Steaua Roşie, iulie 1954 (Anul 3, nr. 189-197)
1954-07-03 / nr. 189
- --------------------------------------------------------------------- Rezultate la întreţinerea culturilor Ţăranii muncitori din raionul Miercurea-Ciuc obţin zi de zi noi şi noi succese în lupta pentru distrugerea buruienilor, asigurînd condiţii favorabile de dezvoltare plantelor. Hotărîrea guvernului şi partidului privind lucrările agricole de întreţinere a culturilor, pregătirea şi executarea recoltatului, treieri şi colectări a fost prelucrată în multe fămine culturale din acest raion. Insuşindu-şi recomandările Hotărîrii, ţăranii muncitori au pornit la muncă cu şi mai multă însufleţire. Membrii gospodăriei agricole colective „Steagul Roşu“ din Cîrţa, de pildă, au executat de prima data grăpatul şi apoi praşila I-a pe întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi. Totodată ei au executat şi plivitul păioaselor. Frumoase rezultate au fost obţinute în întreţinerea culturilor şi de colectiviştii din Dăneşti. Aici, plivitul a fost terminat în întregime. De asemeni, s-a terminat şi prima praşilă la cartofi. Din grădina de legume, colectiviştii au valorificat răsaduri în valoare de peste 1.000 lei. In acelaşi timp ei au început şi recoltatul finului. In citeva zile s-a recoltat finul de pe o suprafaţă de peste 15 ha. In aceste munci s-a evidenţiat echipa condusă de Imre Both. Exemplul colectiviştilor a fost urmat şi de ţăranii muncitori cu gospodării individuale. In comuna Cîrţa, au fost plivite peste 200 ha.Ţăranii muncitori cu gospodării individuale din Dăneşti au terminat plivitul pe o suprafaţă de peste 150 ha., cultivate cu păioase şi au executat prima praşilă pe o suprafaţă de 329 hectare. In aceste munci, membrii de partid şi deputaţii sínt în primele rînduri. Antal Dionisie, Lukács Aron şi alţii sínt exemplu de urmat. In comuna Mădăraş, ţăranii muncitori Abraham Dionisie, Antal Francisc, János Ştefan şi alţii au terminat deja şi praşila II-a la cartofi. MAGDA SZÖCS, coresp. Pentru o recoltă bogată In echsfeă celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică, muncitorii gospodăriei agricole de stat „Stahanov“ din Reghin, se avîntă cu elan sporit în lupta pentru buna întreţinere a culturilor, în scopul realizării de recolte bogate. Cuplînd la un tractor 7 prăşitoare mecanice, tractoristul Iosif Székely îndeplineşte zilnic cîte 3—4 norme la prăşitul cartofilor şi porumbului. Concomitent cu aceasta el realizează şi un cîştig de 90—104 lei pe zi. Prăşitul cartofilor, o floarea soarelui și a sfeclei de zahăr s-a executat de două ori, iar acum se execută cu spor cea de a treia praşilă. Brigadierul Iosif Pataki prin cuplarea a două cositoare mecanice reușește să cosească zilnic cîte 11—12 hectare teren furajer. LvA. Condiţiile de înscriere la Grupul Şcolar Tehnic Agricol Tîrgu-Mureş Datorită dezvoltării agriculturii şi zootehniei în ţara noastră după principii noi ştiinţifice, numărul tehnicienilor agronomi sau zootehnicieni existenţi nu satisface cerinţele agriculturii noastre. Pentru aceasta elevii absolvenţi a 7 clase elementare şi dornici de a deveni specialişti în domeniul agriculturii şi zootehniei pot să urmeze cursurile Grupului şcolar tehnic agricol din Tg.-Mureş, care funcţionează cu 2 specialităţi, — agricolă şi zootehnică, — cu secţii de predare în limba romînă şi maghiară. .... Durata învăţămîntului e de patru ani. In acest timp pe Ungă pregătirea teoretică elevii primesc şi o temeinică pregătire practică în ferma didactică de pe lingă şcoală, înzestrată şi organizată după toate principiile agrotehnicii înaintate. La terminarea şcolii absolvenţii primesc titlul de tehnician agricol sau zootehnic, pe baza căruia pot ocupa postul de tehnician agricol sau zootehnic, sau pot urma cursurile învăţămîntului superior (universitate). Să luăm de exemplu promoţiile de pînă acum: O parte din absolvenţi urmează cursurile facultăţii de agronomie din Cluj, alţii facultatea zootehnică din Iaşi, sau de măsurători tereştri din Galaţi şi altele. Sînt elevi, care datorită meritelor deosebite în învăţătură au fost trimişi în Uniunea Sovietică pentru un studiu mai amănunţit al celei mai înaintate agriculturi din lume. Acei absolvenţi care nu urmează la facultate, astăzi ocupă posturi de conducere în domeniul agriculturii şi zootehniei punîndu-şi în practică cunoştinţele însuşite în şcoală. Secţia zootehnică a dat anul acesta prima promoţie de tehnicieni zootehnişti dintre care unii vor urma la facultăţi iar alţii, vor intra în producţie. In anul I al şcolii sunt 160 locuri, cîte 40 locuri pe specialităţi şi secţii. Admiterea in anul I se face pe baza unui examen care se va da din materiile prescrise de Minister. Examenul de admitere va avea loc între 9—16 august 1954. La examenul de admitere se pot prezenta băieţi sau fete, absolvenţi a 7 clase elementare, fii ai oamenilor muncii de pe ogoare, din fabrici şi uzine. Pentru înscrierea la ■ examenelevii vor prezenta următoarele acte: — extras de naştere. — certificat de studii. — certificat de stare materială şi veniturile părinţilor (certificat tip eliberat de sfatul popular). Partidul are grijă ca să recompenseze pe elevii buni şi silitori la învăţătură acordîndu-le burse în valoare de 135 lei lunar, şi în acelaşi timp dreptul de a locui în internatul şcolii unde li se asigură cazarea şi masa în condiţiuni optime. Informaţii suplimentare se pot primi de la direcţiunea şcolii din Tg.-Mureş, strada Kossuth Lajos nr. 108, telefon 623. CALENDARUL AGRICOL de la 1—15 iulie 1954, în perioadade la 1 pînă la 15 iulie 1954 este necesar să se execute următoarele lucrări: In gospodărie. — Se face ultima revizie a maşinilor şi uneltelor pentru recoltat şi treierat. — Se asigură combustibilul necesar pe cel puţin 15 zile pentru motoarele care acţionează batoze. mm Platformade gunoi se va îngriji şi feri de arşiţa soarelui, la nevoie se va uda. Se continuă curăţitul şi dezinfectatul magaziilor, se văruiesc grajdurile şi coteţele, vitelor li se asigură oeoale şi umbră. La cimp. Se continuă prăşitul la porumb fără a-l muşuroi, se face copilitul (tăierea puilor), iară a vătăma planta. Cartofii se muşuroiesc şi se menţin fără burueni. Cu cît îi vom prăşi mai des cu atît vom spori producţia. Se începe plantarea de vară a cartofilor. Se începe recoltarea chimionului cînd seminţele au ajuns în pîrgă în procent de 80 la sută. Recoltarea se face cu secera, pe timp noros sau dimineaţa, deoarece se scutură uşor pe timp călduros. In livada cu pomi. Distrugerea buruienilor şi afînarea solului în şcoala de puieţi. Aşezarea proptelelor la pomii cu rod bogat. Se taie lăstarii lacomi şi cei sălbatici, care consumă hrana în detrimentul pomului. Se începe stropitul pomilor contra păduchelui din San-José. Strîngerea şi arderea hurlupilor din grădinile cu pomi. Se execută recoltarea fructelor de agriş, coacăză şi zmeură. In grădina cu legume. Se continuă prăşitul şi plivitul de cîte ori este nevoie. Pătlăgelele roşii se leagă la araci şi se începe copilitul pentru a se obţine o recoltă bogată şi uniformă. In vie. Se continuă stropitul viei contra manei şi făinariei. Se continuă praşilele pentru a se menţine umezeala in sol şi locul curat de buruieni. Se fac tăierile în verde şi legatul lăstarilor. In stupină. După extragerea mierei, fagurii goi se pun din nou în stupi pentru ca albinele să-i cureţe şi să-i repare. Mierea extrasă se pune în vase curate, în loc uscat. Se supraveghiază roiurile tinere şi se ajută la nevoie. Păşuni şi fineţe. Se continuă păşunatul sistematic pe parcele, păşunile se curăţă de scai şi tufişuri pentru a feri ochii vitelor care prin atingerea cu scaii şi alţi mărăcini le produc scurgeri de lacrimi, dureroase. După păşunatul fiecărei parcele în scopul regenerării ierbii se execută grăpatul. Se cosesc fînurile în perioada înfloritului, fără a se aştepta ca să înflorească toate plantele şi nici să treacă florile căci fînurile se întăresc şi-şi pierd din valoarea lor nutritivă. Trebuie lichidată Zilele trecute au fost analizate rezultatele întrecerii socialiste dintre S.M.T.-uri în vederea reparării la timp a maşinilor şi uneltelor agricole. Terminînd la timp repararea tuturor maşinilor agricole SMT-ul din Odorhei a primit drapelul de fruntaş pe regiune. Pe locul II s-a situat colectivul S.M.T.-ului din Reghin care de asemenea şi-a realizat în întregime planul de reparaţii. Deşi timpul este înaintat şi orice clipă pierdută periclitează buna reuşită a campaniei de recoltare, unele S.M.T.-uri neglijează Îndeplinirea sarcinilor trasate prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C-C. rămînerea în urma al P.M.R. cu privire la lucrările de întreţinere a culturilor. De pildă, colectivul S.M.T.-ului din Sf.Gheorghe a rămas mult în urmă cu reparaţiile realizînd pînă la data de 28 iunie doar 38 la sută din ele, sau cel al SMT- ului din Miercurea-Ciuc care pînă la aceeaşi dată a realizat 94 la sută, care nu au ţinut cont de Hotărîre, care fixează data de 20 iunie pentru terminarea acestor lucrări. Conducerile acestor S.M.T.-uri vor trebui să ia măsuri urgente pentru lichidarea rămânerii în urmă, pentru mobilizarea tuturor forţelor în vederea terminării în cel mai scurt timp a reparaţiilor neexecutate. 3 iulie 1954 Sa grăbim reparatul maşinilor agricole Peste puţin timp în raionul Reghin trebuie să înceapă secerişul şi treierişul.Numeroase sfaturi populare comunale s-au ocupat de grăbirea reparaţiilor maşinilor agricole. Astfel, în comunele lernuţeni, Jabeniţa şi Suseni, printr-o mai bună organizare a muncii s-a reuşit ca maşinile agricole să fie reparate într-un procentaj de 100 la sută. Cu toate aceste rezultate raionul Reghin a rămas în urma în ceea ce priveşte repararea maşinilor agricole. Hotărîrea guvernului şi partidului din 29 mai 1954 a trasat sarcina ca pînă la data de 20 iunie să fie terminate reparaţiile maşinilor şi uneltelor agricole necesare campaniei de recoltare. Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Reghin nu s-a îngrijit insă ca această sarcină să fie îndeplinită întocmai. De aceea, la data de 29 iunie, în raion mai erau comune în care nu s-a terminat repararea maşinilor agricole. Aceasta a făcut , ca unele sfaturi populare comunale să nu se preocupe, de mersul reparaţiilor. In comuna Batoş nu s-a reparat decit 65 la sută din utilajul agricol necesar recoltării şi treierişului. Lipsa de control şi de vigilenţă din partea preşedintelui comitetului executiv al Sfatului popular comunal a înlesnit unor chiaburi ca Ioan Vultur să tărăgăneze repararea batozei de pe o zi pe alta. Atitudine de îngăduinţă şi nepăsare mai prezintă şi comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Petelea şi Dedrad, unde repararea maşinilor şi uneltelor agricole s-a executat numai în proporţie de 65 la suta. Intr-o situaţie asemănătoare se află şi raionul Gheorgheni, unde s-au ţinut şedinţe peste şedinţe şi s-au luat hotărîri peste hotărîri care nu au fost puse în practică. In comunele Valea Strîmbă, Remetea, preşedinţii sfaturilor populare s-au mulţumit să convoace la sediul sfatului popular pe toţi proprietarii de batoze şi să le traseze sarcini pentru terminarea reparatului batozelor pînă la 20 iunie. Insă controlul pe teren din partea sfatului popular comunal nu s-a făcut, fapt care a permis ca lucrările de reparaţie să se tărăgăneze. Datorită lipsei de control din partea sfatului popular din comuna Valea Strîmbă, proprietarul losif Balázs, are nereparate 3 batoze şi două tractoare, iar în comuna Remetea chiaburui Balázs Lörincz abia după data controlului a început reparatul batozei. In oraşul Gheorgheni Pál Árpád, proprietar al unui motor stabil nu se află în localitate şi nici motorul nu şi l-a reparat, iar sfatul popular n-a luat nici o măsură. Toate aceste fapte negative se datoresc conducerii sfatului popular raional. Preşedintele sfatului popular raionual Vass Andrei a plecat în concediu fără să lase măcar un plan de muncă concret, Comitetului executiv. Tovarăşul Kertész Ioan, vicepreşedintele sfatului popular raional se interesează mai mult de bunul mers al gospodăriei locale, iar tovarăşul Barna Ştefan, secretarul sfatului nu se deplasează de loc pe teren pe considerentul că munca pe teren aparţine exclusiv inginerului Schuller Wilhelm. Iată cît de uşor se scapă membrii din Comitetul executiv al Sfatului raional Gheorgheni de sarcinile trasate de guvern şi partid. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale, cît şi organizaţiile de partid au datoria de a controla cît mai des modul cum se desfăşoară reparatul batozelor, tractoarelor, motoarelor stabile precum și a inventarului agricol. Nota bibliografică Alena Bernaskova — DRUM DESCHIS, roman - E S. P. L. A. - Romanul scriitoarei cehe, Alena Bernaskova, are ca temă reconstruirea uneia dintre uzinele de cea mai mare importanţă pentru economia naţională a Republicii Cehoslovace — uzina de benzină sintetică „I. V. Stalin“, distrusă de aviaţia engleză şi americană in ultimele zile ale celui de al doilea război mondial, din ordinul imperialiştilor americani. Conflictul, axat pe lupta necruţătoare dintre forţele progresiste ale poporului şi elementele duşmănoase intereselor acestuia, ilustrează lupta de clasă care devine din ce în ce mai ascuţită pe măsură ce cresc şi se întăresc forţele progresiste. * Muncitorii, in fruntea cărora se află mulţi luptători comunişti din ilegalitate, îşi intensifică eforturile pentru a reconstrui cit mai repede uriaşa uzină. Străduinţele lor se izbesc insă de acţiunile sabotoare ale elementelor reacţionare. In lupta aceasta împotriva duşmanului, luptă care devine tot mai înverşunată, se căleşte muncitorul cehoslovac, îşi schimbă atitudinea sa faţă de muncă, păşind cu şi mai multă hotărîre şi încredere pe drumul construirii socialismului. Romanul „Drum deschis", distins cu premiul de stat pe anul 1951, constituie una din primele opere literare care redau într-o formă artistică deosebită drumul victoriei clasei muncitoare cehoslovace împotriva reacţiunii, viaţa de azi a muncitorilor cehoslovaci şi problemele legate de lupta pentru munca liberă, pentru pace, pentru o viaţă fericită şi îmbelşugată.