Steaua Roşie, aprilie 1954 (Anul 3, nr. 163-170)

1954-04-03 / nr. 163

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA! Anul III. Nr. 163. | Sîmbătă, 3 aprilie 1954 |_____4 pagini 20 bani Lupta pentru un regim sever de economii, o sarcina primordiala Plenara lărgită din august 1953 a C.C. al P.M.R. a trasat ca sarcină tuturor oamenilor muncii să lupte pentru aplicarea unui regim sever de economii în toate domeniile vieţii noastre economice şi social-culturale. E­­conomiile sînt un factor impor­tant în lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor. Ele servesc în acelaşi timp la crearea acelor condiţii materiale care contribuie la ridicarea per­manentă a nivelului de trai ma­terial şi cultural al oamenilor muncii. Chezăşia succesului luptei pentru economii constă în atra­gerea şi participarea activă a celor mai largi mase ale oame­nilor muncii în întrecerea socia­listă. Problema realizării unui strict regim de economii este îmbrăţişată şi stă în centrul a­­tenţiei organizaţiilor de partid, a conducerii întreprinderilor şi a celor ce muncesc. La I.F.I.L. Re­ghin de pildă, în cursul lunei ianuarie 1954, au fost economi­site materii prime în valoare de 16.117 lei. Productivitatea mun­cii în luna februarie a crescut cu 3,3 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul de cost al produselor a scăzut în mod considerabil. La secţia de lăzi din această întreprinde­re au fost economisite materii prime în valoare de 10.380 lei. Aceasta a atras după sine mări­rea salariului mediu al munci­torilor cu 4,5 la sută în luna februarie a. c. Aceste rezultate au la bază faptul că numărul celor încadraţi în întrecerea so­cialistă creşte pe zi ce trece. Da­că în luna ianuarie se aflau în întrecere 49 la sută din totalul muncitorilor, numărul lor a cres­cut în februarie la 65 la sută, iar în martie la 75 la sută. Pla­nul global al întreprinderii a fost depăşit cu 24,60 la sută în ianuari,­ şi cu 1,5 la sută în fe­bruarie. Aici de la 1 ianuarie pî­­nă la 30 martie a. c. au fost con­firmaţi încă un număr de 27 sta­­hanovişti printre care: Iosif Mo­­gojan, Ioan Balint, Alexandru Biro, Gheorghe Constantinescu şi alţii, care împreună cu brigă­zile pe care le conduc, au obţi­nut depăşiri ale normei zilnice cu 120—175 la sută, mărind productivitatea muncii cu circa 60%. Au fost calificaţi la locul de muncă numeroşi muncitori după metoda sovietică Cotlear. La Combinatul raional de producţie (Comraiprod) Sovata se înregistrează de asemenea rezultate frumoase în obţinerea de economii. In trim. 1/1954 au fost obţinute economii în valoa­re de peste 6.000 lei la exploata­rea pădurilor. Economii însem­nate obţine şi tîmplarul Iuliu Olah de la secţia Praid, ca­re confecţionînd un polizor de şlefuit materialul lemnos de e­­senţă tare, a redus timpul de lucru cu 80 la sută, obţinînd re­zultate frumoase în reducerea preţului de cost al produselor, etc. Alcătuind numeroase brigăzi de economii, brigăzi de calitate, puncte utemiste de control, des­­chizînd conturi personale de e­­conomii, mii de oameni ai mun­cii din Regiunea Autonomă Ma­ghiară răspund chemării parti­dului de a realiza o mişcare de masă pentru economii. Cu toate rezultatele obţinute persistă însă o serie de lipsuri care frînează întreprinderile în realizarea de economii cît mai mari. Cu toate că „Comraiprod“ Sovata şi-a realizat pe trim. I planul­­ global de exploatare a pădurilor în proporţie de 146 la sută, nu şi-a realizat în acelaşi timp planul pe sortimente la: buşteni gater, răşinoase şi fo­ioase, cioplitură, şi la sortimen­tul de diverse utilizări pentru construcţii şi unelte agricole, din cauza, că Ocolul Silvic din localitate nu a pus la dispozi­ţia întreprinderii masa lemnoa­să, corespunzătoare sortimente­lor de mai sus, cum n-a pus la dispoziţie nici masa lemnoa­să din care întreprinderea trebu­ie să furnizeze pentru G.A.C.-ui diferite materiale de construcţie. Conducerea C.F.R. Tg.-Mureş deşi a aprobat vagoanele nece­sare pentru transportarea araci­lor de vie pentru G.A.C. din ra­ion, cu transbordare la Praid, nu a făcut nimic în această di­recţie. Astfel, aracii stau pe rampe, iar ţăranii muncitori aş­teaptă să le sosească. La I.F.E.T. Sovata şeful atelierului de repa­raţii C.F.F. Gheorghe Mayer şi lăcătuşul de vagoane Gheorghe Jakab au întrebuinţat la unge­rea osiilor ulei cu serie superioa­ră, care nu corespundea pentru aceasta şi care costă 14 lei ki­logramul, in loc de ulei mineral seria 111 care corespunde pen­tru acest scop şi costă numai 7 lei kg. Acest lucru a făcut ca mecanicii de locomotivă C.F.F. să nu poată aplica cu succes metoda sovietică Claudia Bara­­novscaia. A economisi materii prime şi materiale, combustibil şi ener­gie electrică, a repartiza şi folo­si just forţa de muncă, a folosi la maximum maşinile şi utila­jul,a descoperi noi şi noi resurse interne, a organiza bine proce­sul de producţie, folosind din plin timpul de lucru, a face eco­nomii la cheltuielile de regie şi administrative, iată cîteva mij­loace de realizare a economiilor. Organizaţiile de partid trebuie să ţină seama că succesele eco­nomice, trăinicia şi durata lor depind de succesele muncii po­litice. Membrii de partid trebuie să se afle în fruntea maselor, să mobilizeze pe fiecare om al mun­cii împotriva risipei materiilor prime, a combustibilului, a e­­nergiei electrice, a rechizitelor şi imprimatelor, pentru descope­rirea concretă a rezervelor in­terne în fiecare întreprindere. Organizaţiile de bază şi condu­cerile administrative ale între­prinderilor trebuie să analizeze temeinic felul cum se desfăşoară munca în producţie, să ia mă­suri politice şi organizatorice pentru dezvoltarea succeselor obţinute şi înlăturarea lipsurilor manifestate în conducerea luptei pentru economii.­­ IR NUMĂRUL DE AZI: «*» Ţăranii muncitori din comuna Fărăgău pot şi trebuie să obţină recolte şi mai sporite (pag. 2-a). s-f Din experienţa fruntaşilor recoltei (pag. 2-a). i In luptă pentru un trai mai bun (pag. 3-a). I— Pentru noi succese în desfăşurarea concursului cultural (pag. 3-a). f— Noua reducere de prețuri din U.R.S.S. (pag. 4-a). — Comunicat cu privire la sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4-a). Toate forţele pentru succesul muncilor agricole S.M.T.-ul din Reghin fruntaş în muncile agricole de primăvară Mecanizatorii din Reghin au pornit în campania însămînţări­­lor din primăvara acestui an cu un elan deosebit, chemînd la în­trecere socialistă toate staţiuni­le de maşini şi tractoare din Re­giunea Autonomă Maghiară, pentru terminarea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor a­­gricole. Tractoristul Dănilă Frenţ, din brigada V-a de tractoare, lu­­crînd în comuna Ruşii-Munţi, a executat lucrări de bună calita­te, depăşindu-şi totodată sarci­nile de plan din campania de primăvară cu 30 la sută. Trac­toristul Ioan Boaru, lucrînd pe tarlalele întovărăşirii agricole din Dedrad, pînă la 28 martie 1954 şi-a depăşit sarcinile de plan din campania însămînţări­­lor de primăvară cu 27 la sută. Frumoase rezultate au obţinut şi tractoriştii Emil Suciu, Vasile Luca şi alţii. Fruntaşă pe Staţiune, pentru rezultatele înregistrate în mun­cile agricole de primăvară, este brigada II-a de tractoare, care lucrează la Dedrad. Pe întreaga Staţiune, planul muncilor agricole de primăvară a fost realizat pînă la data de 29 martie, în proporţie de 77 la sută. Astfel, S.M.T.-ul din Reghin a devenit fruntaş pe re­giune, primind drapelul de Sta­ţiune frutaşă în muncile agrico­le. Mecanizatorii din Reghin şi-au luat angajamentul ca pî­nă la 5 aprilie să realizeze pla­nul muncilor agricole de primă­vară în proporție de 100 la su­tă. MIRCEA MATASARU coresp. Sărbătoare la Ideciul de Sus In ziua de 28 martie 1954, co­lectiviştii din Ideciul de Sus, raionul Reghin, au sărbătorit primul lor succes în desfăşura­rea campaniei însămînţărilor de primăvară. Comisia raională de întreceri, urmărind şi analizînd rezultate­le obţinute de gospodăriile agri­cole colective din raionul Re­ghin, a înmînat în această zi co­lectiviștilor din Ideciul de Sus, drapelul de gospodărie fruntaşă în executarea muncilor agricole de primăvară. Pînă la această dată, membrii gospodăriei co­lective „Partizanul Păcii“ au însămînţat 75 la sută din tota­lul suprafeţei ce urma să fie în­­sămînţată în primăvara acestui an. Ei au mai plantat şi 6 hec­tare de cartofi în cuiburi dispu­se în patrat şi au pregătit tere­nul pentru însămînţarea porum­bului în cuiburi dispuse în pa­trat. Colectiviştii din Ideciul de Sus au obţinut rezultate însem­nate şi în celelalte munci. Toţi pomii din livada gospodăriei co­lective (peste 4.000 bucăţi) au fost curăţaţi, stropiţi şi văruiţi. Faţă de cei 40 m.p. răsadniţe din anul trecut, gospodăria colecti­vă a amenajat în primăvara a­­cestui an încă 230 metri patraţi răsadniţe, care au şi fost însă­mânţate în întregime. Un mare rol şi sprijin în mun­ca gospodăriei l-au avut tracto­riştii Ioan Botezan şi Grigore Pop, de la S.M.T. din Reghin, care au executat lucrări de ca­litate bună şi la timp. Mulţi co­lectivişti ca Petre Şagău, mem­bru de partid, Chirilă Dima, Pa­vel Precup, Vasile Ilieş, Mihai Pop, Gheorghe Schuster, Fran­­cisc Major II, Anica Pui, Nasta­­sia Cîmpianu şi alţii, s-au evi­denţiat prin munca conştiincioa­să depusă în executarea munci­lor agricole. La sărbătoarea colectiviştilor din Ideciul de Sus au participat şi delegaţii muncitorilor de la I.F.I.L. Reghin, precum şi echi­pa artistică a acestei întreprin­deri, care cu acest prilej a pre­zentat în faţa­ colectiviştilor un bogat program artistic. Cu prilejul festivităţii de în­­mînare a drapelului de gospo­dărie colectivă fruntaşă pe ra­ion, în gospodărie au fost pri­mite 2 familii de ţărani munci­tori. Totodată colectiviştii din Ideciul de Sus şi-au luat anga­jamentul de a menţine şi pe mai departe drapelul, terminînd pri­mii pe raion muncile agricole de primăvară, iar în cinstea Zi­lei Internaţionale a celor ce muncesc, ei şi-au luat angaja­mentul ca prin muncă voluntară să contribuie la înfrumuseţarea comunei curăţind drumul pe o lungime de 1.200 metri şi să­ planteze circa 300 pomi fructi­feri. PETRE PRECUP coresp. In curînd vor recolta primele produse legumicole Anul acesta, membrii gospo­dăriei agricole colective „Parti­zanul Roşu“ din Curteni (raio­nul Tg.-Mureş) s-au hotărît să cultive plante legumicole pe o suprafaţă de 12 hectare, pentru ca astfel să poată contribui la aprovizionarea tot mai bună a oamenilor muncii de la oraşe. In scopul obţinerii unei recol­te sporite de legume şi zarzava­turi, colectiviştii au pregătit te­meinic şi din timp grădina de legume, iar pe o suprafaţă de 5 hectare au introdus sistemul de irigaţii. O mare parte din suprafaţa de 12 hectare a şi fost insămîn­­ţată cu morcovi, pătrunjel, cea­pă, arpagic, mazăre, salată, spa­nac şi alte legume. Multe din aceste plante au şi răsărit, ur­­mînd ca în curînd colectiviştii din Curteni să dea pieţii primele cantităţi de ridichi, salată, spa­nac şi alte verdeţuri. In cultivarea dovleceilor şi a castraveţilor, colectiviştii din Curteni folosesc cubturile nutri­tive. Prin această metodă de cultivare, se obţine un spor de producţie însemnat, dat fiind faptul că la transplantarea din răsadniţe a plantelor cultivate în cubturi nutritive, ele nu stag­nează în dezvoltarea lor din cauză că rădăcina plantei rămî­­ne pe mai departe în acelaşi pă­­mînt. In muncile legumicole s-au e­­videnţiat colectiviştii Ştefan Ba­ki, Ludovic Szász, Ludovic Bal­­lo şi alţii, care se ocupă cu mul­tă dragoste şi pricepere de plan­te, ferindu-le de capriciile natu­rii. Colectiviştii din Sîntana de Mureş de asemeni, cultivă în a­­cest an pe 8 hectare legume şi zarzavaturi. Şi aici au fost lua­te măsuri din timp, pentru a se asigura o producţie timpurie. Plantele însămînţate de colecti­viştii din Sîntana de Mureş au răsărit frumos, şi sînt creiate posibilitățile ca "în prima jumă­tate a lunii aprilie ei să poată valorifica primele produse legu­micole. In muncile,de amenaja­re a răsadnițelor precum și în celelalte munci legumicole s-au­ evidenţiat colectivistele Rozalia Bencze, Maria Szabadi și alte­le. ★ Tot mai multe materii prime industriei socialiste In unele raioane cultura vnu­lui ocupă suprafeţe destul de însemnate. Hotărîrea Col­siliu­­lui de Miniştri şi a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a plantelor tehnice, aromate, medicinale, şi a gogo­şilor de mătasă, prin avantaje­le care le acordă dă un puternic stimulent extinderii acestei cul­turi. In raionul Sîngiorgiul de Pă­dure, tot mai mulţi ţărani mun­citori, se conving de avantajele şi importanţa cultivării inului şi încheie contracte cu Topitoria de in din Ghindari. Astfel, mem­brii gospodăriei agricole colec­tive din Rouă au contractat cul­tivarea inului pe o suprafaţă de 2 hectare. Multe contracte au fost încheiate cu ţăranii muncitori cu gospodării individuale. In co­munele Trei-Sate, Eremitul, şi alte comune şi sate, marea ma­joritate a ţăranilor muncitori au încheiat contracte pentru cul­tivarea inului pe suprafeţe de cite 0,50—0,70 ha. Mulţi dintre ţăranii muncitori care au con­tractat cultivarea inului au şi însămînţat suprafeţele contrac­tate. Astfel, Francisc Petre, din comuna Şiklod, a însămînţat de­ja inul pe o suprafaţă de 0,70 hectare. Iosif Török, Elek Raffai şi alţi ţărani muncitori din co­muna Trei-Sate de asemeni au însămînţat suprafeţele contrac­tate. Topitoria de in din Ghindari, cu toate că este o întreprindere nouă — în primul an de activi­tate deplină — a asigurat se­minţele necesare, astfel, pînă la 22 martie, mai mult de 50 la sută din totalul suprafeţelor contractate au fost deja însă­mînţate. 4

Next