Steaua Roşie, martie 1954 (Anul 3, nr. 154-162)

1954-03-03 / nr. 154

3 martie 1954 din activitatea comisiei de întrecere socialista de la fabrica .,Encsel M Mauriciu“ Cu îndrumarea organizaţiei de bază, comitetul de întreprindere din cadrul fabricii de recondiţionat maşini şi piese de schimb pentru industria textilă „Encsel Mauriciu“ din Tg.-Mureş, a organizat o comisie de întrecere socialistă, compusă din 7 tovarăşi, fiecare dintre ei, răspunzînd pentru cîte o secţie. Responsabilul, Alexandru Fekete, urmăreşte în mod sistematic întreaga activitate a comisiei, care se îngrijeşte ca graficele întrecerii să fie conduse la zi, pentru ca muncitorii să poată cunoaşte zilnic realizările lor. Comisia se întruneşte din 10 în 10 zile pentru a analiza rezultatele întrecerii socialiste. La sfîrşitul fiecărei luni, se convoacă şedinţa de analiză a întregii activităţi din luna respectivă. La această şedinţă sunt invitaţi maiştrii, responsabilii grupelor ,sindicale, cit şi reprezentanţii organizaţiei de bază. Rezultatele întrecerii socialiste sunt aduse apoi la cunoştirea muncitorilor, odată cu sarcinile de plan pe luna viitoare, la şedinţele grupelor sindicale. La şedinţele grupelor sindicale, muncitorii fac de obicei propuneri valoroase cu privire la îmbunătăţirea procesului de producţie şi la extinderea întrecerii socialiste, In lunile ianuarie şi februarie au fost puse astfel în aplicare 13 propuneri, privind unele măsuri tehnico-organizatorice. Frezorul Ladislau Vass a propus să se raţionalizeze frexarea carcasei suveicii, în aşa fel ca să se poată executa deodată 2 faze. Muncitoarea Paula Rivel a confecţionat un dispozitiv la freză, cu ajutorul căruia se poate obţine o productivitate cu 100 la sută mai mare. Comisia de întrecere socialistă pune în acelaşi timp un mare accent şi pe lupta pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei,pentru reducerea deşeurilor. In întrecerea pentru intensificarea producţiei şi îmbunătăţirea nivelului ei calitativ sunt antrenaţi tot mai mulţi muncitori. In prezent 92 la sută din numărul total al muncitorilor acestei fabrici participă la întrecerea socialista. In luna ianuarie plănul global de producţie a fost depăşit cu 15,72 la sută. Asemenea rezultate s-au obţinut şi în luna februarie. Aplicînd cu succes metoda lui Alexandr Ciurchih, de la fabrica de postav din Crasnoholmsc, — Uniunea Sovietică, brigada lui Dominic Bálint şi-a depăşit norma în cursul lunii februarie cu 85 la sută, brigada lui loan Keresztes cu 25 la suta, iar cea lui loan Ambrus cu 35 la sută, realizînd în acelaşi timp procentajul de 100 la sută în ce priveşte calitatea producţiei. Aceste brigăzi, care se întrec între ele, în luna februarie au reuşit să elimine în întregime deşeurile. Nici muncitoarele nu se lasă mai prejos. Strungăriţa Irma Mihaly întîmpină, de pildă, Ziua internaţională a Femeii cu o depăşire de 40 la sută a normei. Paula Rivel, la rîndul realizează zilnic depăşiri de cîte 56 la sută ale normei. Pe lingă aceste rezultate, sînt însă şi unele lipsuri în îndrumarea întrecerii socialiste. Nici comitetul de întreprindere, nici conducerea organizaţiei de bază U.T.M. şi nici direcţiunea nu se ocupă în suficientă măsură cu problemele disciplinei muncii. Astfel s-a putut întîmpla ca linsurile şi întîrzierile din muncă să totalizeze numeroase, ore lunar, ceea ce are ca urmare că nici maşinile nu pot fi utilizate pe deplin. Spre exemplu, strungarul utemist Gheorghe Pop a lucrat în luna februarie timp de abia 6 zile. El nu și-a putut motiva absențele. La fel, lăcătuşul utemist Vasile Dălău a lipsit nemotivat timp de mai multe zile. „ Conducerea fabricii ar trebui să pună un accent mai mare şi pe procurarea de şublere şiare instrumente pentru măsurat. Aceste instrumente refiind la în domina într-un număr destul de mare, muncitorii sînt nevoiţi să se deplaseze de la locurile lor de muncă, pentru a-şi măsura piesele. In urma acestor lipsuri şi greutăţi în organizarea munci cîte 3—4 maşini stau zilnic nefolosite. martie 1949, a trasat linia pontică de transformare socialistă a agriculturii şi de întărire a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, pentru făurirea socialismului. „Alianţa dintre proletariat şi ţărănime, in condiţiile dictaturii proletariatului, nu este o alanţă cu întreaga ţărănime... — ne învaţă marele Stalin Alianţa dintre muncitori şi ţărani, in condiţiile actuale a dictaturii proletariatului, poate îi înfăptuită numai sub cunoscuta lozincă a lui Lenin: sprijină-te pe sărăcime, organizează o alianţă trainică cu ţăranul mijlocaş, ni înceta nicio clină lupta împotriva chiaburind! Căci mimai prin aplicarea acestei lozinci poate fi înfăptuită atragerea maselor de bază, ale ţărănimii în făgaşul construirii socialismului“. Călăuzit de învăţătura Urinist-stalinistă şi de experienţa gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, partidul nostru desfăşoară o intensa activitate pentru îndrumarea ţaranimii muncitoare pe calea marii gospodării socialiste şi pe calea lucrării laolaltă a părîntului în întovărăşiri. In nenumărate comune şi sate ţăranii muncitori potrivit liberului lor consimţămînt şi în condiţiile unei ascuţite lupte de clasă, s-au unit în gospodării agricole colective şi nu întovărăşiri agricole de lucrare în comun a pămîntului. Masele ţărănimii muncitoare se conving pe zi ce trece tot mai mult de superioritatea lucrării pămîntului pe întinderi mari care le înlesneşte efectuarea muncilor agricole, contribuie la îmbunătăţirea calităţii şi sporirea cantităţii recoltelor lor. Numai în regiunea noastră s-au unit de bună voie aproape 13.000 ţărani muncitori în cele 120 gospodării agricole colective şi 57 întovărăşiri agricole. Acestea şi-au dovedit superioritatea faţă de gospodăriile nudi particulare prin obţinerea de recolte mult mai mari decît pe gospodăriilor ţărăneşti individuale. Un rol important în organizarea producţiei în agricultură şi în întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare 51 au staţiunile de maşini şi tractoare, mijloc însemnat de introducere a unei tehnici avansate în agricultua noastră, în scopul sporirii producţiei agricole la hectar. Fie dispun în prezent de un puternic parc de maşini şi tractoare cuprinzînd peste 23.300 tractoare convenţionale de 15 C. P. 19.000 pluguri de tractor, 474 combine autopropulsate, 13.250 batoze, 5.220 cultivatoare, precum şi alte maşini şi utilaj agricol. Prin programul de măsuri economice adoptat de Plenara C.C. al PMR din august 1953 se pun în faţa organizaţiilor de partid şi a întregului popor muncitor sarcini măreţe în ce priveşte creşterea producţiei industriale şi agricole, a bunurilor de larg consum, prin organizarea pe scară şi mai largă a întrecerii socialiste şi patriotice pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne existente in industrie şi agricultură. Organizaţiilor de partid le revine sarcina de a îndruma comitetele de întreprindere pentru ca acedec să lupte contra risipei, pentru realizarea de economii de materiale şi materii prime pentru ridicarea productivităţii muncii şi scăderea preţului de cost De asemenea, Plenara pune ca sarcină oamenilor muncii de regoare sporirea producţiei agricole. In acest scop, organizaţiile de partid din S.M.T. au datora să îndrume conducerea SM.T., comitetele de întreprindere, muncitorii, tehnicienii şi inginerii, pentru terminarea la timp a reparaţiilor, deoarece de ei depinde în mare măsură succesul campaniei agricole de primăvară. Datoria inginerilor agronomi şi a tehnicienilor este de a fi activi popularizatori ai metodelor agrotehnice avansate, de a da ajutor efectiv şi calificat, la faţa jocului, colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor muncitori cu gospodării individuale în aplicarea regulilor agrotehnice în scopul obţinerii de recolte cît mai mari pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc de la orașe și sate. STEAUA ROȘIE SCRISORI CĂTRE REDACŢIE «affine »K«»satt«8aaBHaBa» Se pregătesc pentru însămînţârile de primăvară Membrii întovărăşirii agricole „1 Mai“ din Gurghiu se pregătesc intens pentru a putea începi- la timpul potrivit însămînţările de primăvara. Pînă la 25 februarie, ei au reparat 90 la sută din inventarul agricol necesar muncilor agricole de primăvară, au selecţionat 95 la sută din seminţe, la care în mare parte s-au şi făcut probele de cunoaştere a puterii de încolţire. Cu ajutorul tehnicianului Ioan Mărcuş, întovărăşiţi din Gurghiu au început şi lucrările de farovizare a griului de toamna necesar acoperirii pagubelor provocate de ge. In aceste munci s-au evidenţiat Anton Grama, Alexandru Duda, Francisc Kiss şi alţi membri ai întovărăşirii. PETRE KISS coresp. Contracte pentru îngrăşarea animalelor Ţăranii muncitori din comuna Hodac, raionul Reghin, au primit cu un viu interes Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare şi achiziţie de animale. Nu mult timp după prelucrarea Hotărîrii, ţăranul muncitor Dumitru Farcaş (al Finichi) a contractat creşterea şi îngrăşarea unei vite mari. Expirînd contractul, el a predat vita îngrăşată, primind 4.000 lei, iar din mărfurile destinate pentru ţăranii muncitori care încheie contracte cu statul, el a cumpărat cantităţi însemnate de pânză, pieţe, talpă, etc. Văzînd cîştigul realizat de ţăranul Dumitru Fărcaş mai mulţi, ţărani muncitori au încheiat contracte cu cooperativa şi organele O.R.A.C.A. Astfel s-a contractat creşterea şi îngrăşarea a 27 bovine, 3 porci şi vânzarea la achiziţii a peste 3.500 kg. lapte. VASILE LUPU coresp. 3 5 ani de la Rezoluţia Plenare a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949 Se împlinesc 5 ani de la apariţia istoricii Rezoluţii a şedinţei plenare a C.C. al PMR din 3-5 martie 1949, care a trasat sarcinile în lupta pentru trecerea la reconstrucţia socialistă a agriculturii. In această perioadă, partidul, statul democrat-popular, poporul nostru muncitor au dobîndit realizări însemnate în transformarea socialistă a agriculturii. Munca politică de masă desfăşurată de organizaţiile de partid şi rezultatele de netăgăduit obţinute de gospodăriile agricole colective au atras pe drumul agriculturii socialiste noi şi noi Familii de ţărani muncitori. Ţăranii muncitori cu gospodării individuale au fost şi sunt sprijiniţi continuu în lupta pentru sporirea producţiei agricole, pentru ridicarea nivelului lor de trai. Cuceririle ştiinţei sunt cunoscute şi aplicate de tot mai mulţi ţărani muncitori, şi în măsură ce ei se conving de superioritatea cultivării pămîntului pe întinderi mari şi cu mijloace mecanizate, ei se hotărăsc să formeze noi întovărăşiri agricole, noi gospodării colective. Pînă la 15 februarie 1954, pe cuprinsul Regiunii Autonome Maghiare, au fost înfiinţate 57 întovărăşiri agricole şi 120 gospodării agricole colective. Anul agricol 1953 a adus gospodăriilor colective noi succese in sporirea producţiei agricole. Introducînd în munca lor avansatele cuceriri ale ştiinţei agrotehnice, aplicînd metode sovietice de cultivare a pămîntului, colectiviştii din Curteni, Ernei, Ideciul de Sus, etc. au realizat depăşiri ale planului de producţie de cîte 25—40 la sută, la majoritatea culturilor. Au fost înregistrate frumoase realizări şi în domeniul dezvoltării construcţiilor şi avutului obştesc. In gospodăria colectivă „Partizanul“ din Ernei, de pildă, în urma sporirii producţiei agricole, pe lingă creşterea veniturilor colectiviştilor, gospodăria şi-a mărit fondul de bază (indivizibil) cu peste 80.000 lei. In acelaşi timp s-au construit , un grajd pentru tineret bovin, o magazie de cereale, au fost confecţionate rame pentru 708 m.p. răsadniţe, etc. Efectivul de animale mici şi mari a înregistrat de asemeni o creştere însemnată. Astfel, numărul oilor proprietate obştească a sporit cu 94 capete, al păsărilor a sporit de la 77 la 220 etc. ‘Asemenea rezultate au fost înregistrate in majoritatea gospodăriilor colective din regiunea noastră. Explicaţia acestor succese constă în buna organizare a muncii, în realizarea la timp şi în condiţii agrotehnice corespunzătoare a muncilor agricole. Referindu-se la dezvoltarea agriculturii noastre, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a spus că: „Agricultura posedă mari rezerve şi posibilităţi de dezvoltare“. Trebuie să descoperim şi să utilizăm aceste rezerve în scopul ridicării continue a nivelului zgricurturii, în scopul sporirii producţiei agricole. La Staţiunea Experimentală Agricolă din Sîngiorgiu de Mureş, pe anii 1951, 1952 şi 1953, recolta medie la grîu este de 2.659 kg. la hectar. Această producţie a fost obţinută datorită folosirii cuceririlor ştiinţei, îngrăşării şi cultivării pămîntului prin aplicarea unui complex întreg de lucrări agricole. O asemenea producţie agricolă sporită poate şi trebuie să fie obţinută atît în gospodăriile colective, întovărăşirile agricole, cît şi în gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori. Extinderea mecanizării muncilor agricole, executarea lor la timpul potrivit sînt condiţii principale în atingerea unor recolte superioare. Dar aceasta nu este de ajuns. Pâmîntul trebuine însămînţat cu seminţe de sol, selecţionate şi tratate. Culturile trebuiesc bine îngrijite, recoltate la timp. Iată de ce popularizarea şi aplicarea consecventă a regulilor agrominime devine o sarcină de seamă a fiecărui om al muncii din agricultură, o datorie de onoare a fiecărui tehnician cu problemele agricole. " Prin grija partidului şi guvernului, agricultura noastră primeşte tot mai multe maşini agricole din cele mai perfecţionate. Inspre agricultură se îndreaptă tot mai multe cadre de tehnicieni agronomi. Din păcate însă, nu este folosita întreaga capacitate a maşinilor agricole. Agronomii nu au pretutindeni munci de conducere directă a producţiei agricole, fiind folosiţi în multe locuri pentru lucrări de birou. In raionul Miercurea-Ciuc de pildă, cu toate că pe hârtie tehnicienii sunt repartizaţi pentru îndrumarea gospodăriilor colective, întovărăşirilor agricole şi al ţăranilor cu gospodării individuale, ei nu-şi îndeplinesc această misiune importantă, fiind reţinuţi, din motive puţin întemeiate, la munci statistice, care ar putea fi executate şi de alţii. Plenara lărgită a C.C. al PMR din august 1953 a constatat serioase lipsuri în munca desfăşurată pentru transformarea socialistă a agriculturii, trasînc în acelaşi timp agriculturii sarcini de mare însemnătate pentru asigurarea aprovizionării poporului muncitor. Trebuie să mergem hotărîţi pe drumul trasat de Rezoluţia plenarei C.C. al PMR din 3—5 martie 1949. Chezăşia succesului în munca de atragere a milioanelor de ţărani muncitori la construirea socialismului, sub conducerea clisei muncitoare, stă în munca organizaţiilor de partid. In centrul activităţii organizaţiilor de partid trebuie să stea desfăşurarea unei intense munci politice şi organizatorice în mau ţărănimii muncitoare, a muncitorilor din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T.-uri, pentru ridica continuă a producţiei agricole. Introducerea consecventă a politicii partidului în organizarea transformării socialiste a agriculturii duce la o extremă ascuţire a luptei de clasă. De aceea, se cere intensificarea continuă a vigilenţei revoluţionare, demascarea la timp, înainte de a fi dăunătoare, a uneltirilor chiabureaţi. Consolidînd gospodăriile amicale colective şi întovărăşirile agricole existente, să desfăşurăm continuu munca politica pentru formarea de noi întovărăşiri agricole şi gospodării colective, să sprijinim ţărănimea muncitoare în lupta pentru ridicarea nivelului ei de trai, pentru sporirea producţiei agricole.