Steaua Roşie, iulie 1954 (Anul 3, nr. 189-197)

1954-07-03 / nr. 189

3 iulie 1954 Transpunerea în viaţă a pro­­gra­mului de măsuri economice adoptat de partid la plenara din august 1953, in vederea ridicării bunei stări a oamenilor muncii, depinde în mare măsură de mun­ca organizatorică şi politici pe care o desfăşoară organizaţiile de partid- Partidul nostru mun­ceşte neobosit pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al oamenilor muncii, în vederea intensificării activităţii lor crea­toare, a iniţiativei şi hotărârii lor de a-şi da toate forţele pentru binele şi bună­starea întregului popor Agitaţia politică de masă este un puternic mijloc de educare comunistă a oamenilor muncii. Ea are menirea prin însăşi ca­racterul­­ concret, operativ şi strîns legat de viaţă şi propage in rîndurile maselor conţinutul politicii partidului, să însufle­ţească pe oamenii muncii în în­deplinirea sarcinilor trasate de­ partid şi guvern. De aceea, ins­truirea agitatorilor este o sarci­nă de mare importanţă ce stă în faţa secretarilor organizaţiilor de bază. În cadrul regiunii noas­tre, se pot da numeroase exem­ple bune de instruire a agitato­rilor şi de bună organizare a muncii de agitaţie. Să luăm de exemplu, organizaţia de bază de la cooperativa meşteşugărească ,,Textila­ Mureş“, din Tg.-Mureş. Aici secretarul organizaţiei de bază ţine în faţa agitatorilor scurte referate instructive, asupra sarcinilor întreprinde­rii, în ce priveşte îndepli­nirea planului de producţie, asupra rolului întrecerii so­cialiste. Agitatorii sunt înar­maţi şi cu probleme, de politică internaţionala cum sunt de pil­dă lucrările conferinţei de la Geneva, etc. O muncă bună de agitaţie es­te urmată şi de un avânt în producţie. Cooperatorii răspund cu însufleţire chemărilor parti­dului şi guvernului prin activi­tatea lor în producţie. 95 la sută din cooperatori sunt în întrecere socialistă. Planul de producţie pe primul semestru al acestui an l-au îndeplinit, pe sortimen­te, în proporţie de 110 la sută. Agitatorii însăşi sunt exemple in producţie. Agitatoarea Marga­reta Kiss îşi depăşeşte zilnic norma cu 89 la sută dînd pro­duse de calitate superioară. Intr-o serie de întreprinderi şi instituţii însă, instruirea agita­torilor se face la un nivel scă­zut şi fără regularitate, la cîte două şi trei luni. Din comoditate Ştefan Orban, secretarul orga­nizaţiei de bază de la fabrica „Encsel Mauriciu“ din Tg.-Mu­­reş n-a instruit agitatorii de la începutul lunii mai. Ca urmare ■a acestui fapt muncitorii nu sînt lămuriţi de către agitatori asu­pra problemelor îndeplinirii pla­nului de producţie, capacitatea maşinilor nu este folosită la ma­ximum, iar procesul de produc­ţie nu se desfăşoară în mod rit­mic. Şi mai critică este situaţia muncii politice de masă la fabri­ca de piei şi mănuşi „Alexandru Petöfi“. In această întreprindere a fost organizat un curs la care iau parte 25 de agitatori. Aces­ta este un lucru bun. Nu se poa­te totuşi considera ca normal faptul că aceşti agitatori şi alţii vrea 35 să nu fie instruiţi de loc şi să nu desfăşoare nici o acti­vitate politică în rîndurile mun­citorilor. De altfel nici cursul de agitaţie nu funcţionează potrivit planului organizaţiei de bază. In munca unor organizaţii de bază s-a înrădăcinat practica greşită de a se selecţiona din perioade în perioade agitatorii în loc să­ se practice instruirea lor. Aşa procedează organizaţia de bază de la U.R.C.A.D. Re­ghin, care la începutul anului a selecţionat agitatorii însă nu i-a instruit şi nu i-a antrenat în muncă, iar acum a trecut la o nouă selecţionare. Despre ce fel de muncă politi­că de masă se poate vorbi în cadrul gospodăriilor agricole co­lective din Chinari şi din Sînta­­na de Mureş, unde s-a şi uitat de cînd n-au mai fost instruiţi agitatorii. La Chinari, de exem­plu, întrecerea socialistă este lipsită de viaţă. Aici, nu se duce o suficientă muncă politică pen­tru atragerea de noi membri în gospodărie. Din luna martie a­­cea­stă organizaţie de bază n-a primit un ajutor temeinic şi con­cret din partea comitetului raio­nal de partid. Asemănătoare es­te­ situaţia şi la gospodăria agri­colă colectivă din Sîntana de Mureş. Comitetul orăşenesc de partid şi comitetele raionale de partid trebuie să pună capăt atitudinii formale faţă de problemele mun­cii politice de masă. Ele au da­toria să sprijine secretarii orga­nizaţiilor de bază pentru ca a­­ceştia să instruiască agitato­rii din 10 în 10 zile în mod te­meinic şi cu regularitate. Numai prin ridicarea nivelului muncii politice de masă şi prin îmbună­tăţirea conducerii ei de către or­ganizaţiile­ de partid putem con­tribui la rezolvarea cu succes a sarcinilor­ construcţiei­­ economice şi culturale în patria noastră. VIAŢA DE PARTID înşiruirea agitatorilor o sarcină de seamă a secretarilor organizaţiilor de bază STEAUA­ ROȘIE Brigăzile UTM şi posturile utemiste de control trebuie să-şi îmbunătăţească munca In întreprinderile Regiunii Autono­me Maghiare, dnt organizate sute de brigăzi utemiste care luptă cu eforturi Mioriţe pentru a realiza cît mai multe economii în cinstea zilei de 23 Au­gust In cadrul fabricii „Ludovic Mins­­chi“ din Tg.-Mureş, activează un nu­măr de 12 brigăzi utemiste. La pro­punerea organizaţiei de partid şi a se­cretarului organizaţiei de bază UT­M, vor lua fiinţă în cursul lunii iulie în­că două brigăzi. Organizaţia de par­tid analizează în mod periodic activi­tatea brigăzilor utemiste dindu-le­ spri­jin valoros. Aceasta, a făcut ca brigă­zile să obţină realizări de seamă. Bri­gada condusă de Ana Berei de la sec­ţia bobinaj şi-a depăşit norma pe lu­na mai cu peste 50 la sută. Brigăzile nr. 5 şi 6 conduse de­ Martin Paizs şi Lörincz Szabó de la secţia de confec­ţionat maşini de călcat şi-au depăşit planul pe luna mai cu 28 la sută, ob­­ţinind importante economii. La fabri­ca de mobile ,,Simo Géza“ din Tluj-­­Mureş, tinerele Viorica Baba, Iulia Bartha, de la secţia de lustruit au eco­nomisit în luna mai materii prime în valoare de 1556 respectiv 400 lei, etc. Cu toate realizările ce le obţin bri­găzile utemiste de economii, în acti­vitatea lor se manifestă o serie de lip­­suri Multe brigăzi nu-şi cunosc sarci­nile şi nici modul de funcţionare Mem­brii brigăzilor nu-şi cunosc realizările in producţie decît la sfirşit de lună­ Re­zultatele şi metodele lor de muncă nu sînt popularizate. Asemenea slăbiciuni se manifestă mai ales la IFIL Reghin, Topliţa şi Gheorgheni. Posturile utemiste de control ocupă un rol important în ridicarea produc­ţiei şi productivităţii muncii, în îmbu­nătăţirea calităţii produselor, în obţi­nerea de economii, etc. Totuşi, la IFIL Reghin şi IFIL Topliţa activitatea lor este inexistentă. Tov. Carol Bodo, res­ponsabilul postului utemist de control, nu-şi cunoaşte sarcinile ce-i revin. Comitetul raional UTM Reghin, nu a­­cordă nici un sprijin în această pri­vinţă, rrţărgînindu-se­ să ceară numai rapoarte şi situaţii de la responsabi­lul postului utemist de control. Fran­­cisc Balogh şi Adalbert Farkas care fac parte din colectivul postului de control, îşi neglijează cu totul sarcinile pe această linie. Organizaţia de bază PMR nu a analizat niciodată în cursul anului activitatea brigăzilor sau a postului de control. Nici la IFIL Topliţa, situaţia nu se arată mai îmbucurătoare. Aici, orga­nizaţia de partid n-a analizat deloc munca brigăzilor, iar Comitetul raio­nal UTM cere situaţii, rapoarte, orga­nizează cu tinerii aproape săptămîna conferinţe asupra unor probleme în general, dar practic nu rezolvă nimic în activitatea brigăzilor. pentru obţinerea de cit mai multe economii în producţie este necesar ca comitetele raionale UT­M să lupte pentru mărirea continuă a numărulu brigăzilor utemiste. Posturile utemiste de control existente, trebuiesc activi­zate iar acolo unde nu sînt trebuiesc înfiinţate. Un post utemist de contro cuprinde 3—5 membri şi ciţiva tiner din afara organizaţiei, care s-au evi­denţiat în muncă, sînt disciplinaţi s dau exemplu de atitudine socialist faţă de bunul obştesc. Pot intra în posturile de control şi ingineri sai tehnicieni. Ei sînt aleşi în adunare, organizaţiei, apoi confirmaţi în şedin­ţa de comitet. Rosturile utemiste d control se organizează, în primul rim, acolo unde munca merge mai grei unde lipsurile sînt mai mari, und rezultatele sunt hotărâtoare pentru în­tregul proces de producţie. Apoi, s formează în fiecare atelier, secţie , chiar pe schimb. Posturile utemiste de control se ba­zează pe un neîncetat schimb de ex­perienţă. Conducătorii postului şi ti­nerii care fac parte din el, trebuie să fie convocaţi regulat la consfătuiri,, pentru ca experienţa lor să fie cunos­cută. Conducerile posturilor atentiste îşi vor putea desfăşura cu succes ac­tivitatea numai în cazul cînd vor tre­ce de la observarea incidentală a lip­surilor, la o muncă planificată, la o adîncire a procesului de fabricaţie,, la o căutare permanentă de a folosi toa­te resursele interne de acumulări. A­­ceasta însă nu este posibil fără a cu­noaşte problemele economice. Mem­brii postului utemist de control trebu­ie să cunoască din ce se formează preţul de cost al produselor, să ştie ce trage mai greu în determinarea preţului de cost şi unde se pun pro­blemele cele mai grave pentru econo­misirea de materii prime şi de com­bustibil. Specialiştii şi contabilii tre­buiesc îndrumaţi de către conducerile administrative ale întreprinderilor pentru ca ei să ajute, să îndrume sis­tematic posturile de control asupra pro­blemelor economice. Tehnicienii trebu­ie să organizeze un ciclu de lecţii des­pre economia industrială la care să participe tot tineretul. Inginerii şi teh­nicienii, trebuie să ţină consultaţii tehnică în această privinţă. Posturile utemiste de control au sarcina de a exercita controlul asupra îmbunătăţirii calităţii produselor,, de a combate risipa de materii prime şi materiale, de combustibil, etc., să con­troleze felul cum sînt îngrijite maşi­nile, uneltele, curăţenia din atelier şi fabrică, felul cum se duc la îndeplini­re hotărîrile organelor de conducere, popularizînd realizările, criticînd lip­surile. Să semnaleze conducerii fabri­cii lipsurile, şi să propună măsurile ce trebuiesc luate pentru îndreptarea lucrurilor. 3 SCRISORI CĂTRE REDACȚIE ______ , _________________, ___________| Aşteptînd noua recoltă Lanurile de păioase ale gos­podăriei agricole colective „Par­tizanul Păcii” din Ideciul de Sus (raionul Reghin), care au dat de mult în spic, promit o re­coltă bogată. Pînă la începerea recoltării, membrii gospodăriei dau zor lu­crărilor de întreţinere a culturi­­or prăşitoare. Astfel, ei au ter­minat în întregime cea de a II-a praşilă la cartofi şi floarea soa­relui şi au început de cîteva zile praşila II-a la porumb. Paralel cu aceste munci, co­­ectiviştii au mai executat şi re­coltarea furajelor de pe 94 ha. Pe gazeta de perete „Urzica” a Uniunii raionale a cooperati­velor de aprovizionare şi desfa­cere din Topliţa, a apărut sub controlul­ exclusiv al lui Marin Morariu, responsabilul acestei gazete, o ediţie specială de auto­critici formale. Autori: Veroni­ca Peter, Iosif Braic şi Ghizela Bartiş. In urma apariţiei acestei ediţii speciale, s-au produs mari ne­mulţumiri în rîndurile salariaţi­­or Uniunii, nemulţumiri care cultivate cu trifoi şi lucerna şi 12 ha. fînaţe naturale, întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cadrul gospodăriei a fost ciştigată pînă în prezent de brigada I-a, de cîmp, care a executat lucrările la timp şi de buna calitate. Echipe fruntaşe sînt acele conduse de Ioan Klein şi Vasile Stoica. In atelierele gospodăriei se face o ultimă verificare a inven­tarului pentru muncile de recol­tare. MIHAI TIRA, coresp. l-au făcut pe tov. Marin Morariu să se dea intr-o bună zi şi să rupă toate articolele de pe gaze­ta de perete, lipsind-o de orice fel de articole. Salariaţii se în­treabă unii pe alţii „Există oare un comitet de redacţie al gaze­tei de perete?” şi dacă există cu ce drept afişează şi rupe tov. Morariu articole de pe gazeta de perete cu de la sine putere? GAVRIL CRISTEA, coresp. „ . . . de la sine putere . , . Premii acordate fruntaşilor în producţie In ziua de 23 iunie la S.M.T. Reghin, în cadrul unei adunări generale s-a analizat munca de­pusă de­ tractorişti în campania agricolă de primăvară. Astfel, Dănilă Frencz care poartă titlu­ de cel mai bun tractorist, a reu­şit să-şi depăşească planul de­­producţie pe fel de lucrări cu 114 la sută. El a primit un pre­miu de 177,33 lei în numerar, şi 142,75 kg. grîu. Tractoristul Ioan Scoarţă şi-a depăşit planul cu 128 la sută,pen­tru care a primit 95,77 lei şi 79,50 kg. grîu. Tractoristul Mar­tin Lasel, pentru depăşirea pla­nului cu 122 la sută a primit 142 lei şi 114 kg. grîu. In afară de tractoriştii mai sus menţionaţi, s-au acordat nu­meroase premii muncitorilor ca­re deservesc S.M.T.-ul Reghin. Predarea la timp a cotelor de carne d­e îndatorire patriotică Fiecare ţăran muncitor trebu­ie să fie pătruns de importanţa predării la timp a cotelor de carne datorate statului, condiţie de seamă pentru aprovizionarea oamenilor muncii cu produse a­­limentare şi a industriei cu ma­terii prime. Buna desfăşurare a colectărilor trebuie să fie o pre­ocupare permanentă a sfaturilor populare, organizaţiilor de partid şi organelor de colectare, în nu­meroase comune din raionul Tg.-Mureş, unde s-a înţeles im­portanţa predării din timp a co­telor datorate statului şi s-a des­făşurat în acest sens o activita­te multilaterală, s-au înregistrat rezultate însemnate în acest do­meniu. Astfel, ţăranii muncitori din comuna Corneşti au predat pînă în prezent cotele de carne cuve­nite pe semestrul I al acestui an în proporţie de 97 la sută, din care cotele de carne de porc con­stituie 74 la suta. La Păingeni cotele de carne au fost predate în proporţie de 90 la sută, din care carnea de porc reprezintă un procentaj de 88 la sută. La Berghia, planul semestrial de colectare a cărnii a fost realizat în proporţie de 84 la sută, din care carnea de porc reprezintă 66 la sută, iar la Sîntioana s-au realizat pînă în prezent în total 84 la sută, carnea de porc repre­zentând 90 la sută. Sînt însă şi unele comune un­de organele locale şi colectorii n­u acordă o atenţie prea mare colectării de carne. Printre co­munele codaşe din acest raion figurează Căluşeri cu o realiza­re de abia 39, respectiv 24 la su­tă; Dumbrăvioara cu 41 la sută la planul global de colectare a cărnii pe semestrul I şi cu 30 la sută la carnea de porc; Glodăni cu 47 respectiv 21 la sută şi gos­podăriile individuale din comu­na Acăţari, care au făcut faţă obligaţiei de predare a cotelor de carne numai în proporţie de 44 respectiv de 24 la sută. Se recomandă ca organele de partid, sfaturile populare şi co­lectorii să ia grabnice măsuri pentru lichidarea acestor ruşi­noase rămîneri în urmă, dat fiind faptul că în comunele a­mintite există posibilități depli­ne pentru realizarea întocmai a planului de colectare a cărnii. A 3-a tragere la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri In ziua de 4 iulie 1954 la ore­le 10,30 va avea loc în sala Tea­trului de stat din Sf.­Gheorghe, cea de a treia tragere a librete­lor de economii cu cîştiguri. A­­ceastă tragere efectuată pentru toate libretele cu cîştiguri din regiunea noastră, va fi urmată de un bogat program artistic dat de către artiştii Teatrului de stat din Sf.­Gheorghe. Cu această ocazie, comisia ra­ională de sprijin, a organizat „Săptămîna economiilor la C.E.C.“, săptămîna în care au fost programate numeroase pre­lucrări de cunoaştere a avanta­jelor libretelor de economii CEC. Pentru cunoaşterea cît mai bine a acestor probleme, pe scena Teatrului de stat au fost prezen­tate mai multe piese legate de activitatea C.E.C.-ului. Vor fi trase la sorţi pentru fiecare 1.000 de librete cîte 10 cîştiguri dintre care: unul cu 250 la sută, unul cu 200 la sută, iar opt cu 100 la sută, din soldul mediu trimestrial. Participarea publicului la tragere este liberă.

Next