Steaua Roşie, iulie 1954 (Anul 3, nr. 189-197)

1954-07-03 / nr. 189

- ---------------------------------------------------------------------­ Rezultate la întreţinerea culturilor Ţăranii muncitori din raionul Miercurea-Ciuc obţin zi de zi noi şi noi succese în lupta pen­tru distrugerea buruienilor, asi­­gurînd condiţii favorabile de dezvoltare plantelor. Hotărîrea guvernului şi partidului privind lucrările agricole de întreţinere a culturilor, pregătirea şi execu­tarea recoltatului, treieri­ şi co­lectări a fost prelucrată în mul­te f­ămine culturale din acest raion. Insuşindu-şi recomandă­rile Hotărîrii, ţăranii muncitori au pornit la muncă cu şi mai multă însufleţire. Membrii gospodăriei agricole colective „Steagul Roşu“ din Cîrţa, de pildă, au executat de prima data grăpatul şi apoi pra­şila I-a pe întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi. Totodată ei au executat şi plivitul păioase­­lor. Frumoase rezultate au fost obţinute în întreţinerea culturi­lor şi de colectiviştii din Dă­­neşti. Aici, plivitul a fost termi­nat în întregime. De asemeni, s-a terminat şi prima praşilă la cartofi. Din grădina de legume, colectiviştii au valorificat­ răsa­duri în valoare de peste 1.000 lei. In acelaşi timp ei au început şi recoltatul finului. In citeva zile s-a recoltat finul de pe o su­prafaţă de peste 15 ha. In aces­te munci s-a evidenţiat echipa condusă de Imre Both. Exemplul colectiviştilor a fost urmat şi de ţăranii muncitori cu gospodării individuale. In comu­na Cîrţa, au fost plivite peste 200 ha.Ţăranii muncitori cu gos­podării individuale din Dăneşti au terminat plivitul pe o suprafa­ţă de peste 150 ha., cultivate cu păioase şi au executat prima praşilă pe o suprafaţă de 329 hectare. In aceste munci, mem­brii de partid şi deputaţii sínt în primele rînduri. Antal Dioni­­sie, Lukács Aron şi alţii sínt e­­xemplu de urmat. In comuna Mădăraş, ţăranii muncitori A­­braham Dionisie, Antal Fran­­cisc, János Ştefan şi alţii au ter­minat deja şi praşila II-a la car­tofi. MAGDA SZÖCS, coresp. Pentru o recoltă bogată In ech­sfeă celei de a 10-a ani­versări a eliberării patriei noas­tre de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică, muncitorii gospodăriei agricole de stat „Stahanov“ din Reghin, se avîntă cu elan sporit în lupta pentru buna întreţinere a cultu­rilor, în scopul realizării de re­colte bogate. Cuplînd la un tractor 7 prăşi­­toare mecanice, tractoristul Iosif Székely îndeplineşte zilnic cîte 3—4 norme la prăşitul cartofilor şi porumbului. Concomitent cu aceasta el realizează şi un cîş­­tig de 90—104 lei pe zi. Prăşitul cartofilor, o floarea soarelui și a sfeclei de zahăr s-a executat de două ori, iar acum se execută cu spor cea de a treia praşilă. Brigadierul Iosif Pataki prin cuplarea a două cositoare meca­nice reușește să cosească zilnic cîte 11—­12 hectare teren fura­jer. LvA. Condiţiile de înscriere la Grupul Şcolar Tehnic Agricol Tîrgu-Mureş Datorită dezvoltării agricultu­rii şi zootehniei în ţara noastră după principii noi ştiinţifice, nu­mărul tehnicienilor agronomi sau zootehnicieni existenţi nu satisface cerinţele agriculturii noastre. Pentru aceasta elevii absol­venţi a 7 clase elementare şi dornici de a deveni specialişti în domeniul agriculturii şi zooteh­niei pot să urmeze cursurile Grupului şcolar tehnic agricol din Tg.-Mureş, care funcţionea­ză cu 2 specialităţi, — agricolă şi zootehnică, — cu secţii de predare în limba romînă şi ma­ghiară.­­ .... Durata învăţămîntului e de patru ani. In acest timp pe Ungă pregătirea teoretică elevii pri­mesc şi o temeinică pregătire practică în ferma didactică de pe lingă şcoală, înzestrată şi or­ganizată după toate principiile agrotehnicii înaintate. La terminarea şcolii absolven­ţii primesc titlul de tehnician a­­gricol sau zootehnic, pe baza căruia pot­ ocupa postul de tehni­cian agricol sau zootehnic, sau pot urma cursurile învăţămîntu­lui superior (universitate). Să luăm de exemplu promoţii­le de pînă acum: O parte din absolvenţi ur­mează cursurile facultăţii de a­­gronomie din Cluj, alţii faculta­tea zootehnică din Iaşi, sau de măsurători tereştri din Galaţi şi altele. Sînt elevi, care datori­tă meritelor deosebite în învă­ţătură au fost trimişi în Uniunea Sovietică pentru un studiu mai amănunţit al celei mai înaintate agriculturi din lume. Acei absolvenţi care nu ur­mează la facultate, astăzi ocupă posturi de conducere în dome­niul agriculturii şi zootehniei punîndu-şi în practică cunoştin­ţele însuşite în şcoală. Secţia zootehnică a dat anul acesta prima promoţie de tehni­cieni zootehnişti dintre care unii vor urma la facultăţi iar alţii, vor intra în producţie. In anul I al şcolii sunt 160 locuri, cîte 40 locuri pe speciali­tăţi şi secţii. Admiterea in anul I se face pe baza unui examen care se va da din materiile pre­scrise de Minister. Examenul de admitere va avea loc între 9—16 august 1954. La examenul de admitere se pot prezenta băieţi sau fete, ab­solvenţi a 7 clase elementare, fii ai oamenilor muncii de pe ogoa­re, din fabrici şi uzine. Pentru înscrierea la ■ examen­­elevii vor prezenta următoarele acte: — extras de naştere. — certificat de studii. — certificat de stare materia­lă şi veniturile părinţilor (certi­ficat tip eliberat de sfatul popu­lar). Partidul are grijă ca să re­compenseze pe elevii buni şi sili­tori la învăţătură acordîndu-le burse în valoare de 135 lei lu­nar, şi în acelaşi timp dreptul de a locui în internatul şcolii unde li se asigură cazarea şi masa în condiţiuni optime. Informaţii suplimentare se pot primi de la direcţiunea şco­lii din Tg.-Mureş, strada Kos­suth Lajos nr. 108, telefon 623. CALENDARUL AGRICOL de la 1—15 iulie 1954, în perioada­­de la 1 pînă la 15 iulie 1954 este necesar să se e­­xecute următoarele lucrări: In gospodărie. — Se face ultima revizie a maşinilor şi uneltelor pentru re­coltat şi treierat. — Se asigură combustibilul necesar pe cel puţin 15 zile pen­tru motoarele care acţionează batoze. mm Platforma­­de gunoi se va îngriji şi feri de arşiţa soarelui, la nevoie se va uda. Se continuă curăţitul şi dezinfectatul maga­ziilor, se văruiesc grajdurile şi coteţele, vitelor li se asigură o­­eoale şi umbră. La cimp. Se continuă prăşitul la porumb fără a-l muşuroi, se face copilitul (tăierea puilor), iară a vătăma planta. Cartofii se muşuroiesc şi se menţin fără burueni. Cu cît îi vom prăşi mai des cu atît vom spori producţia. Se începe plantarea de vară a cartofilor. Se începe recoltarea chimionu­lui cînd seminţele au ajuns în pîrgă în procent de 80 la sută. Recoltarea se face cu secera, pe timp noros sau dimineaţa, deo­arece se scutură uşor pe timp călduros. In livada cu pomi. Distrugerea buruienilor şi afînarea solului în şcoala de puieţi. Aşezarea prop­telelor la pomii cu rod bogat. Se taie lăstarii lacomi şi cei săl­batici, care consumă hrana în detrimentul pomului. Se începe stropitul pomilor contra pădu­chelui din San-José. Strîngerea şi arderea hurlupilor din gră­dinile cu pomi. Se execută re­coltarea fructelor de agriş, coa­căză şi zmeură. In grădina cu legume. Se con­tinuă prăşitul şi plivitul de cîte ori este nevoie. Pătlăgelele roşii se leagă la araci şi se începe co­pilitul pentru a se obţine o recol­tă bogată şi uniformă. In vie. Se continuă stropitul viei contra manei şi făinariei. Se continuă praşilele pentru a se menţine umezeala in sol şi locul curat de buruieni. Se fac tăierile în verde şi legatul lăsta­rilor. In stupină. După extragerea mierei, fagurii goi se pun din nou în stupi pentru ca albinele să-i cureţe şi să-i repare. Mierea extrasă se pune în vase curate, în loc uscat. Se supraveghiază roiurile tinere şi se ajută la ne­voie. Păşuni şi fineţe. Se continuă păşunatul sistematic pe parcele, păşunile se curăţă de scai şi­ tu­fişuri pentru a feri ochii vitelor care prin atingerea cu scaii şi alţi mărăcini le produc scurgeri de lacrimi, dureroase. După pă­­şunatul fiecărei parcele în sco­pul regenerării ierbii se execută grăpatul. Se cosesc fînurile în perioada înfloritului, fără a se aştepta ca să înflorească toate plantele şi nici să treacă florile căci fînurile se întăresc şi-şi pierd din valoarea lor nutritivă. Trebuie lichidată Zilele trecute au fost analiza­te rezultatele întrecerii socialis­te dintre S.M.T.-uri în vederea reparării la timp a maşinilor şi uneltelor agricole. Terminînd la timp repararea tuturor maşini­lor agricole SMT-ul din Odorhei a primit drapelul de fruntaş pe re­giune. Pe locul II s-a situat co­lectivul S.M.T.-ului din Reghin care de asemenea şi-a realizat în întregime planul de reparaţii. Deşi timpul este înaintat şi orice clipă pierdută periclitează buna reuşită a campaniei de re­coltare, unele S.M.T.-uri negli­jează Îndeplinirea sarcinilor tra­sate prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C-C. rămînerea în urma al P.M.R. cu privire la lucrările de întreţinere a culturilor. De pildă, colectivul S.M.T.-ului din Sf.­Gheorghe a rămas mult în urmă cu reparaţiile realizînd pînă la­ data de 28 iunie doar 38 la sută din ele, sau cel al SMT- ului din Miercurea-Ciuc ca­re pînă la aceeaşi dată a rea­lizat 94 la sută, care nu au ţinut cont de Hotărîre, care fi­xează data de 20 iunie pentru terminarea acestor lucrări. Conducerile acestor S.M.T.-uri vor trebui să ia măsuri urgente pentru lichidarea rămânerii în urmă, pentru mobilizarea tutu­ror forţelor în vederea termină­rii în cel mai scurt timp a repa­raţiilor neexecutate. 3 iulie 1954 Sa grăbim reparatul maşinilor agricole Peste puţin timp în raionul Reghin trebuie să înceapă sece­rişul şi treierişul.Numeroase sfa­turi populare comunale s-au o­­cupat de grăbirea reparaţiilor maşinilor agricole. Astfel, în co­munele lernuţeni, Jabeniţa şi Suseni, printr-o mai bună orga­nizare a muncii s-a reuşit ca maşinile agricole să fie reparate într-un procentaj de 100 la sută. Cu toate aceste rezultate raio­nul Reghin a rămas în urma în ceea ce priveşte repararea maşi­nilor agricole. Hotărîrea guver­nului şi partidului din 29 mai 1954 a trasat sarcina ca pînă la data de 20 iunie să fie terminate reparaţiile maşinilor şi uneltelor agricole necesare campaniei de recoltare. Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Re­ghin nu s-a îngrijit insă ca a­­ceastă sarcină să fie îndeplinită întocmai. De aceea, la data de 29 iunie, în raion mai erau co­mune în care nu s-a terminat re­pararea maşinilor agricole. Aceasta a făcut , ca unele­ sfaturi populare comunale să nu se preocupe, de mersul reparaţii­lor. In comuna Batoş nu s-a re­parat decit 65 la sută din utila­jul agricol necesar recoltării şi treierişului. Lipsa de control şi de vigilenţă din partea preşedin­telui comitetului executiv al Sfa­tului popular comunal a înlesnit unor chiaburi ca Ioan Vultur să tărăgăneze repararea batozei de pe o zi pe alta. Atitudine de îngăduinţă şi nepăsare mai prezintă şi comite­tele executive ale sfaturilor populare din comunele Petelea şi Dedrad, unde repararea maşi­nilor şi uneltelor agricole s-a e­­xecutat numai în proporţie de 65 la suta. Intr-o situaţie asemănătoare se află şi raionul Gheorgheni, unde s-au ţinut şedinţe peste şe­dinţe şi s-au luat hotărîri peste hotărîri care nu au fost puse în practică. In comunele Valea Strîmbă, Remetea, preşedinţii sfaturilor populare s-au mulţumit să con­voace la sediul sfatului popular pe toţi proprietarii de batoze şi să le traseze sarcini pentru ter­minarea reparatului batozelor pînă la 20 iunie. Insă controlul pe teren din partea sfatului popular comunal nu s-a făcut, fapt care a permis ca lucrările de reparaţie să se tărăgăneze. Datorită lipsei de control din partea sfatului popular din co­muna Valea Strîmbă, proprieta­rul losif Balázs, are nereparate 3 batoze şi două tractoare, iar în comuna Remetea chiaburui Balázs Lörincz abia după data controlului a început reparatul batozei. In oraşul Gheorgheni Pál Árpád, proprietar al unui motor stabil nu se află în loca­litate şi nici motorul nu şi l-a reparat, iar sfatul popular n-a luat nici o măsură. Toate aceste fapte negative se datoresc conducerii sfatului popu­lar raional. Preşedintele sfatului popular raionual Vass Andrei a plecat în concediu fără să lase măcar un plan de muncă con­cret, Comitetului executiv. To­varăşul Kertész Ioan, vicepreşe­dintele sfatului popular raional se interesează mai mult de bu­nul mers al gospodăriei locale, iar tovarăşul Barna Ştefan, se­cretarul sfatului nu se deplasea­ză de loc pe teren pe consideren­tul că munca pe teren aparţine exclusiv inginerului Schuller Wil­helm. Iată cît de uşor se scapă membrii din Comitetul executiv al Sfatului raional Gheorgheni de sarcinile trasate de guvern şi partid. Comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale şi co­munale, cît şi organizaţiile de partid au datoria de a controla cît mai des modul cum se desfă­şoară reparatul batozelor, trac­toarelor, motoarelor stabile pre­cum și a inventarului agricol. Nota bibliografică Alena Bernaskova — DRUM DESCHIS, roman - E S. P. L. A. - Romanul scriitoarei cehe, Alena Bernaskova, are ca temă recons­truirea uneia dintre uzinele de cea mai mare importanţă pentru economia na­ţională a Republicii Cehoslovace —­ uzina de benzină sintetică „I. V. Sta­lin“, distrusă de aviaţia engleză şi americană in ultimele zile ale celui de al doilea război mondial, din­ ordinul imperialiştilor americani. Conflictul, axat pe lupta necruţătoare dintre forţele progresiste ale poporului şi elementele duşmănoase intereselor acestuia, ilustrează lupta de clasă care devine din ce în ce mai ascuţită pe măsură ce cresc şi se în­tăresc forţele progresiste. * Muncitorii, in fruntea cărora se află mulţi luptători comunişti din ilegalitate, îşi intensifică eforturile pentru a reconstrui cit mai repede uria­şa uzină. Străduinţele lor se izbesc insă de acţiunile sabotoare ale elemen­telor reacţionare. In lupta aceasta împotriva du­şmanului, luptă care devine tot mai înverşunată, se căleşte muncitorul cehoslovac, îşi schimbă atitudinea sa faţă de muncă, păşind cu şi mai mul­tă hotărîre şi încredere pe drumul construirii socialismului. Romanul „Drum deschis", distins cu premiul de stat pe anul 1951, constituie una din primele opere literare care redau într-o formă artistică deosebită drumul victoriei clasei mun­citoare cehoslovace împotriva reacţiu­­nii, viaţa de azi a muncitorilor cehoslovaci şi problemele legate de lupta pentru munca liberă, pentru pace, pentru o viaţă fericită şi îmbelşugată.

Next