Steaua Roşie, octombrie 1954 (Anul 3, nr. 215-223)

1954-10-02 / nr. 215

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul III. Nr. 215 | Sîmbătă, 2 octombrie 1054 j 6 pagini, 20 bani iK KUhmL PE ni: în legătură cu tratativele dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul S.U.A. in problema atomică (pag. 2, 3, 4, şi 5). * Pentru îndeplinirea la timp a planului de colectări Creşte avîntul întrecerii socialiste în cinstea celui de al ll-!ea Congres al P.M.R. şi a zilei de 7 Noiembrie Statul nostru democrat-popu­lar a dat şi dă un puternic aju­tor ţărănimii muncitoare pentru ca aceasta să poată spori necon­tenit producţia agricolă în inte­resul asigurării hranei întregu­lui popor muncitor. Proiectul de Directive ale Congresului al Il-lea al P.M.R. cu privire la dezvolta­rea agriculturii în următorii 2-3 ani. oglindeşte cu tărie faptul că în centrul preocupărilor partidu­lui nostru stă problema creşterii simţitoare a producţiei în toate ramurile agriculturii noastre. Ansamblul de măsuri eeonomi­­co-organizatorice şi tehnice cu­prinse în proiectul de Directive sínt menite să ducă la un puter­nic avînt în ridicarea producţiei agricole, la dezvoltarea schimbu­lui de mărfuri dintre oraş şi sat, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Răspunzînd prin fapte grijii pe care le-o poartă partidul şi guvernul, ţăranii muncitori se străduiesc să-şi îndeplinească la timp obligaţiile pe care le au fa­ţă de statul nostru democrat­­popular. Considerînd că preda­rea cotelor de produse agricole, animale şi vegetale este o dato­rie de onoare a fiecărui cetăţean al patriei noastre, multi ţărani muncitori ca Ignaţiu Balázs, Ga­­vrilă Lestyăn, etc., membri de partid din Sîncrăieni (Ciuc) şi-au predat cotele obligatorii de lapte şi carne pe întreg anul 1954. La fel, ţăranul muncitor Toader Rus, din comuna Breaza (raio­nul Reghin) este fruntaş în pre­darea cotelor datorate sfatului. In comuna Gorneşti (raionul Tg.-Mureş) planul de colectare a cerealelor a fost îndeplinit în proporţie de 100 la sută. Ţăranii muncitori din comuna Neaua (ra­ionul Sîngeorgiu de Pădure) în­că la 15 septembrie şi-au înde­plinit cu cinste obligaţiile de predare a produselor animale şi vegetale pe trimestrul III al a­­nului în curs. Aceste cîteva exemple dove­desc că mase tot mai largi de ţărani muncitori se grăbesc să-şi achite obligaţiile de predare a cotelor, convinşi că prin aceasta contribuie la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. De asemeni, ele do­vedesc că organele de colectare şi-au îmbunătăţit activitatea, în­drumarea şi sprijinirea lor din partea organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare fiind mai concretă, mai eficace. Sínt a­­genţi colectori ca Martin Somo­­di din Neaua, Francisc Erdélyi din Sovata, Mihai Galambfalvi din comuna Trei Sate (raionul Sîngeorgiu de Pădure) şi alţii, care îşi realizează sarcinile zil­nice şi decadale printr-o perma­nentă muncă de îndrumare a ţă­ranilor muncitori, fiind ajutaţi de agitatorii organizaţiilor de bază şi deputaţii sfaturilor popu­lare comunale respective. Ar fi greşit însă dacă s-ar crede că ritmul colectărilor este mulţumitor. In unele raioane ca Topliţa, Ciuc, Gheorgheni şi Tg. - Secuiesc planul a­­nual de colectare a cărnii este realizat într-o proporţie mai re­dusă de 45 la sută. In ultima de­cadă (10—20 septembrie) ritmul de colectare stabilit pe întreaga regiune n-a fost realizat decît în proporţie de 35,8 %. Cel mai slab se desfăşoară colectările în raionul Topliţa. Piese de schimb pentru utilaj agricol peste plan Subaprecierea acţiunilor duş­manului de clasă este una din cauzele rămînerii în urmă în desfăşurarea colectări.or. Chia­burul Vlasa Régeni, din satul Logig (raionul Reghin) proprie­tar a 50 ha. pămînt datorează statului 10.000 kg. porumb şi a­­proape 5.000 kg. carne. In acelaşi sat mai sínt chiaburi ca Simion Raţiu, Andrei Do­­hotar şi Augustin Raţiu care deţin între 18 şi 32 ha. pămînt şi care datorează statului cantităţi însemnate de cereale, carne, lap­te şi alte produse. Totuşi organe­le C.S.C.P.A. din Reghin nu au luat măsuri pentru a obliga pe aceşti duşmani ai poporului să respecte lepile statului celor ce muncesc. Chiaburii s-au obişnuit să se văicărească, că n-au din ce să predea cotele. La controlul fă­cut de către organele de colecta­re în gospodăria chiaburoaicei Anastasia Bîrsan din satul Nazna (raionul Tg. - Mureş) care datora 602 kilograme po­rumb, s-au găsit dosite 1,200 kg. porumb şi alte produse. Chiaburul Alexandru David din Band datora statului 308 kg. grîu. La controlul făcut s-au gă­sit dosite la el aproape 1.000 kg. grîu. Deci aveau de unde să dea, numai că minaţi de ura faţă de interesele celor ce muncesc ei au căutat să se sustragă de la înde­plinirea obligaţiilor de predare a cotelor. Chiaburul Géza Farkas din satul Herghelia a dosit 10 clăi de ovăz.Acestea dovedesc că nici organele de colectare şi nici organizaţiile de partid şi sfatu­rile populare respective nu dau dovadă de vigilenţă, ci mai de grabă dau crezare văicărelilor chi abureşti. Legile statului apără interese­le tuturor cetăţenilor patriei noastre, dar totodată lovesc fă­ră cruţare pe acei care caută să le încalce. A respecta legalitatea populară nu înseamnă să se în­chidă ochii asupra uneltirilor chiabureşti. Atîta timp cît ei nu respectă legile statului ei trebuie să simtă pe pielea lor rigorile legii. Organizaţiile de partid sínt o­­bligate ca printr-o temeinică muncă politică să mobilizeze ţă­ranii muncitori pentru îndeplini­rea la timp a obligaţiilor de pre­dare a cotelor, să sporească vi­gilenţa ţăranilor muncitori pen­tru demascarea oricărei încercări de sabotare a planului de colec­tare. Comitetele raionale de partid trebuie să analizeze, pe baza da­telor de pe teren, activitatea or­ganelor de colectare, să le îrdru­­meze şi ajute în realizarea zil­nică a ritmului de colectare sta­bilit. Indrumînd şi controlînd ac­tivitatea organizaţiilor de bază săteşti, ele pot şi trebuie să cu­noască zilnic desfăşurarea co­lectărilor. Fiecare zi trecută trebuie s_ă aducă noi realizări în îndeplini­rea planului de colectare. ElanuJ şi însufleţirea cu care întîmpină oamenii muncii de pe ogoare cel de al II-lea Congres al P.M.R. şi ziua de 7 Noiembrie, trebuie canalizate spre îndeplinirea inte­grală a planului de colectare pentru asigurarea aprovizionării populaţiei muncitoare cu abmen­­te şi a industriei socialiste cu materii prime. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor metalurgice din Vlăhiţa lu­crează cu avînt sporit pentru transpu­nerea în fapte a angajamentelor lor luate în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie. Planul global de produc­ţie al uzinelor Vlăhiţa în perioada dintre 1—25 septembrie a fost depăşit cu 7 la sută. Prin folosirea raţională a materiilor prime şi materialelor s-a realizat în acelaşi timp o economie în valoare de 116.100 lei. Conştienţi de importanţa înfăptuirii prevederilor Directivelor celui de al 11-la Congres al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, muncitorii din Vlăhiţa au hotărit să contribuie cu toate forţele la înzestrarea agriculturii cu un uti­laj nou şi modern. In acest scop, nu­mai în perioada 1—25 septembrie a. c. au produs peste prevederile planului 600 buc. fiare pentru plug, 200 cor­mane de plug, 65 proptele, 120 vîr­­furi pentru plug cît şi însemnate can­tităţi de piese de schimb pentru dife­rite maşini şi utilaj agricol. Tot peste prevederile planului ei au fabricat în această perioadă o mare cantitate de bunuri de larg consum de uz casnic, printre care: 400 maşini de călcat nichelate, 200 piuliţe, 100 tave pentru sobe, 20 uşi nichelate pentru sobe de teracotă, etc. Au mai produs peste plan plite, rame, gratii, ochiuri şi cenuşiere pentru sobe de bucătărie în valoare de peste 13.400 lei. In realizarea acestor produse s-au evidenţiat loan Fancsali, mecanic şef la maşinile Diesel, maistrul furnalist Iosif Negre, echipa furnaliştilor con­dusă de Ştcr'>n András şi alţii. 125 garnituri de mobilă populată I Printre angajamentele muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor de la fabrica de mobile „Simo Géza“ din Tg.-Mureş, luate in cinstea celui de al II-lea Congres al partidului şi a celei de a 37-a aniversări a Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie a figurat, printre altele, fabricarea a 700 garnituri de mobilă populară şi 152 somiere peste plan, pînă la data de 30 octombrie. Pornind cu entuziasm la realizarea angajamentelor luate, pînă la data de 20 septembrie muncitorii acestei fa­brici au terminat lucrările de finisaj a 125 garnituri de mobilă populară şi 92 somiere. Ei au mai fabricat peste plan 10 dulapuri. In ultimele săptămîni s-au eviden­ţiat în muncă Ludovic Abrahám, Zoltán Kovács şi alţii Ziua Tortelor Armate ale R P. R. ghezilor şi moşierilor pe care clasele siăpînitoare au transformat-o în unealtă pentru reprimarea revoltei maselor exploatate, pentru participa­rea Ia războaiele de jaf şi cotropire, în instrument al învrăjbirii naţionale şi şovinismului. Armata noastră Populară se carac­terizează prin unitatea deplinii de in­terese dintre ofiţeri şi ostaşi, dintre armată şi popor. Armata R.P.R. a devenit o adevărată şcoală de pregătire multilaterală a ostaşilor. In unităţile noastre militare funcţionează cursuri de limba ro­mina, de limba rusă, cursuri de cul­tură generală, etc. Militarilor 11 s*a creat posibilitatea de a frecventa di­ferite facultăţi. In armata noastră ostaşii se califică în meseriile de trac­torişti, şoferi, mecanici, radiotclcgra­­fişti, bibliotecari şi altele. In instruirea şi educarea comunistă şi militară a ostaşilor noştri de toate gradele, comandanţii se sprijină pe ajutorul organizaţiilor de partid şi utemiste din armată. Cu ajutorul acestora în rîndurile militarilor se dezvoltă tot măr mult spiritul dragos­tei faţă de patrie, spiritul de sacrificiu, al curajului, eroismului şi al discipli­nei militare. Armata Populară H în­vaţă pe ostaşi să^împletească dragos­tea faţă de patrie'cu dragostea pentru marea Ţară a So­_________ cialismului victorios, eliberatoarea ţării noastre — Uniunea Sovietică. Ostaşii armatei noastre sc bucură de toate drepturile cetăţe­neşti. Astfel, ei pot să-şi spună cuvin­­tul în orice proble­me de interes ob­ştesc, au dreptul să aleagă şi să fie aleşi deputaţi in sfaturile populare. In sistemul educa­ţiei militare se cul­tivă şi se dezvoltă tradiţiile de luptă şi prietenie, ale frăţiei de arme ro­­mîno-ruse. Exemplul de patriotism şi eroism al înainta­şilor noştri în glo­rioasele lupte de la Rovine, Podul 1- nalt, Ziliştea, Că­­lugăreni, eroismul bravilor ostaşi ro­­mîni în lupte pur­tate alături de os­taşii sovietici contra hoardelor fasciste In Ardeal, Ia De­breţin şi în munţii Tatra, vor rămî­­ne veşnic în inimile oamenilor muncii. Poporul nostru muncitor sărbăto­reşte ziua de 2 octombrie cu impor­tante succese in lupta pentru aplicarea în viaţă a prevederilor proiectului de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. Ostaşii Forţelor noastre Armate au datoria de a însuşi ştiinţa şi arta mili­tară sovietică, de a-şi îmbunătăţi ne­contenit pregătirea militară şi politi­că pentru apărarea cuceririlor revolu­ţionare ale poporului nostru muncitor in lupta pent u construirea vieţii noi, fericite. cetăţenilor R.P.R. In rîndurile Ar­matei Populare, pentru duşmanii po­porului muncitor nu este loc. Cadrele militare sínt recrutate astăzi din rîn­durile muncitorilor, ale ţăranilor muncitori .şi ale intelectualilor legaţi de popor. Armata noastră Populară este ar­mata frăţiei poporului romín cu mi­norităţile naţionale. Militarii noştri, fără deosebire de naţionalitate, mun­cesc înfrăţiţi pentru a deveni apără­tori ai patriei lor iubite, pentru a face faţă cu cinste încrederii ce i-o poartă poporul, dragostei nemărginite cu care o privesc oamenii muncii de la oraşe şi sate. Armata R.P.R. se deo­sebeşte mult dc vechea armată a bur­Astazi întregul nostru popor mun­citor sărbătoreşte Ziua Forţelor Arma­te ale R.P.R. Armata noastă populară întîmpină această măreaţă sărbătoare atît de iubită cu noi succese în pre­gătirea ei militară şi politică. In această zi se împlinesc 11 ani de cînd pe teritoriul Marii Uniuni Sovietice au luat fiinţă cu aprobarea guvernului U.R.S.S. primele unităţi militare de voluntari romini. Ostaşii Diviziei Tudor Vladimirescu, fii devo­taţi ai poporului au avut astfel putin­ţa de a participa la lupta pentru eli­berarea ţării noastre de sub jugul cotropitorilor hitlerişti. Că!ăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă, cu privire la necesi­tatea întăririi sta­tului dictaturii pro­letariatului, pe ba­za glorioasei expe­rienţe a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a creat cea mai puter­nică armată din lu­me — Armata So­vietică,partidul nos­tru a dus o muncă neobosită pentru în­fiinţarea unei arma­te noi. făurind Ar­mata Populară, in­strument de apăra­re a cuceririlor po­porului muncitor, a independenţei şi su­veranităţii patriei. Alături de vitejii ostaşi sovietici au luptat pe frontul hitlerist 386.000 os­taşi romini, în frun­te cu pandurii divi­ziei „Tudor Vladi­­mirescu-Bebreţin“. In cadrul frontului II. Ucrainean tru­pele romíné au par­ticipat la peste 383 bătălii şi lupte, la eliberarea a peste 3.800 localităţi, dintre care 5£ oraşe, contribuind Ia eliberarea Unga­riei şi Cehoslovaciei. Apreciind faptek de eroism ale ostaşilor noştri, coman­damentele sovietice au citat prin ordine unităţile romîne.şti de 78 ori, iar Comandamentul Suprem Sovietic de 7 ori. Divizia „Tudor Vladimirescu- Debreţin“ a foşt distinsă cu Ordinii sovietic „Drapelul Roşu“ iar mii de soldaţi şi ofiţeri romini au primit de­coraţii şi medalii sovietice. Armata noastră Populară este ar­mata muncitorilor şi ţăranilor munci­tori, în care fiii acestora îşi fac ser­viciul militar, îndatorire de onoare £

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék