Steaua Roşie, decembrie 1954 (Anul 3, nr. 232-242)
1954-12-01 / nr. 232
2 Ştiinţa şi practica agricolă audovedit cu nu este suficient ca cerealele să fie numai însămînţate în condiţii normale, ci ele trebuiesc îngrijite în permanenţă, pînă la recoltare. In toamna aceasta, cerealele au fost semănate în condiţii favorabile. Intre timp a survenit atacul şoarecilor care au distrus o parte din boabele de grîu. Pentru combaterea atacului şoarecilor, muncitorii Gospodăriei agricole de stat „Stahanov“ din Reghin, (secţiile Beng şi Batoş) au pus momeli, folosindu-se pasta fosforată cu făina. Golurile provocate de atacul şoarecilor au fost completate. Venirea iernii nu înseamnă terminarea muncilor agricole. Gerurile mari în decursul iernii aduc pagube mari semănăturilor, dacă se găsesc fără zăpadă. Reţinerea zăpezii pe semănăturile de toamnă trebuie să preocupe atît pe membrii gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor cit şi pe ţăranii din gospodăriile individuale. S-a constatat că semănăturile acoperite cu zăpadă au rezistat la geruri de minus 25—35 grade, în timp ce cele descoperite au îngheţat. De aceea trebuiesc luate măsuri din timp pentru a se asigura reţinerea zăpezii pe ogoare. Agrominimul recomandă ca în locurile deschise, unde vîntul domină, să se facă plase de nuiele, din beţe de floarea soarelui sau coceni de 1,5—2 m. lăţime şi 1,20—1,50 m. înălţime, puse în formă de şah (grămezile din locul al doilea se aşează în dreptul locurilor rămase goale). Distanţa între rînduri va fi de 15—20 ori înălţimea plaselor şi pe rînd de 1,5 — 2 m. Parazăpezile din crengi sau ramuri de copaci se aşează în grămezi puse în rînduri, de-a curmezişul vînturilor ce spulberă zăpada, la 10 m. rînd de rînd şi 3 m. grămadă de grămadă. Se pot face snopi din beţe de floarea soarelui, coceni de porumb şi trestie, care se aşează în rînduri de 10 m. rînd de rînd şi 1,5 m. unul de altul în şah. Reţinerea zăpezii se poate face prin grămezi de zăpadă înalte de 50 cm. care se aşează pe acelaşi rînd la distanţă de 46 m, una de alta, în forma tabloului de șah. Pe terenurile în pantă valurile de zăpadă se vor construi pe curba de nivel (de-a curmezișul coastei), pentru a împiedica scurgerea repede a apei la topirea zăpezii. Indiferent din ce sunt făcute, în decursul iernii parazăpezile pot fi mutate dintr-un loc în altul şi trebuiesc aşezate în special pe semănăturile făcute mai tîrziu pentru că acestea sunt mai slab dezvoltate şi mai puţin rezistente la gerurile din cursul iernii. Datorită schimbărilor de temperatură în cursul iernii, zăpada prinde o crustă (pojghiţă) la suprafaţă. Aceasta se va sparge prin călcarea cu animalele sau cu tăvălugi stelaţi, înlesnind astfel pătrunderea aerului la plantă. Se întîmplă ca stratul de zăpadă să fie între 50—100 cm. şi plantele sunt prea crescute, solul se dezghiaţă, plantele încep să consume din rezervele depozitate dar în lipsă de lumină ele nu mai asimilează şi se îmbolnăvesc. In astfel de cazuri zăpada se tăvălugeşte, o parte din aer este înlăturat, temperatura scade şi plantele revin în starea de vegetaţie latentă. Sunt multe locuri unde pe semănături bălteşte apa. Aceste terenuri se cunosc din anii trecuţi. Pe astfel de terenuri trebuiesc tăiate brazde sau săpate şanţuri pentru scurgerea apei. Un rol imortant în aplicarea acestor lucrări îl au inginerii şi tehnicienii agronomi care trebuie să explice colectiviştilor, întovărăşiţilor precum şi ţăranilor cu gospodării individuale cît mai simplu cu exemple concrete cunoscute de ei, importanţa care o are reţinerea zăpezii, distrugerea crustei de ghiaţă şi scurgerea apei care bălteşte pe semănături. Aceste măsuri pot fi aplicate cu succes pentru că în cadrul oricărei gospodării se află coceni de porumb, beţe de floarea soarelui, crengi de pomi, cu care se pot ridica obstacole pentru reţinerea zăpezii. Executînd toate lucrările pentru reţinerea zăpezii pe semănaturi vom mări umezeala în sol şi vom feri plantele de gerul din cursul iernii obţinînd astfel recolte sporite la hectar. SFATURI AGROTEHNICE Să îngrijim semănăturile în timpul iernii PIONERI ŞI ELEVI! Abonaţi-vă la revista „CRAVATA ROŞIE". Ea publică povestiri, basme, poezii, reportagii din viaţa şcolarilor şi detaşamentelor de pioneri. De asemenea publică materiale sportive şi humoristice. Abonamentele se primesc la difuzorii voluntari din şcoli şi factori poştali. ŢARANI MUNCITORI! Abonaţi-vă la ziarul „AGRICULTURA NOUA“. Publică articole despre folosirea înaintatelor metode agrotehnice sovietice şi ale fruntaşilor noştri in agricultură pentru ridicarea producţiei la hectar. Abonamentele se primesc la oficiile poştale şiactori poștali. STEAUA ROȘIE Educînd noile cadre de artişti dramatici Convorbire cu directorul Institutului de arte dramatice Nu de mult au început cursurile la Institutul de arte dramatice „Szentgyörgyi István ‘ din Tg.-Mureş. In legătură cu aceasta, tovarăşul director al Institutului, Ludovic Szabó, a dat următoarele răspunsuri la întrebările puse de unul din redactorii noştri. întrebare: Curu a luat fiinţă institutul de arte dramatice „Szentgyörgyi István“ şi ce rezultate a obţinut pînă acum in activitatea sa?“. Răspuns: institutul de arte dramatice „Szentgyörgyi István" şi-a început activitatea în anul 1946 ca o secţie de arte dramatice, în Cadrul Conservatorului de muzică din Cluj. Ca un rezultat al politicii naţionale leninist-staliniste a partidului, în urma reformei învăţămîntului, a luat fiinţă Institutul de arte în limba maghiară cu 3 facultăţi. Una dintre aceste facultăţi a fost şi facultatea de arte dramatice. In 1950, în baza principiului specializării, şi urmînd exemplul organizării institutelor de arte din Uniunea Sovietică, comitetul de artă a hotărît transformarea unor facultăţi din cadrul institutelor de arta cu limba de predare romina şi maghiară, în facultăţi de sine stătătoare. Cu această ocazie a primit Institutul nostru de învăţămint superior cu secţie romînă şi maghiară denumirea de „Szentgyörgyi István". Szentgyörgyi István a fost un reprezentant de frunte al vieţii noastre teatrale din trecut. Timp de mai bine de 50 ani el a luptat pe scenele Clujului pentru crearea unei arte dramatice realiste. Victoria desăvîrşită a acestui gen de artă a fost posibilă numai după eliberarea patriei noastre. Cînd Institutul nostru a ales denumirea de „Szentgyörgyi István“, a făcut-o dorind ca, bazîndu-se pe tradiţiile artei dramatice realiste maghiare şi infuiptindu-se din nesecata experienţă a artei dramatice sovietice, să crească cadre noi, vrednice de noua noastră dramaturgie realista. Institutul de arte dramatice „Szentgyörgyi István", din Cluj, a avut două secţii: de arte dramatice şi regizare., In baza unei hotăriri din acest an a Ministerului Culturii, secţia de regizare a fost transferată in cadrul Institutului „Ioan Luca Caragiale“ din Bucureşti, in prezent Institutul nostru dispune numai de secţia de arte dramatice. Primirea candidaţilor în institut se face în baza sondărilor pe teren şi a verificării aptitudinilor lor. Această verificare s-a dovedit a fi utilă pentru a se atrage spre cariera artei dramatice a tinerilor talentaţi şi cu aplicaţii spre jocul de scenă. Noi am reuşit deja să dăm cadre foarte talentate, care fără această cercetare a aptitudinilor lor nu ar fi ajuns la Institut. Aşa de exemplu, actriţa Paula Krasznai, de la Teatrul Maghiar de Stat din Baia-Mare este fiica unor părinţi săraci, îza Nagy are origine muncitorească. Andrei Vándor a fost frizer, iar Emeric Kiss, a fost tîmplat în momentul intrării lor la Institut. De la înfiinţarea Institutului , promoţii şi-au desăvîrşit pregătirea. Cadrele tinere cele mai bine pregătite ale teatrelor maghiare din ţara noastră, sînt foştii noştri studenţi. Dintre aceştia amintim doar câţiva: Irma Erdős, Béla Tanai, Andrei Csorba, Maria Bányai, Lorand Lohinszky, Ludovic Faluvégi, Ladislau Tarr (la Teatrul Secuiesc de Stat din Tg.-Mureş), Gábor Lelkes, Carol Lavotta, Ludovic Földes şi Mihai Czompok (la Teatrul Maghiar de Stat din Sf.Gheorghe), László Gerő, Béla Horváth, Maria Bisztrai, Luiza Orosz, Éva Lukács, Francisc Ilie (la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj), György Harag, regizor, Alajos Ács, Andrei Csíki, Bela Friedman, (la Teatrul Maghiar de Stat din Baia-Mare), Eva Bányai, Ana-Maria Ferenczi, Barna Borsos (la Teatrul Maghiar de Stat din Oradea), ete. Artiştii tineri, ieşiţi din cadrul Institutului nostru, constituie cadre preţioase pentru teatrele maghiare din ţara noastră, unii dintre ei ajungînd prin talentul ior, prin conştiinţa şi munca lor sîrguincioasă, în rindurile artiştilor fruntaşi, obţinînd respectul şi aprecierea atît a colectivelor teatrale cit şi a oamenilor muncii. întrebare: Cum vedeţi posibilităţile de dezvoltare ale Institutului în centrul administrativ a! Regiunii Autonome Maghiare? Răspuns: In baza unei hotărîri a Consiliului de Miniştri secţia romînă a Institutului nostru s-a contopit cu Institutul „Ioan Luca Caragiale" din Bucureşti, iar secţia maghiară s-a mutat la Tg.-Mureş ca un Institut independent. Institutul nostru, ca urmare a politicii juste naţionale a partidului şi guvernului, a ajuns in centrul administrativ al Regiunii Autonome Maghiare pentru ca să contribuie prin aceasta la dezvoltarea intr-o măsură şi mai mare a nivelului cultural şi artistic al populaţiei din regiunea noastră. Mutarea Institutului, cum era şi firesc, s-a izbit de unele greutăţi inerente începutului. Cursurile au început cu întârziere datorită lipsei de local, mobilier şi material necesar desfăşurării cursurilor. S-au ivit greutăţi şi în reorganizarea Institutului. In obţinerea localului necesar funcţionării institutului, un ajutor deosebit de preţios am primit din partea comitetelor de partid regional şi orăşenesc, precum şi din partea Sfatului popular al oraşului. Prin obţinerea clădirii fostei Şcoli medii tehnice de statistică, am obţinut un local in care putem desfăşura în bune condiţii munca noastră de educaţie. Insă cu tot ajutorul primit, mai avem încă lipsuri pe care in viitor le vom învinge. Astfel sperăm că la sfîrşitul anului, să obţinem rezultate bune în primul nostru an de invăţămint din Tg.-Mureş. Clădirea Institutului am preluat-o fără mobilier. In zilele acestea trebuie să ne sosească din Cluj mobilierul: scene, biblioteca, aparatele necesare sălii de gimnastică, laboratorului, etc. In curînd munca de educaţie vom putea-o desfăşura la nivelul cerinţelor. In organizarea şi amenajarea Institutului, un ajutor concret am primit din partea conducerii Teatrului Secuiesc de Stat, a artiştilor şi tehnicienilor acestuia. Cu Teatrul Secuiesc de Stat avem legături din cele mai strînse, mulţi dintre cadrele noastre didactice făcînd parte din colectivul Teatrului. In viitor aceste legături sperăm să se adincească servind dezvoltării ambelor instituţii. Prin învingerea greutăţilor, primul nostru gind este să înzestrăm Institutul nostru conform cerinţelor, să stabilim legături culturale cu Institutul medico-farmaceutic, cu uzinele mai mari, cu gospodăriile agricole colective din jur, cu oamenii muncii din satele noastre, pentru ca studenţii noştri încă de pe acum să poată cunoaşte bine realităţile noi ale construirii socialismului. întrebare: Ce metode de muncă foloseşte in activitatea sa Institutul? Răspuns: Baza activităţii educative o constituie singurul sistem teatral unitar şi ştiinţific, sistemul lui Stanislavschi. Cadrele noastre didactice şi ajutătoare se străduiesc să cunoască încă din teatru şi să aplice în practică acest sistem. Ele desfăşoară o muncă susţinută pentru introducerea şi în munca de educaţie a acestui sistem a lui Stanislavschi şi a urmaşilor săi: Toporkov, Albachin, Gorceakov, fără să uite şi de tradiţiile progresiste ale dramaturgiei realiste române şi maghiare. Metodele de educare în institutele de arte dramatice sovietice constituie exemple vii de urmat pentru profesorii noştri. Articolele, criticile şi studiile apărute în legătură cu acestea înseamnă un ajutor bogat în munca noastră. Biblioteca noastră, care dispune de peste 7.000 de volume ideologice, literare şi profesionale, serveşte un bogat material documentar profesorilor şi studenţilor. Există toate posibilităţile ca înainte de a trece la exersarea practică a unor scene, acte sau piese, să se studieze temeinic materialele documentare. Corpul profesoral al Institutului este format din cei mai buni artişti maghiari din ţară: György Kovács, Ernő Szabó Miklós Tompa, Ferenc Delly, Nagy Lajos Kőműves, Jenő Szentimrei, Gissza Eghy şi alţii. Problema educaţiei nu poate fi unilaterală, scopul nostru fiind ca alături de educaţia profesională să dăm studenţilor noştri şi o temeinică educaţie ideologică. Vrem să dăm teatrelor noastre cadre devotate, buni luptători, bine pregătiţi profesional şi ideologic. Din numărul total al studenţilor Institutului nostru 90 la sută sînt bursieri. Studenţii anului IV se pregătesc acum pentru prima manifestare publică, cu o comedie de a lui Shakespeare. Sub regia profesorului regizor Miklós Tompa, piesa a fost temeinic pregătită, urmînd ca la sfîrşitul lunii ianuarie 1955, să fie prezentată. Pentru studenţii din anul IV prezentarea acestei comedii este prima încercare a forţelor lor. Tot ceea ce au învăţat in decurs de 4 ani teoretic şi practic, vor fi sintetizate în această prezentare. 1 decembrie 1954 Din experienţa unui murcător fruntaş In lupta pentru continua sporire a producţiei agricole animale muncitorii de la secţia din Sîncraiul de Mureş a gospodăriei agricole de stat „1 Mai“ din Tg.-Mureş au obţinut rezultate însemnate. Planul anual de producţie la lapte al acestei secţii a fost realizat pînă la 1 noiembrie 1954 în proporţie de 135,6 la sută, de la această dată dînd produse în contul anului 1955. Aceste rezultate se datoresc în bună parte furajării raţionale a animalelor, aplicării masajului la uger înainte de muls şi mulsului în cruce. Alexandru Palkó este mulgător fruntaş pe gospodărie şi pe regiune. Fiind întrebat despre modul cum îşi îngrijeşte cele 10 vaci, el a răspuns următoarele: „Numai acel om poate deveni un bun îngrijitor de animale care iubeşte animalele. „Eu încă de mic copil am îndrăgit animalele şi mi-a plăcut să le îngrijesc. Din anul 1949 lucrez în gospodăria agricolă de stat „1 Mai“. De atunci condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor s-au schimbat. Lucrez cu multă tragere de inimă ştiind că munca mea este răsplătită. încă de la început mă frămînta gîndul cum să fac ca vacile pe care le îngrijesc să fie cele mai frumoase din secţie şi să dea cea mai mare cantitate de lapte. Avînd cunoştinţe din experienţă şi din cele învăţate la cursurile zootehnice, am început să mi întreţin vacile în cea mai perfectă stare de curăţenie, ştiind că de felul cum vor fi îngrijite depinde cantitatea de lapte pe care o dau. Tot la curburi am învăţat cum să furajez animalele, cum să aplic masajul ugerului înainte de muls şi mulsul în cruce. Cele învăţate la curs am început să le aplic în practică şi astfel am reuşit să realizez planul anual de producţie pînă la 1 octombrie în proporţie de 115,7 la sută. Datorită rezultatelor obţinute în luna noiembrie am primit diploma de onoare de mulgător fruntaş pe gospodărie şi regiune. Nu eram departe de a primi această diplomă ca mulgător fruntaş pe ţară, dar mi-au hiat-o alţii înainte cu o realizare mai mare. Această diplomă a fost un imbold în munca vrea pe viitor. In prezent depăşesc planul zilnic cu cîte 50 pînă la 75 la sută. îmi place să dau sfaturi şi ajutor tovarăşilor mei de muncă ca Francisc Szengyel şi Iosif Moldovan. Sînt mîndru de rezultatele mele obţinute pînă în prezent şi am să mă străduiesc din toate puterile ca să obţin rezultate şi mai frumoase“, încheie mulgătorul Alexandru Palkó. mite două întovărăşiri agricole inaugurate Încă în anii trecuţi, ţăranii muncitori din satul Bozed (aparţinător comunei Săbed, raionul Tg.-Mureş), au pornit iniţiativa organizării unei întovărăşiri agricole. Munca politică desfăşurată de organizaţia de bază şi activitatea comitetului de iniţiativă n-au fost destul de temeinice. La 4 noiembrie 1954, comitetul de iniţiativă a fost reorganizat. Munca politică s-a desfăşurat mai concret, cu mai multă eficacitate. Astfel, în ziua de 28 noiembrie, 20 familii de ţărani muncitori şi-au unit pămînturile formînd întovărăşirea agricolă „Vasile Roaita“. In zma inaugurării, încă un ţăran muncitor, Aron Creţu, a cerut să fie primit în întovărăşire. Astfel, întovărăşirea agricolă şi-a început activitatea cu 21 familii de ţărani muncitori, dispunînd de o suprafaţă totală de 28,25 ha. Tot în ziua de 28 noiembrie a avut loc inaugurarea întovărăşirii agricole „înainte“ din comuna Săbed, alcătuită din 18 familii de ţărani muncitori români şi maghiari. IOAN BLAGA coresp