Steaua Roşie, ianuarie 1955 (Anul 4, nr. 243-250)

1955-01-05 / nr. 243

2 (Urmare din pag. 1­ a.)­zolvarea problemei germane prin unificarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice şi în crearea unui sistem de securitate colectivă a tuturor statelor europene, aşa cum se propune in Declaraţia comună a statelor participante la conferinţa de la Moscova, convocată din ini­ţiativa Uniunii Sovietice, in înţelegere cu Po­lonia şi Cehoslovacia Conferinţa de la Moscova a urmărit împie­dicarea împărţirii Europei în blocuri militare opuse şi a cursei înarmărilor prin înfăptuirea securităţii colective. Statele participante la conferinţă au arătat că dacă totuşi se va proceda la ratificarea acor­durilor de la Paris ele vor fi nevoite să ia mă­suri pentru sporirea capacităţii lor de apărare, în vederea asigurării securităţii şi muncii paş­nice a popoarelor lor. Aceasta este urmarea lo­gică şi singurul răspuns care poate fi dat ca­petelor înfierbîntate din Occident în cazul rati­ficării acordurilor amintite. Nu încape îndoială că energia de care dau dovadă popoarele în apărarea păcii, forţele uriaşe care se ridică împotriva uneltirilor de război vor face să eşueze in cele din urmă pla­nurile cercurilor agresive. ÎNTREBARE: Care sunt perspectivele pen­tru realizarea coexistenţei paşnice între ţări cu sisteme sociale diferite? RĂSPUNS: Experienţa istorică arată că ţări cu sisteme sociale diferite pot coexista in mod paşnic. Astăzi un număr tot mai mare de ţări, care cuprind majoritatea covîrşitoare a omenirii, fruntaşi ai vieţii publice din toate ţa­rile lumii, de diferite opinii şi din diverse pă­turi sociale, sprijină ideea coexistenţei paşnice promovată de Uniunea Sovietică din primele zile ale existenţei sale. După cum se ştie, cu privire la principiile coexistenţei paşnice au avut loc in cursul anului 1954 declaraţiile co­mune ale premierului Republicii Populare Chi­neze, Ciu En-lai, şi a primului ministru al In­diei, Jawaharlal Nehru, a lui Ciu En-lai şi a primului ministru al Birmaniei, U Nu, iar re­cent declaraţia comuna a preşedintelui Repu­blicii Populare Federative Iugoslavia, Josip Broz Tito, şi a primului ministru indian, Jawaharlal Nehru. Aplicarea principiilor respectului suve­ranităţii, independenţei şi integrităţii fiecărei ţări, a principiilor neagresiunii, egalităţii şi neamestecului in afacerile interne ale altor ţări ar face în adevăr posibilă coexistenţa paşnică. Cercurile conducătoare ale puterilor occi­dentale, opunind securităţii colective şi metodei tratativelor paşnice politica lor „de pe poziţii de forţă“, acţionează însă împotriva perspectivelor coexistenţei paşnice Nimic nu e mai absurd ca afirmaţia acestor cercuri că remilitarizarea Ger­maniei occidentale „va îmbunătăţi şansele tra­tativelor cu Răsăritul"1. Dimpotrivă, aceasta nu ar putea decât să înrăutăţească situaţia internaţională şi să agraveze pericolul unui nou război. Popoarele iubitoare de pace văd în înfăp­tuirea unui sistem de securitate colectivă prin colaborarea tuturor statelor europene, indife­rent de regimul lor social, calea cea mai sigură pentru menţinerea şi consolidarea păcii în Europa şi în lume. Guvernul Republicii Populare Române este călăuzit in politica sa externă de dorinţa de a şi da contribuţia activă la cauza apărării păcii, de a dezvolta şi întări relaţiile de colabo­rare şi prietenie cu toate popoarele şi ţările iubitoare de pace, încheind răspunsurile la întrebările Dvs., ma folosesc de acest prilej pentru a arăta că poporul romin întîmpină cu satisfacţie îmbună­tăţirea produsă în relaţiile dintre Republica Populară Romina şi Republica Populară Fede­rativă Iugoslavia. Prietenia popoarelor noastre are rădăcini adinei în lupta comună pe care au dus-o de-a lungul istoriei pentru libertate şi independenţă. In amintirea lor sunt încă proaspete suferinţele indurate de ele sub cotropirea duşmanului co­mun, militarismul german, îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre Iugoslavia şi România corespunde intereselor şi năzuinţelor popoarelor noastre şi e menita sa aducă o contribuţie însemnata la consolidarea păcii in Europa. Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese în munca pentru prosperitatea patriei sale şi pentru înfăptuirea năzuinţelor de pace ale popoarelor noastre şi ale tuturor popoarelor lumii. (Agerpres) Răspunsurile tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. R., la întrebările puse de agenţia iugoslavă „Iugopress“ Proiectul Directivelor Congresului al­­I-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani trasează sarcina organelor de partid şi de stat ca pe lingă mun­ca ce o desfăşoară pentru crearea de noi gospodării colective şi întovără­şiri agricole, să sprijine pe toate că­ile orice acţiune de asociere a ţăra­nilor muncitori cu gospodării agri­cole individuale, care de bună voie îşi unesc total sau parţial, pe o pe­rioadă mai scurtă sau mai lungă, pămîntul şi mijloacele lor de pro­ducţie în vederea muncii în comun, a­ contractării în comun sau a folo­sirii în comun a tractoarelor şi ma­şinilor agricole ale statului. încă din 1949, Plenara C.C al PMR din 3—5 martie a atras atenţia asupra importanţei deosebite pe care o au di­versele forme de asociere in muncă ale ţăranilor muncitori cu gospodă­rii agricole individuale — forme ca­re înlesnesc acestora să se ajute re­ciproc, să folosească tractoare şi maşini perfecţionate pe întinderi mari de pămint, in scopul obţinerii de re­colte cît mai îmbelşugate. Experienţa asociaţiilor care s-au constituit în ultimii ani pentru cul­tura în comun a pămîntului a arătat limpede că ţăranii muncitori care s-au hotărit stă­­reacă la asemenea forme simple de cooperare in mun­că au obţinut recolte superioare ce­lor obţinute de ţăranii muncitori cu gospodării agricole individuale. Asociaţia legumicolă din Mediaş, care lucrează în comun o suprafa­ţă de peste 14 ha., a vîndut in anul 1954 cooperativei cu care a înche­iat contract, peste 85.000 kg. legume, şi a obţinut in afară de acestea 4 vagoane Varza de toamnă, ardei, gu­lii, ridichi şi altele. Din veniturile realizate, membrii asociaţiei au res­tituit avansul primit de­ coopera­tivă, au plătit muncile executate de S. M. T. şi au primit fiecare cite un avans in numerar, urab­ad­­a la în­cheierea socotelilor să primească du­pă calculele făcute banii cuveniţi în afară de produsele care le-au rămaas pentru gospodăriile proprii. Prin aso­ciaţie ei au ridicat veniturile unui hectar de pămint la peste 15.000 lei. Asemenea rezultate ca şi experi­enţa gospodăriilor agricole şi a în­tovărăşirilor agricole au convins pe numeroşi ţărani muncitori , cu gos­podării agricole individuale să se unească în asociaţii de producţie. In regiunea noastră au luat fiinţă pină la prezent 36 ademenea asociaţii, cuprinzind peste 600 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de 163,24 ha. teren. Asociaţiile simple d­a producţie a­­gricolă stat forme simple de coopera­re în muncă, în care ţăranii munci­tori îşi unesc pămîntul la întregime sau la parte, ca şi mijloacele de pro­ducţie, la scopul obţinerii unei pro­ducţii superioare La baza înfiinţării acestor asociaţii stă principiul liberului consimţămtnt al ţăranilor muncitori. Organele de partid şi de stat, la munca politică ce o duc pe acest ta­rtat, stat datoare să vegheze la res­pectarea strictă a acestui principiu. La dorinţa mai multor ţărani munci­tori de a-şi uni terenurile Învecinate, de a se lucra la comun, se constituie un comitet de iniţiativă, care, ara­ttad şi altor ţărani vecini rostul şi fo­loasele asociaţiei, poate duce la bun sftrşit acţiunea, determinînd pe ţărani să semneze actul oficial de consti­tuire a asociaţiei. Care stat scopurile asociaţiei? In proiectul de statut al asociaţiilor simple de producţie se arată limpede scopul acestora. Ele luptă pentru mă­rirea producției prin aplicarea unei a­­grotehnici superioare pe părm­înturile ţăranilor asociaţi. Asociațiile pot să ceară și sa primească sprijinul SMT- urilor cu care încheia contracte de lu­cru. Tractoarele și mașinile agricole ale S.M.T.-urilor efectuiaza lucrări de calitate, alături adjad, desfr briştiri, prăşitul şi­­recoltatul mecanic, lucrări care asigura sporuri de recoltă de 15—25 la sută şi chiar mai mult. Da­torită efectuării lucrărilor cu maşini, producţia obţinută pe terenurile aso­ciaţiilor poate fi întotdeauna mai ma­re. Asociaţiile au posibilitatea să exe­cute lucrările la timp şi în cele mai bune condiţii agrotehnice, ele primind ajutorul direct al inginerilor şi tehni­cienilor din S.M.T.-uri şi de la cir­cumscripţiile agro-zoo-veterinare. A­­ceştia au obligaţia să dea îndrumări ţăranilor muncitori asociaţi şi să le acorde ajutor cu maşini şi tractoare ctad aste nevoie. De asemenea, centrele de închiriat unelte şi maşini agricole ale coope­rativelor au datoria să dea prioritate asociaţiilor agricole de producţie a­­tunci ctad acestea solicită sprijinul. Inginerii şi tehnicienii agronomi au datoria pe de altă parte -să vegheze ca asociaţiilor să li se distribuie se­minţe de sol şi îngrăşăminte după nevoie. Asociaţiile se bucură de mari avan­taje la încheierea contractelor cu or­ganizaţiile de stat sau cooperatiste pentru cultivarea anumitor culturi: legume, sfecla de zahăr, tutun, ta, cî­­nepă, etc. întreprinderile contractante au datoria de­ a le pune la dispoziţie creditele necesare executării lucrărilor agricole, îngrăşăminte minerale, u­­neltele şi maşinile agricole pe care întreprinderile contractante le posedă. Ţăranii muncitori asociaţi au pe de altă parte asigurată desfacerea pro­ducţiei şi stat scutiţi da cote obligato­rii pentru suprafeţele contractate. In schimbul producţiei contractate pe ca­re o predau, ei primesc, pe lîngă bani, şi produse industriale la cantităţi ca­re sînt cu atît mai mari cu cît produc­ţia obţinută este mai mare. Aceste multiple avantaje se primesc de către fiecare membru asociat prin interme­diul cooperativei şi al comitetului aso­ciaţiei, aşa cum prevede de altfel şi contractul încheiat. întreprinderile contractante au pe de altă parte agenţi de cultură care îndrumează pa ţăranii asociaţi la e­­xecutarea lucrărilor, pregătirea se­minţelor, aplicarea justă şi la timp a lucrărilor agricole menite să asigure o producţie ridicată, în obţinerea unei recolte mari de sfeclă de zahăr, de pildă, iar avizarea seminţelor are o mare însemnătate. Operaţiunea iaro­­vizării este mai greu de executat şi ea trebuie făcută la prezenţa agenţilor de cultură ai fabricilor. ’ Semănătoriie pe care le poseda întreprinderile constituie de aseme­nea un ajutor preţios pentru cultiva-’ torii de sfeclă. In cultura tutunului producerea răsadurilor trebuie făcută cu toată grija şi de aceea existenţa agenţilor de cultură este absolut ne­cesară. Pentru uscarea tutunului es­te necesară construirea de şare. în­treprinderile contractante vor acorda ţăranilor asociaţi contractanţi credi­tele necesare pentru a-şi putea con­strui sare. In cultura legumelor, ingrăşăminte­­le joacă un rol important întreprinde­rile contractante au datoria de a asi­gura ţăranilor muncitori asociaţi in­­grăşămintele de care au nevoie. Prin folosirea acestora ţăranii muncitori pot spori producţia cu 50 la sută şi chiar mai mult. Inginerii şi tehnicienii agronomi de sector şi tractoriştii din S M.T.-uri, conducerile şi salariaţii cooperativelor, deputaţii sfaturilor populare, sub în­drumarea organizaţiilor de partid au datoria de a lămuri ţăranii muncitori asupra avantajelor pe care le au prin intrarea lor la asociaţiile simple de producţie agricole, prin lucrarea la comun a pămîntului. Experienţa bună, rezultatele pozitive obţinute de către unele asociaţii, trebuie popularizate prin căminele culturale, cercurile a­­grotehnice, staţii de radioficare, ga­zete de perete. Asociaţiile simple de producţie ale ţăranilor muncitori stat menite să a­­ducă foloase mari ţăranilor muncitori chiar în primul an de lucrare a pă t­ratatului în comun. Ele vor contribui la sporirea producţiei agricole şi prin aceasta la sporirea cantităţilor de ha­nuri de larg consum pentru aprovi­zionarea oamenilor muncii. Asociaţiile simple de producţie - mijloc de sporire a producţiei agricole STEAUA ROȘIE 5 ianuarie 1955 Şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe anul 1954 In urma sistematicei munci de lămurire dusă în rîndurile maselor de cooperatori, Ageva­­coop-ul din Miercurea Ciuc a reuşit ca pină la sfirşitul lunii decembrie să-şi realizeze sarci­nile planului anual in proporţie de 112 la sută .O atenţie deose­bită s-a dat şi realizării planu­lui pe sortimente. Astfel, pla­nul la orz şi ovăz a fost realizat în proporţie de 127,6 la sută, iar planul la cartofi în propor­ţie de 106,5 la sută. De aseme­nea, planul la legume şi zarza­vaturi a fost şi el realizat în proporţie de 136 la sută. Un preţios ajutor In obţine­rea acestor rezultate a fost a­cor­dat de cooperativele din ra­ion, car­e şi-au depăşit conside­rabil planul de achiziţii şi valo­rificări. Aşa de pildă, coopera­tiva Tuşnad şi-a realizat planul anual in procent de 162 la sută Nu s-au lăsat mai prejos nici cooperativele din comuna Sin­­simion şi oraşul Miercurea Ciuc, care au obţinut o realiza­re a planului anual de 168 la sută, respectiv 141 la sută ADALBERT MOGOŞ, coresp. Sfîrşitul anului in gospodăria agricolă colectivă Cu prilejul împărţirii venitu­rilor în gospodăria agricolă co­lectivă „Horia, Cloşca şi Cri­­şati“ din Nazna, (raionul Tg.­­Mureş) colectivistul Simion Moldovan împreună cu familia sa a primit după cele 109 zile­­muncă efectuate 4.247 kg. po­­porumb, 1.313,5 kg. grîu, 490 kg. cartofi, 3.046 kg. fin, 92 kg. zahăr şi altele, loan Moga cu familia sa a primit 2.944 kg. porumb, 851 kg. grîu, 662 kg. cartofi, 2.361 kg. fin, 63 kg. zahăr şi alte produse, rezultat al celor 560,88 zile-muncă efec­tuate. Asemenea cantităţi au primit şi alţi colectivişti. IOAN NEMEŞ, coresp. 20.000 km. motorină economisite Mecanizatorii de la S M.T. Reghin au reuşit să-şi depă­şească planul muncilor agricole de toamnă cu 17 la sută. Prin­tre cei care şi-au depăşit planul se află tractoriştii Grigore Pop, cu o depăşire de 91 la sută, Dă­nilă Frenţ cu 88 la sută, Ioan Kiss cu 53 la sută şi alţii. Brigada lor a realizat o eco­nomie de 2.850 kg. motorină. Pe întreaga stațiune s-au eco­nomisit 20.000 kg. motorină. TEODOR MEDUF.ŞAN, coresp. IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA au apărut în limbile romina, maghiară, germană și sirbă - HOTARIREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN ȘI A CONSILIULUI DE MINIS­TRI­ AL REPUBLICII POPULARE ROMÍNE CU PRIVIRE LA DESFIINȚAREA SISTEMULUI DE APROVIZIONARE PE BAZA DE CARTELE SI RATII. • 24 pag. 20 bani - POLITICA NAȚIONALA LENINIST-STALINISTA A PARTI­­DULUI MUNCITORESC ROMÍN. (Culegere de materiale) 56 pag. 75 bani ... . —----------------------------------- ------------­ ■ ■ — ■ ■ ■ —

Next