Steaua Roşie, mai 1954 (Anul 3, nr. 171-179)
1954-05-01 / nr. 171
2 --------- --------" 5 Cum am întîmpinat ziua de 'i Iflai La noul izvor de lumină din inima Regiunii Autonome Maghiare Chemarea la întrecere socialistă a colectivului uzinei „7 Noiembrie“ din Craiova, în cinstea zilei de 1 Mai, a fost primită cu înflăcărare de către colectivul de ingineri şi tehnicieni ai şantierului ,,Electromontaj“ din Sîngiorgiu d° Pădure. Alăturîndu-ne chemării, noi ne-am angajat ca în cinstea zilei de 1 Mai, să punem în funcţie primul turbogrup, a cărui energie electrică debitată creiază noi condiţii de muncă şi de viaţă locuitorilor Regiunii Autonome Maghiare, rezolvind totodată, parţial, situaţia grea a sistemului energetic de pe cuprinsul Ardealului. Pentru atingerea acestui fel, cu sprijinul specialiştilor sovietici a fost stabilit un program concret de probe, defalcat pe zile şi ore, cu sarcini concrete pentru fiecare mentor, tehnician şi inginer. Fiind dezbătut în consfătuirile de producţie, programul stabilit a fost primit cu căldură, întregul colectiv luîndu-şi o serie de angajamente concrete. Organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere au sprijinit în continuu producţia,mobilizînd toate forţele pentru realizarea angajamentului luat. Aplicarea şi extinderea metodelor înaintate au constituit pentru noi garanţia tuturor succeselor. Metodele sovietice, Voroşin, Cotlear, Kuzneţov, Ciurchih, metoda conturilor de economii, etc., ne-au fost de un real folos în executarea unor intrări de bună calitate, în reducerea preţului de cost al lucrărilor, în obţinerea unor economii însemnate la materiale, etc. Ţelul propus de a raporta partidului îndeplinirea angajamentului luat, a fost realizat. La 12 aprilie 1954, orele 22 şi 7 minute, a fost pus în funcţie şi dat în exploatare giganticul agregat ale cărui lucrări au fost executate cu ajutorul neprecupeţit dat de tehnicienii sovietici. Această construcţie gigantică este expresia măreţului ajutor ce a constituit pentru noi tehnica sovietică, cea mai înaintată din lume, întreg echipamentul a fost livrat din U.R.S.S. Montajul s-a executat cu utilaj sovietic, cu metode sovietice. Tehnicienii şi montorii de pe şantierul „Electromontaj“ au depus eforturi deosebite în scopul punerii în funcţiune a turbogeneratorului. La realizarea circuitului de ulei, s-au evidenţiat tehnicianul Gheorghe Teacă şi montorul Boris Katzarsky. La pornirea şi proba turbopompei de ulei şi la verificarea automatizării electropompei s-au evidenţiat Gheorghe Coman, şi Alexandru Gaia, tehnicieni.La verificarea şi punerea la punct a reglajului prin presiune de ulei cît şi la pornirea de probă a turbinei funcţionînd în gol, apoi la efectuarea reviziei lagărelor s-au evidenţiat tehnicienii Vasile Pa- trubanu şi Eugen Grandore. Colectivul şantierului „Electromontaj” a trecut cu acelaşi elan la montarea celui de al doilea turbogrup, cu scopul ca în cursul anului să fie pus şi acesta în funcţiune. Inginer BUGAR IOAN, Şeful producţiei la întreprinderea „Electromontaj“ STEAUA ROȘIE - In comuna Berghia Ca şi în alţi ani, ţăranii muncitori din comuna Berghia (raionul Tg.-Mureş) întîmpină măreaţa sărbătoare a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc cu realizări frumoase. In cinstea acestei sărbători am căutat şi eu să particip la lupta pentru ridicarea producţiei agricole şi să-mi satisfac toate obligaţiile către stat. In preajma zilei de 1 Mai am avut mai multe consfătuiri cu alegătorii, unde am discutat despre multe lucruri ca: aplicarea pe scară largă a metodelor agrotehnice avansate, întreţinerea culturilor, îngrijirea animalelor, etc. După ce împreună cu alţi membri ai comisiei permanente agricole şi cu unii ţărani muncitori fruntaşi, cu sprijinul organizaţiei de bază am organizat o demonstraţie practică de marcare a pămîntului, am plantat 0,14 hectare cu cartofi în cuiburi aşezate în pătrat. Mi-am pregătit -ot pămîntul şi acum aştept ziua potrivită pentru a însămînţa şi porumbul tot după această metodă. Mulţi ţărani se angajează să insămînţeze porumbul în cuiburi aşezate în pătrat. Fină acum s-au confecţionat în comună 10 marcatoare. Cantitatea de lapte pe care mi datorat-o statului pe anul 1954 am predat-o în întregime,ar peste citeva zile voi preda și cantitatea de carne ce se cuvine să o predau pe trimestrul 2 al anului. IOAN MUNTEANU, deputat în sfatul popular al comunei Berghia Vuietul sirenelor cutremura munţii Locuiau cite şapte-opt inşi intr-o încăpere strimtă, îngrămădiţi pe cite un prici. Totul îngust şi găurit în multe locuri nu-i putea acoperi, pe toţi. In căminele sărace ale lucrătorilor forestieri, mizeria creştea mereu. Foamea şi scumpetca păreau fără leac. Plata după o săptămină de muncă istovitoare n-ajungea pentru promenda stricată, infectată de viermi, din cantinele domnilor. 4 Sosise primăvara anului 1925. Trecuseră mulţi ani de răbdare, dar hapsinii nu vroiau să asculte glasul celor oropsiţi, li înfometau, îi terorizau. In primăvara aceea muncitorii se pregăteau de luptă. Cereau libertatea de organizare, ziua ele lucru de opt ore, mărirea salariului, pline şi înlăturarea teroarei. Intr-o dimineaţă, cină razele soarelui luminau parcă mai puternic valea Mureşului, la Gălăuţaş se petrecea ceva neobişnuit. Gaterele stăteau înlemnite, cintecul circularelor amuţise, începuse greva. Muncitorii se aşezaseră pe Ungă maşini, pe stivele de buşteni şi de scindări. Aşteptau să se întoarcă cei din comitetul de grevă, să vină de la direcţiune cu veşti noi... ■k Luni dimineaţa, cu puţin după începerea, lucrului, mugetul sirenei răsună pînă-n văi... departe. Era semnalul de începere a luptei. Gaterele lăcomoase s-au oprit cu buştenii in dinţi. Muncitorii fabricii de cherestea de la Bistra au început greva. S au solidarizat cu cei din Gălăuţaş, Topliţa, Lunca. Aşa se înţeleseră cu comuniştii la adunarea din Făget. Jandarmii beţi veneau cu duiumul. Comitetul de grevă a fost arestat. Au început interogatoriile. Călăii băteau cu toată cruzimea. Dar n-au aflat nimic. Ca un val nesfîrşit, muncitori bătrini şi tineri, bărbaţi, femei şi copii, s-au îndreptat spre postul de jandarmi, unde zăceau trupurile însîngerate ale celor arestaţi pentru vina că au cerut pline, libertate. Lozincile scandate, de mulţime: „Vrem pline!", „Vrem eliberarea comitetului de grevă!". ..Jos teroarea!", „Vrem libertate!", îmbărbătau inimile celor bătuţi. Curajul lor creştea mereu. Nu erau singuri în luptă. Alături de ei erau mii şi mii. Pe una din porţile fabricii, direcţiunea a izbutit să introducă cu sprijinul jandarmeriei, spărgători de grevă. Printre ei se afla şi Iovu Ciontea, o lepădătură, agent al direcţiunii, care mai tirziu a devenit o beslie fascistă. Au pornit cu zel să-şi îndeplinească misiunea plătită. Obişnuiţi să tragă mai mult cu urechea şi cu gura, pricepuţi în acţiuni de trădare a muncitorilor, spărgătorii de grevă au căzut in propria lor cursă. La ora prinzului încă nici gaterul numărul unu nu pornise. De „specialişti" ce erau au aşezat tot a doua piază de gater cu colţii în sus. După amiază gaterul a început să se mişte. Vuiturile lui trăgeau buşteanul din răsputeri. Pinzele însă nu tăiau, se încovoiau, se rupeau. După o zi de „lucru", netrebnicii au plecat acasă, huiduiţi de muncitori. Greva continua pentru victorie. ★ Trecuseră două săptămini şi gulerele fabricii din Gălăuţaş erau încă tot înţepenite. Hotărîrea de luptă a muncitorilor creştea tot mai mult. Directorul Charap dăduse ordin să se aducă muncitori din pădure, pentru a repune fabrica in funcţiune, fără ca să li se spună vre-un cuvînt despre grevă. Aflînd de această şarlatanie a direcţiunii, greviştii i-au aşteptat pe cei din pădure la poarta fabricii, făcindu-le cunoscut că sînt in bătălie. Tăietorii de buşteni s-au întors din drum. Ei au înţeles că greviştii luptă şi pentru drepturile lor. Din ordinul plutonierului, jandarmii năvăliseră furioşi asupra greviştilor. Furia lor a fost zadarnică. Cu ai clipi din ochi, femeile şi copiii le-au smuls puştile din miini. Pietrele, leaturile cădeau pe spatele jandarmilor ca ploaia. Se scurseră trei săptămini, patru, şi lupta nu contenea. In telegramele ce soseau din toate colţurile tarii scria: „Sîntem alături de voi". Muncitorii din Galaţi şi Satu- Mare, cei din Bucureşti şi Lupeni, din Reşiţa şi Sibiu, trimiteau ajutoare greviştilor. După 6 săptămini de luptă, gaterele şi circularele şi-au reînceput jocul. Greva s-a terminat cu victoria muncitorilor. 4 „Viaţa era grea. Domnii ne împovărau tot mai tare. Drepturile înguste pe care le-am smuls de la stăpîni, plătind pentru ele cu singe muncitoresc, ne au fost luate, libertatea a fost călcată cu totul in picioare. Domnii ne-au scăzut plata muncii la mai mult de jumătate. In loc de 18 lei pe oră primeam abia 8 lei şi 50 de bani. Preţul mălaiului, al brînzei şi al slăninei din cantină se dublase. Impozitul pe salar la ţet. Ajutorul pentru haine s-a şters. Am fost siliţi să ne ridicăm împotriva foamei. Lupta nu cunoştea răgaz", — îşi reaminteşte bătrinul Ludovic Kovács. Valea Mureşului începuse să clocotească din nou. Vuietul sirenelor cutremura munţii, îşi spăiminta stapînirea domneasca, ■şi ridica miile de forestieri la luptă, trezindu-le dorul de libertate. Fabrica din Gălăuţaş se oprise iară. Muncitorii sînt din nou in grevă. Lumina încă nu alungase întunericul nopţii, cînd fabrica şi colonia muncitorească era împrejmuită de cătane, de puştimitraliere cu gurile lor căscate îndreptate înspre fabrică, înspre muncitori. La pofta domnului prefect al judeţului şi a domnului comandant al legiunii de jandarmi, comitetul de grevă, în frunte cu Andrei Cserge, se prezintă în faţa direcţiunii. De pe lingă mese, copoii priveau cu încruntare grupul de muncitori ce stătea în picioare lingă uşă. Nici măcar la binele nu le-au răspuns tîlharii. De la masă i se înmină lui Csergő o hirtie, în care domnii stabiliseră condiţiile pentru reluarea lucrului. Se uitară cu toţii la ea, clătinînd din cap în semn de „nu". Cserge o așeză frumos pe masă, nesemnată. In colonia muncitorească, în incinta fabricii, peste tot începeau din nou represaliile împotriva sutelor de muncitori, care cereau piine, libertate și eliberarea comitetului de grevă. Insă hotărîrea de luptă a muncitorilor cu pumnii încleştaţi n-au putut-o infringe nici faima prefectului, nici comandantul legiunii de jandarmi şi nici mitralierele. Săptăminile treceau una din alta. La Topliţa ca şi la Lunca, lupta muncitorilor continua cu aceeaşi vigoare. Urletul sirenelor încă se mai auzea. Mulţimile de demonstranţi mergeau mereu înainte, înfruntînd cu piepturile lor puştile cu baionete ale soldaţilor buimăciţi, făcindu-i să bată in retragere. Uliţa din faţa poliţiei de la Teneliţa gemea sub picioarele norodului, care cerea călăilor să elibereze comitetul de grevă. Armata trimisă în ajutorul poliţiei şi jandarmeriei pentru înnăbuşirea luptei, muncitoreşti s-a dovedit neputincioasă în faţa valului revoluţionar. „Forţele armate puse la dispoziţia noastră sunt insuficiente. Cină arestăm cîte un agitator, toţi muncitorii se adună în faţa poliţiei, cu copiii şi soţii, împreună, şi pretind cu îndirjire să eliberăm pe arestat. In acest fel, transportarea celui arestat devine imposibilă". (Textul adresei cu nr. 54 din 6 mai 1929, trimisă prefectului de către comandantul legiunii de jandarmi). Foamea, ameninţările, arestările, torturile sîngeroase n-au înspăimîntat muncitorimea din valea Mureşului, n-au reuşit s-o facă să reia lucrul aşa cum prelinseră domnii. Muncitorimea a luptat cu dîrzenie şi a învins pentru că lupta ei a fost unită şi închinată unei cauze drepte, unei cauze a întregului popor muncitor. Luptind astfel au sărbătorit muncitorii din valea Mureșului ziua de 1 Mai a anului 1929. V. CIMPIANU 1 mai 1954 . ... fel La o fabrică de conserve După ce în cadrul uzinei noastre a fost prelucrată chemarea la întrecere socialistă lansată de colectivul uzinei de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie” din Craiova, în inima fiecărui muncitor cinstit, convins de rolul pe care îl îndeplineşte în măreaţa operă de construire a socialismului în patria noastră, s-a trezit dorinţa arzătoare de a răspunde cu cinste acestei chemări. Ataşîndu-ne acestei chemări la întrecere socialistă, atît eu cit şi ceilalţi tovarăşi din brigada în care lucrez, am pornit cu forţe sporite în lupta pentru realizarea şi depăşirea planului de producţie. Astfel, în cinstea zilei de 1 Mai, mi-am luat angajamentul să-mi depăşesc realizarea în producţie obţinută în martie cu 3 la sută. In luna martie mi-am realizat planul în proporţie de 135 la sută, iar în urma angajamentului luat, pe luna aprilie, am reuşit să obţin o depăşire de plan de 38 la sută. In urma bunei organizări a muncii şi a rezultatelor pe care am reuşit să le dobidesc pină în prezent, am fost confirmată din nou fruntaşă în producţie. Sunt mîndră de titlul pe care îl păstrez cu sfinţenie de trei luni de zile. Voi căuta ca şi de acum înainte să lucrez în aşa fel ca să-mi pot menţine măreţul titlu de fruntaşă. Lucrez în cadrul acestei fabrici de conserve din a-nul 1949. In primii ani, munca se desfăşura mult mai greoi, iar productivitatea era şi ea la un nivel scăzut. In uzină nu se aplicau metodele sovietice decît pe o scară foarte redusă. Acum însă, felul nostru de a munci s-a schimbat radical. Prin aplicarea diferitelor metode sovietice şi prin perfecţionarea procesului de producţie, am reuşit să obţinem rezultate destul de frumoase. Aşa de pildă, pe luna aprilie, prin aplicarea metodei sovietice Voroşin de bună organizare a locului de producţie, am obţinut — împreună cu întreaga brigadă — o economie în valoare de 2.142 lei la utilizarea cosi■ torului. Tot prin buna organizare a muncii, prin aplicarea metodei Voroşin şi a iniţiativei Vic- t toriei Doroftei, am căutat să resducem cu mult deşeurile survenite din confecţionarea ambala- jelor metalice. Noi confecţionăm din ele acum capse de jghere şi capace pentru sticlele de bere. Am trecut la valorificarea deşeurilor tot în urma unui angajament luat în cinstea zilei de 1 Mai. Scopul meu este ca şi de acum înainte să împărtăşesc metodele prin care am reuşit să obţin rezultate bune şi celorlalţi tovarăşi ai mei, fiind convinsă că numai astfel vom putea da oamenilor muncii tot mai multe produse alimentare, că numai în acest fel vom reuşi să contribuim la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. MARIA VARGA, muncitoare la fabrica de conserve, Mureşeni