-unele, utilaj electrotehnic pentru electrificarea ţării, utilaj minier, utilaj de construcţii, tractoare şi maşini agricole, rulmenţi, etc. Folosind ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice industria noastră a ajuns să producă aproape întreg utilajul necesar extracţiei cărbunelui. De asemenea, a luat avînt industria producătoare de utilaj petrolifer, tractoare şi se află în dezvoltare şi producţia de vase fluviale şi maritime. In acelaşi timp cu planul cincinal a intrat in vigoare planul de 10 ani (1951 —1960) de slectrificare a ţării, elaborat din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român. Scopul electrificării este de a asigura producţiei cantităţi din ce în ce mai mari de energie electrică necesară pentru construirea bazelor so- cialismului în ţara noastră. Cu ajutorul Uniunii Sovietice în ţara noastră s-a construit marele combinat poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“. In fază înaintată se află lucrările de construcţie ale hidrocentralei V. I. Lenin de la Bicaz. In cursul anului 1953 au întrat în funcţie fabrici noi în industria alimentară, s-au înfiinţat filaturi de bumbac, iar în industria de sticlărie au fost instalate noi maşini. De asemenea, în cursul anului trecut au intrat în funcţie noi agregate în industria grea, s-a construit uzina de utilaj agricol „Tudor Vladimirescu“ şi ci ltdG. O însemnătate vitală au pentru înoi acordurile comerciale de lungă durată înciudate cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. In cadrul acestor acorduri, Uniunea Sovietică ne furnizează garnituri complexe de utilaj de cea mai modernăconstrucţie pentru punerea în funcţiune a obiectivelor industriale de mari proporţii. Ţara noastră primeşte instalaţii, maşini şi agregate complexe pentru industria de maşini, strunguri de mare precizie, uriaşe escavatoare, motoare şi turbine pentru marile centrale electrice, tractoare şi combine pentru agricultură, instalaţii grele pentru industria chimică, materii prime şi alte mărfuri. Acordul de colaborare economică încheiat între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Ungară, prevede,printre altele, construirea în comun în ţara noastră a unui mare combinat chimic. Ca în întreaga ţară şi în Regiunea Autonomă Maghiară se înalţă noi construcţii industriale ca: fabrica de mobile „Simo Géza“ din Tg.-Mureş, fabrica de recondiţionat maşini şi piese de schimb pentru industria textilă „Encsel Mauriciu“, Termocentrala de la Sîngiorgiul de Pădure care în curînd va da curent electric regiunii noastre, fabrica de pine din Tg.-Mureş şi multe altele. Necesităţile construcţiei socialiste cer să acordăm o atenţie deosebită dezvoltării agriculturii. Industria nu se poate dezvolta de la sine; pentru dezvoltarea ei, este necesar să avem materii prime, alimente pentru muncitori şi o economie rurală dezvoltată, care reprezintă principala piaţă pentru industria noastră. Micile gospodării ţărăneşti nefiind în stare să realizeze o înaltă productivitate a muncii, nu pot asigura ţărănimii muncitoare bunăstarea materială. „...In cadrul producţiei de mărfuri — spune Lenin — sistemul micii gospodării nu este in stare să elibereze omenirea de starea de mizerie şi de asuprire în care se află masele“. Pentru a scăpa oamenii de întuneric şi mizerie, trebuie să se construiască socialismul şi la sate. „Atunci“ — spune Lenin „tot ce a cucerit ştilista omenească, tehnica omenească, toate perfecţionările, toate cunoştinţele specialiştilor vor trebui să servească pe omul muncitor unit“. Potrivit sarcinii sale istorice şi urmînd cu fermitate învăţătura lui Lenin şi Stalin în problema ţărănească, partidul nostru prin Rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al PMR din 3-5 3 martie 1954 Pentru remedierea naenibelor irovocate de per Timpul care ne mai desparte de începerea campaniei însămînţărilor de primăvară este folosit din plin de către ţăranii muncitori din raionul Reghin. Verificîndu-se asemănăturile , toamnă, prin luarea de probe, în comunele Băla şi Iernuţeni, de exemplu, s-a constatat o pagubă de 7—12 la sută, cauzată de ger. Pentru remedierea din timp a pagubelor, în aceste comune s-au făcut lucrări de iarovizare, in multe alte comune, verificarea semănăturilor şi executarea iarovizării sunt în curs. Pentru a obţine recolte sporite de cartofi, membrii gospodăriilor agricole colective din Ideciul de Sus, Bateş şi Ideciul de Jos au început iarovizarea cartofilor de săminţă. Plantînd cartofi iarovizaţi, membrii acestor gospodării colective vor realiza o recoltă timpurie de cartofi, avînd în acelaşi timp posibilitatea să execute şi plantatul de vara al cartofilor. Astfel, ei vor putea obţine 2 recolte de cartofi pe an de pe acelaşi teren. Tot mai mulţi ţărani muncitori din raionul Reghin sunt în curs de a termina pregătirile în vederea însămînţărilor de primăvară. Ioan Florea şi Petre Radu, ţărani muncitori din comuna Fărăgău, au executat şi probele de germinaţie. Reparatul uneltelor s-a terminat in comunele Jabeniţa, Poarta şi Beica, iar în întreg raionul, pînă la data de 25 februarie, repararea inventarului agricol a fost realizată în proporţie de 87 la sută, planul de îngrăşare a pămîntului fiind depăşit cu 100 la sută. Rezultatele obţinute în pregătirea campaniei însămînţărilor de primăvară dovedesc elanul ţărănimii muncitoare, avîntul cu care ea întîmpină însămînţările de primăvară. Totuşi rezultatele nu sînt satisfăcătoare. .Metoda iarovizării griului de toamnă în scopul acoperirii pagubelor provocate de ger, nu a fost îndeajuns popularizată în mijlocul ţărănimii muncitoare, nu toţi agenţii agricoli şi tehnicienii agronomi explică practic modalitatea executării iarovizării cu mijloacele şi în condiţiile micii gospodării individual-- De asemeni, ţărănimea muncitoare nu a fost mobilizată destre organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare pentru efectuarea probelor de germinaţie, necesare cunoaşterii puterii de încolţire a seminţelor. In întreg raionul, în cadrul gospodăriilor individuale, această lucrare pregătitoare nu a fost executată decit în proporţie de 30 la sută. Ne apropiem tot mai mult de data începerii însămînţărilor de primăvară, în acest an, datorită iernii grele şi cu zăpadă abundenta, însămînţările de primăvară trebuie să se desfăşoare intr-un timp mult mai scurt docil în anul trecut, fiind în acelaşi timp mai multe lucrări de executat. Iată de ce, datoria fiecărui ţăran muncitor este de a se pregăti din timp şi temeinic pentru ca din primele zile favorabile, executarea muncilor agricole să pornească cu toată intensitatea, cu toate forţele. Să folosim fiecare zi, fiecare ceas, pentru pregătirea campaniei însămînţărilor de primăvară. IOSIF POR, inginer agronom Colecţia ,Lectura** Editura Ci Destinată popularizăriicelor mai valoroase schiţe şi scurte povestiri din literatura clasică şi contemporană a popoarelor din U.R.S.S., colecţia „Lectura“ a tipărit în ultimele săptămini povestirea: „Două constituţii“ vteadusă de scriitorul clasic ucrainian F. Franco, precum şi schiţele „Pipa comunardului“ de I. Ehrenburg, „S-a împlinit visul“ de B. Polevoi, „La odihnă“ de I. Aramnie şi ,„Hinzu!“ de M. Solohv. 16 pag. 0,40 lei.