Steaua Roşie, decembrie 1954 (Anul 3, nr. 232-242)

1954-12-04 / nr. 233

. Anul III. Nr. 233. PROLETAR! D!N TOATE ȚĂRILE, UN­ITI-VA! ORGAN AL COmTETUUH REGIOHAL^^^R^^rAr^TUtUI POPULAR | -• .-»ruSUa bermiuii Aiirnimuc miaui ade SaidG I Sîmbătă, 4 decembrie 1954 ! 4 pagini 20 bani Asigurarea păcii — cauză sfîntă a tuturor popoarelor Popoarele europene au fost vital interesate în urmărirea desfăşurării lucrărilor­­ sesiunii de la Stockholm a Consiliului Mondial al Păcii, care a avut în centrul atenţiei sale problema securităţii colective în Europa, problemă ce frămîntă momen­tan toată lumea. Situaţia creată în Europa este analizată magistral în mesajul adresat popoarelor lumii „Pen­tru asigurarea colaborării între toate statele Europei în scopul asigurării securităţii lor colec­tive“, mesaj care indică în a­­celaşi timp şi soluţia ce trebuie urmată, adică asigurarea secu­rităţii colective în Europa, solu­ţie propusă de guvernul sovie­tic încă la conferinţa de la Ber­lin. în mesaj se spune: ,în timp re încetarea războiului din Co­reea şi Indochina şi respingerea proiectului „comunităţii defen­sive europene „au adus întregii lumi speranţa in lichidarea li­tigiilor care despart statele, a­­cordurile de la Londra si Paris pun popoarele in faţa primej­diei îngrozitoare, pe care o re­prezintă pentru fiecare din ele reînvierea Wehrmachtului.“ Acordurile de la Londra şi Paris, care prevăd reînvierea militarismului german, sortesc popoarele Europei la formarea unor grupări duşmane, îndrep­tate unele­­împotriva altora. Această alternativă nu este şi nu poate să fie pe placul popoa­relor ale căror ţări au fost tea­trul de luptă a armatelor hitle­­riste. In această atmosferă era şi normal ca Nota sovieti­că din 13 noiembrie, care pro­pune convocarea unei conferin­ţe europene pentru discutarea asigurării securităţii colective în Europa să fie primită cu o deosebită bucurie de popoarele europene, să stîrnească un ecou răsunător. In urma presiunii popoarelor, duşmanii păcii n-au îndrăznit să refuze categoric propunerile sovietice, ci au re­curs la diferite manevre, tără­­gănînd pină în ultima clipă ră­spunsul la Nota Sovietică. Astfel guvernele Franţei An­gliei şi S.U.A. numai în aju­nul conferinţei au dat un răs­puns negativ notei sovietice. Diferite personalităţi au de­clarat chiar că tratative cu U.R.S.S. în problema Germani­ei şi alte probleme europene poate avea loc şi după ratifica­rea acordurilor de la Londra şi Paris. Ba mai mult, aceste guverne au exercitat presiuni şi asupra al­tor guverne, de a nu da un răs­puns favorabil Notei sov­ietice. Intenţia lor era vădită. Ele ur­măreau împiedecarea ţinerii ac­tualei conferinţe europene. Di­ferite personalităţi care ani de zile pălăvrăgeau despre pace s-au demascat din nou ca duşma­nii ei vădiţi. Astfel, primul mini­stru al Angliei, Churchill, prin discursul ţinut în circumscrip­ţia sa electorală, în care a re­cunoscut făţiş că este pentru politica „de pe poziţii de for­ţă“, a stîrnit indignarea poporu­lui englez şi a celorlalte popoare, şi îngrijorare în unele cercuri politice ale statelor occidentale. În ciuda tuturor acestor ma­nevre şi a rezervelor cu care a fost primită propunerea sovie­tică de cercurile conducătoare ale unor state, la 29 noiembrie, la Moscova, s-a deschis confe­rinţa statelor europene, cu par­ticiparea reprezentanţilor ţări­lor iubitoare de pace, care au răspuns invitaţiei sovietice. La deschiderea conferinţei, V. M. Molotov a spus că-şi ex­primă regretul pentru faptul că o serie de ţări n-au socotit posibil să participe la conferin­ţă. V. M. Molotov a declarat că „în actuala situaţie ţările iubi­toare de pace nu se pot limita la măsurile pe care le-au luat pînă în prezent pentru asigura­rea păcii şi securităţii lor.“ Deşi la conferinţa europeană nu participă toate statele care au fost invitate, aceasta nu în­seamnă că popoarele acestor state nu doresc pacea cu a­­ceeaşi frenezie. Ultima sesiune a Consiliului Mondial al Păcii, la care au participat -p este 400 de delegaţi, reprezentanţi ai popoarelor din zeci de ţari de­monstrează, din contră că po­poarele sunt hotărîte să facă to­tul pentru ca năzuinţa lor de pace să fie îndeplinită şi res­pectată. Iată cum se încheie mesa­ul adresat popoarelor lumii n pro­blema securităţii­ .Nici unui guvern, nici unui parlament nu le stă în putere să dispunâ de soarta poporului împotriva voinţei sate. Popoarele nu vor îngădui ca ireparabilul să fie săvârşit. Ele nu vor admite înfăptuirea înarmării Germaniei şi prin acţiunile lor comune vor des­chide calea spre securitatea in Europa şi spre pace in întreaga lume."« Propunerea guvernului so­vietic du­­ privire la crearea unui sistem de securitate colectivă este salutată şi sprijinită de poporul nostru, care este întru totul de acord cu răspunsul gu­vernului R.P.P. la Nota sovie­tică din 13 noiembrie. Şi în regiunea noastră Nota sovietică a fost prilejul unor vii manifestări a dorinţei de pace a populaţiei. In mai toate taloa­nele s-au ţinut în aceste zile „sfaturi ale păcii“, la care s-a putut auzi glasul oamenilor din regiunea noastră, care se împotrivesc cu hotărîre pla­nurilor imperialiștilor. La sfa­tul păcii“ organizat în cartierul piața Republicii, de pildă, au participat peste 300 de cetăţeni, in raionul Odorhei s-au tinut peste 100 de sfaturi ale păcii la care au participat mai mult de 1000 cetăţeni. Numeroşi cetă­ţeni de diferite profesii şi na­ţionalităţi din oraşele şi satele Regiunii Autonome Maghiare, exprimă zilnic prin declaraţii publicate în presa centrală şi locală indignarea faţă de în­cercările îndreptate în­spre re­­militarizarea Germaniei occi­dentale şi hotărîrea de a spri­jini pe deplin propunerea so­vietică privitoare la asigurarea securităţii colective în Europa. Asemenea exemple sînt nenu­mărate. Toate acestea sînt dovezi ne­tăgăduite ale faptului că oame­nii muncii din regiunea noastră sprijină din toată inima propu­nerea guvernului sovietic și sunt alături de guvernul nostru, la conferința de la Moscova. IN NUMĂRUL DE AZI: — Toata atenţia muncii de formare a asociaţiilor de producţie agricolă, (pag. 2-a). — I. SIMA: Visul profesorului Kapus s-a împlinit, (pag. 2-a). — Despre productivitatea muncii şi factorii care influenţează creşterea ei. (pag. 3-a). — Confer­ma ţarilor europene pentru asigurarea păcii și securității în Eu­­ropa. (pag. 4­ a). In luptă pentru îndeplinirea planului anual Şi-au realizat sarcinile din planul cincinal In ultimii ani producţia Fa­bricii de conserve din Mure­şeni a luat un avint conside­rabil. Prin aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice şi prin intensificarea întrecerii socia­liste care a urmărit printre al­tele folosirea din plin a rezer­velor interne şi a resurselor lo­cale, în cursul anului 1952 pro­ducţia acestei fabrici a marcat o creştere de 128% faţă de nive­lul realizat cu un an înainte. Creş­terea producţiei în anii 1953 şi 1954 a fost şi mai mare. Astfel, în 1953 s-a înregistrat o creş­tere a producţiei globale de 174% faţă de anul 1952, iar în anul 1954, o creştere de 228% faţă de anul precedent. De la începutul anului în curs, colectivul Fabricii de conserve din Mureşeni a pus la dispozi­ţia oamenilor muncii în afară de sarcinile de plan, 340 tone marmeladă, 40 tone conserve de carne de porc în suc propriu, 29 tone conserve de legume şi zar­zavaturi, 14 tone gemşuri de fructe şi 19 vagoane de oţet. Sarcinile­ ce revin acestei fa­brici pe întregul plan cincinal au fost duse cu cinste la înde­plinire cu un an şi 57 de zile înainte de termen. De la data de 4 noiembrie, muncitorii Fa­bricii de conserve din Muneşeni dau produse în contul anului 1956. Au parcurs peste 100.000 km. fără reustaţii Numărul şoferilor din cadrul întreprinderii regionale de transporturi auto din Tg.-Mu­­reş, care aplică metoda „sută­­miiştilor“, metodă iniţiată de şoferul sovietic Grigore Bab­­chin, este în continuă creştere. Pînă în prezent acest număr s-a ridicat la 32. La data de 1 decembrie şoferii Petru Pavel, Zoltán Szocs şi Iosif Korch, care iau parte acti­vă în mişcarea „sutămiiştilor“ au raportat cu bucurie conduce­rii întreprinderii că au parcurs cu maşinile conduse de ei pes­te 108.000 km. fiecare, fără reparaţii capitale. Concomitent cu această rea­lizare, aceşti şoferi au economi­sit piese de schimb şi carburanţi în valoare totală de 118.350 lei. Ei nu s-au mulţumit însă cu acest rezultat, ci s-au angajat să mai parcurgă cu maşinile ce le-au fost încredinţate, fie­care cite 20.000 km„ fără repa­raţii capitale. In cursul lunii noiembrie şi muncitorii de la secţia vulcani­zare din cadrul aceleiaşi între­prinderi, au obţinut succese în­semnate. Astfel, ei au vulcani­­zat peste prevederile planului 60 cauciucuri şi 300 bucăţi ca­mere pentru diferite autovehi­­cole. Vulcanizatorii Alexandru Covrig şi Gheorghe Suciu, pe lingă rezultatele obţinute în ce priveşte îndeplinirea şi depă­şirea planului, au mai realizat o economie de 20% la manşoa­­ne. Articole de pielărie peste plan Muncitorii din cadrul coope­rativei de producţie meşteşugă­rească „Unitatea” din Tg.-Mu­­reş, dau dovadă de mult interes faţă de producţia articolelor de pielărie de larg consum. Cifrele referitoare la îndepli­nirea planului de producţie şi la productivitatea muncii, reali­zate de acest­ colectiv însuf­leţit de muncă, sînt grăitoare. Bunăoară, planul global de producţie al cooperativei pe în­treg anul a fost deja depăşit cu 8%, iar în ceea ce priveşte pro­ductivitatea muncii, se remarcă o depăşire de 11,5% a sarcinilor stabilite pentru anul în curs. In acelaşi timp, preţul de cost al producţiei globale a fost redus cu 3,8% faţă de plan. In întrecerea socialistă care se desfăşoară într-un ritm tot mai viu între secţiile coopera­tivei, primul loc a fost ocupat de secţia marochinărie. De la începutul anului, această secţie a produs peste prevederile pla­nului diferite bunuri de larg consum. Cooperatorii care lucrează la secţia de prelucrare a deşeurilor, au confecţionat în cursul acestui an peste plan 300 perechi ghe­­tuţe-bebi, 3.010 perechi sandale, 100 perechi papuci, şi 300 pe­rechi cizme de postav pentru copii. Colectivul secţiei curelă­­rie a fabricat peste plan 2.500 hamuri pentru cai, produ­se în contul anului 1955 Acum cîteva zile, colectivul întreprinderii forestiere pentru exploatare şi transport din Miercurea Ciuc a raportat par­tidului că prin intensificarea în­trecerii socialiste şi prin aplica­rea metodelor înaintate de mun­că, a reuşit să-şi realizeze cu 40 de zile înainte de termen pla­nul global de producţie pe anul 1954. De la data de 20 noiem­brie muncitorii forestieri din raza acestui IFET lucrează în contul anului 1955. Producti­vitatea muncii a fost ridicată în acelaşi timp cu 27% faţă de sarcinile de plan. In întrecerea socialistă s-au evidenţiat brigada de doborît buşteni condusă de Imre Boroş, care îşi depăşeşte zilnic preve­derile planului cu cite 70%, Emeric Bîrsan şi alţii. ★ Pentru muncitorii şi tehnicie­nii din cadrul IFET Breţcu (ra­ionul Tg.-Secuiesc) ziua de 27 noiembrie a fost de mare însem­nătate. In această zi ei au săr­bătorit realizarea planului glo­bal de producţie pe anul 1954. La obţinerea acestui succes a contribuit cu mult brigada de doborît buşteni, condusă de Ni­­colae Cenuşă, care îşi depăşeş­te zilnic sarcinile de plan cu cite 69%. Echipa de corhănit condusă de Zoltán Balogh rea­lizează zilnic depăşiri ale pre­vederilor planului de cîte 70%. Succesele muncitorilor feroviari In urma eforturilor depuse de muncitorii feroviari din raza serviciului de exploatare CFR Tg.-Mureş, din care 91% parti­cipă la întrecerea socialistă, planul iniţial de transporturi pe anul 1954 a fost realizat încă la data de 18 noiembrie. In lupta pentru îndeplinirea planu­lui s-au evidenţiat în mod deo­sebit colectivele staţiilor Topli­­ţa, Ditrău şi Gheorgheni. ŞTEFAN CZVIKKER, coresp. Unt peste plan Colectivul fabricii de unt din Cristurul Secuiesc, raionul Odorhei, şi-a realizat planul global de producţie pe anul în curs înainte de termen, produ­când în acelaşi timp cu 10% mai mult unt decît prevede planul. In lupta pentru realizarea şi depăşirea planului pe anul 1954 s-au evidenţiat Mihai Moldovan, Domkos Major şi mulţi alţi muncitori care prin munca lor de zi cu zi au contribuit şi la asigurarea materiei prime nece­sare producției. ILEANA PÉTER, coresp. Pitici culturale Serate literare In cursul lunii decembrie vor continua seratele literare orga­nizate sub auspiciile revistei „Igaz Szó“, organ al filialei din Regiunea Autonomă Maghiara a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., închinate frăţiei poporului ro­mân cu minorităţile naţionale. La serata literară ce va avea loc la 12 decembrie în sala ma­re a Palatului cultural din Tg.­­Mureş, vor lua parte academi­cianul Mihail Sadoveanu, lau­reat al premiului de stat, preşe­dintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R., scriitorii şi poeţii Szem­­lér Ferencz, A­lihai Beniuc, Sütő András, Maria Banuş, Majtényi Erik, Eugen Jebeleanu, laureaţi ai premiului de stat cît şi Bajor Andor, Hajdú Győző, Szász Já­nos, Gagyi László şi I Hajdu Zoltán. La 14 decembrie se va orga­niza serata literară la Gheor­gheni, la 15 decembrie la Miercurea-Ciuc, la 17 decem­brie la Sf.­Gheorghe, iar la 18 decembrie la Oraşul Stalin. Turneul Teatrului Secuiesc de Stat La 1 decembrie colectivul Teatrului Secuiesc de Stat din Tg.-Mureş a părăsit oraşul, por­nind într-un turneu de două săptămîni. In cadrul turneului vor fi vizi­tate oraşele Arad, Oradea, Cluj, Satu-Mare şi Baia-Mare şi se va prezenta de 16 ori piesa „Făclia“ de Illyés Gyula Pînă in prezent, această piesă a figu­rat în programul Teatrului Se­cuiesc de Stat de 29 ori, fiind vizionată de peste 12.500 de spectatori. După reîntoarcerea la Tg.* Mureş, colectivul Teatrului Se­cuiesc va relua opereta „Güil­ Baba“ de Huszka Jenő, iar apoi va prezenta în premieră comedia „Doamna Ministru“ de drama­turgul iugoslav clasic Nusiei. In zilele de 8, 9, 10, şi 11 de­cembrie publicul din Tg.-Mureş va avea posibilitatea să vizio­neze spectacolele teatrelor ma­ghiare de stat din Cluj şi Sf.­­Gheorghe. Teatrul din Cluj va prezenta pe scena din Tg.-Mureş „Cocioa­bele Londrei“ de Bernard Sl­aw, iar cel din Sf.­Gheorghe, piesa „Platon Crecet“, de Gorneiciuc.

Next