Steaua Roşie, ianuarie 1955 (Anul 4, nr. 243-250)

1955-01-05 / nr. 243

. Un an de mari succese în muncă Construcţii noi pentru oamenii muncii din China De curind, în oraşul Port Ar­­­thur-Dalii­, un nuntar de 552 muncitori, împreună cu familiile lor, precum şi 956 muncitori fără familii s-au mutat in locuinţe noi. Aceştia sunt primii locatari ai caselor construite in cadrul pla­nului de construcţii de locuinţe pe anul 1954. Au fost construite in total 76 clădiri înalte pentru muncitorii cu familii şi 16 clă­diri pentru muncitorii singuri. Toate apartamentele sunt înzes­trate cu instalaţii moderne. Printre alte construcţii date în folosinţă anul acesta pentru oame­nii muncii din Port-Arthur-Dalmii, se numără şi trei sanatorii noi, înzestrate cu 490 de paturi, şi trei cluburi. La Sigatze, în Tibet, a fost ter­minată de curind construirea unui spital unificat pentru populaţia tibetană. Acesta ocupă o suprafaţă de aproximativ 10.000 m. p. Persona­lul medical al spitalului dă consul­taţii şi aplică tratamente atit pa­cienţilor internaţi, cit şi celor ne­internaţi. Aici există secţii de boli inter­ne dermatologie, ginecologie, o maternitate, o secţie de pediatrie, de oftalmologie, de otorinolarin­­gologie şi de stomatologie. Medicamentele şi instalaţiile necesare spitalului sunt aduse din Şanhai. Prima fabrică de asfalt din Cehoslovacia De curind, la Temelin, in Boe­­mia de sud, au fost terminate lu­crările de construire a primei fa­brici de prelucrare a asfaltului din R. Cehoslovacă. Fabrica va produ­ce lunar o cantitate de asfalt su­ficientă pentru a pava 17,5 km. de şosele. Ea prelucrează asfaltul cu­rat importat din Albania, ameste­­cîndu-l cu catran cu o fluiditate mai mare. Experienţele făcute cu noul material au fost încununate cu succes, dovedindu-se în acelaşi timp rezistenţa lui la frig. Asfal­tul curat dur poate fi de aseme­nea prelucrat în acest mod. Dezvoltarea industriei alimentare în R­. P. Ungară In ultimii ani, producţia indus­triei alim­entare a R. P. Ungare a sporit considerabil. Astfel, faţă de ultimul an al planului trienal, pro­ducţia de bere a crescut de 3,5 ori producţia de bomboane a crescut de aproximativ patru ori, produc­ţia de lichioruri — de peste cinci ori, producţia de prăjituri — de opt ori, producţia de salam — de 2,5 ori, iar producţia de zahăr — de peste două ori. Producţia de făină, piine, grăsimi şi alte pro­duse alimentare a crescut de ase­menea simţitor. Datorită punerii in aplicare a hotaririlor C.C. ai Partidului cele ce muncesc din Ungaria şi al­ Congresului al IlI-iea al partidu­lui, in 1954 s-a obţinut, pe de o parte, o bogată producţie agrico­lă, iar pe de altă parte o sporire cu 6 la sută a producţiei alimenta­re faţă de anul 1953. In an­ul 1954 industria alimen­­tară a Ungariei şi-a lărgit consi­derabil producţia. In cel de al treilea trimestru planul a fost de­păşit cu 7,5 la sută. S-a produs cu 11 la sută mai mult decit in perioada corespunzătoare a anu­lui 1953. In ultimul trimestru, producţia a crescut şi mai mult. Faţă de cel de al 4-lea trimestru al anului 1953, producţia a crescut după cum urmează: carne — cu 100 vagoa­ne, ouă — 57 vagoane, margari­­nă — cu 23 vagoane, brînzeturi — cu 55 vagone etc. Industria pro­duselor zaharoase, care şi-a înde­plinit planul anual de producţie la 10 noiembrie, a produs cu 81 mai multe vagoane de bomboane şi cu 42 mai multe vagoane de produse de ciocolată, faţă de cel de al patrulea trimestru al anu­lui 1953. S-a lărgit de asemenea sortimentul diferitelor produse a­­limentare. In trimestrul al patrulea al a­­nului 1954 s-au deschis noi fa­brici de produse alimentare şi s-au pus in funcţiune noi maşini in ve­derea asigurării unei dezvoltări confligue a producţiei industriei a­­limentare. In prezent, la Ózd şi Békéscsaba se construiesc noi fabrici de piine. In 1955 vor fi construite alte fabrici de pi­tie la Tatabánya, Varpalota şi Siófok. La Eger va fi pusă în funcțiune o fabrică de produse lactate şi la începutul anului 1955 va fi termi­nata construcția altei fabrici de produse lactate la Mátészalka. In viitor, producţia industriei a­­limentare din R. P Ungară se va dezvolta intr-un ritm şi mai rapid decit pină in prezent. Ast­fel, in următorii cinci ani, în ve­derea îmbunătăţirii cantitative şi cartative a aprovizionării popu­laţiei, producţia de carne va creş­te cu aproximativ 50 la sută, pro­ducţia de păsări tăiate — cu 80 la sută şi producţia industriei de produse lactate — cu 74 la sută. Producţia de unt se va dubla. Pi­nă la sfirşitul celui de al doilea plan cincinal, producţia industriei conservelor va fi de două ori mai mare decit pină în prezent. Indus­tria zahărului i­şi va spori produc­ţia cu 10—15 la sută pe an. In­dustria produselor zaharoase işi va dubla producţia de bomboane, de prăjituri şi de ciocolată. Şi celelalte ramuri ale industriei a­­lim­entare vor înregistra creşteri deosebite. Dezvoltarea culturala a satului bulgar In Bulgaria, puterea popularii manifestă o grijă multilaterală pentru ridicarea nivelului cultural la sate. După eliberarea Bulgariei, peste 2.650 sate au fost electrifica­te si peste 1.000 sate radioficate. In anii puterii populare în 435 sa­te au fost construite minunate ca­se de cultură. Casele de lectură al căror nu­măr este de 4.000, împreună cu bibliotecile de pe lingă acestea, s-au transformat in adevărate fo­care ale culturii la sate. Rețeaua de cinematografe, a fost de asemenea considerabil lărgită. Dacă in anul 1944 in localităţile rurale existau numai 73 cinemato­grafe, in prezent există instalaţii cinematografice staţionare in 883 sate. Aspecte ere pe aleea Stalin din Berlin capitala R.D. Germane, reconstruita in anii postbelici, in clişeu: Blocul Sud-Est. STEAUA ROSIE 1 5 ianuarie 1955 Tratativele privitoare la comunicaţiile aeriene civile între U.R. S. S. şi R. P. Chineză PEKIN. (Agerpres). —­ CHI­NA NOUA In legătură cu încetarea acti­vităţii societăţii pe acţiuni so­­vieto-chineze de aviaţie civilă, la Pekin s-au dus tratative cu privire la comunicaţiile aeriene civile între U.R.S.S. şi Repu­blica Populară Chineză. La 30 decembrie, la Pekin a fost sem­nat acordul sovieto-chinez­­cu privire la stabilirea comunica­ţiilor aeriene regulate între U.R.S.S. şi Republica Populară Chineză. Din partea chineză, acordul a fost semnat de generalul U Fas­sian, şeful delegaţiei chineze la tratative; din partea sovietică — de S. F. Javorenkov, şeful dele­gaţiei sovietice. In legătură cu semnarea acor­dului a fost dat publicităţii ur­mătorul comunicat: Comunicatul referitor la semnarea acordului sovieto-chinez cu privire la stabilirea comunicaţiilor aeriene regulate între U. R. S. S. şi Republica Populară Chineză in urma tratativelor dintre de­legaţiile guvernamentale sovie­tică şi chineză, care s-au desfă­şurat la 30 decembrie 1954 la Pekin într-o atmosferă de sin­ceră prietenie şi deplină înţele­gere reciprocă, a fost semnat un acord cu privire la stabilirea co­municaţiilor aeriene regulate între Uniunea Sovietică şi Repu­blica Populară Chineză. Acest acord prevede stabilirea comuni­caţiilor aeriene cu avioane civi­le sovietice şi chineze între Moscova şi Pekin, Alma-Ata şi Urmuc­ şi între Cita şi Pekin. Acordul a fost semnat de: S. F. Javoronkov, şeful delegaţiei guvernamentale a U.R.S.S şi­­ Fa­sian, şeful delegaţiei gu­vernamentale a Republicii Popu­lare Chineze. Semnarea acordului va contri­bui la întărirea continuă a cola­borării economice și a legături­lor culturale dintre Uniunea So­vietică și Republica Populară Chineză. Comentarii în legătură cu rezultatul votului din Adunarea Naţională franceză BUDAPESTA (Agerpres).­­ Comentînd rezultatele votului din Adunarea Naţională france­ză, ziarul „Szabad Nép“ scrie: „Cercurile agresive şi-au con­centrat toate eforturile asupra „prelucrării“ Adunării Naţiona­le franceze. S-ar putea spune că niciodată încă nu a existat un amestec atît de grosolan în treburile interne ale Franţei, ca în cazul de faţă. In cursul dez­baterilor parlamentare s-a con­firmat că poporul francez nu doreşte remilitarizarea Germa­niei occidentale. Oamenii iubi­tori de pace ştiu prea bine că hotărîrea Adunării Naţionale nu este hotărîrea poporului francez. Lupta continuă“. BERLIN (Agerpres)..— Intr-un comentariu cu privire la rezultatele votului Adunării Naţionale franceze, ziarul „Na­­zional Zeitung“ subliniază că hotărîrea adoptată este contrar voinţei majorităţii covîrşitoare a poporului francez care, de 3 ori în decurs de 70 ani, a simţit o­­rorile militarismului german. Doar 45 la sută din numărul deputaţilor în Adunarea Naţio­nală franceză, — continuă zia­rul, — au votat pentru propu­nerea guvernului Mendes Fran­ce. Această minoritate a fost suficientă pentru a apropia mo­mentul ratificării acordurilor militariste. Acum ele mai tre­buie să fie supuse spre aproba­re Consiliului Republicii. Una este hotărîrea parlamentului care de altfel n-a fost aprobată de majoritatea absolută, dar cu totul alta este hotărîrea poporu­lui care nu mai vrea să se ex­pună pericolului. Lupta împotriva acordurilor militariste trebuie să continue pină la victorie. Poporul ger­man nu trebuie și nu­ poate să stea nepăsător, in afara acestei lupte, căci militarismul german este pentru el un pericol tot a­­tît de mare ca şi pentru cele­lalte popoare europene. HAGA (Agerpres). — TASS anunţă: Intr-un articol consacrat pre­siunilor brutale exercitate asu­pra Adunării Naţionale france­ze de către Statele Unite şi An­glia, săptămînalul „Haagsche Post“ scrie: „S-a produs un e­veniment cu adevărat senzaţio­nal şi anume: preşedintele Sta­telor Unite şi ministrul Aface­rilor Externe al Angliei au dat un avertisment, ba chiar s-au dedat la ameninţări împotriva Adunării Naţionale franceze. Este un fapt fără precedent în istorie. Se adresau avertismen­te răsculaţilor, erau ameninţa­te cu represiuni comitetele re­voluţionare, dar nu s-a mai po­menit ca un parlament să pri­mească o astfel de somaţie“. „In Adunarea Naţională a Franţei,­­ subliniază săptămî­nalul „Elseviers“, nimeni nu doreşte reînarmarea Germaniei. O parte din deputaţi acceptă re­­înarmarea dar împotriva în­demnului inimii. O mare parte respinge reînarmarea dar pînă la urmă cedează presiunilor străine. Aceasta este situaţia reală“. împotriva voinţei poporului francez Şantajul, presiunile şi ameninţările cercurilor conducătoare din S.U.A. şi Anglia şi ale guvernului francez, ce au luat proporţii nemaiintîlnite au putut să zm­ulga votul doar cîtorva deputaţi din Adunarea Naţională franceză pentru a asigura o majori­tate parlamentară, complotului îm­potriva securităţii Franţei şi păcii in Europa. Cu toate ameninţările exercitate şi promisiunile făcute deputaţilor timp de şase zile (adică de la 24 decem­brie, dată cind Adunarea Naţională a respins articolul unu şi pină la 30 decembrie cînd a fost reluat in dis­cuţie şi ra­t­i­fi­ca­t) adepţii înarmării Germaniei occidentale n-au putut să obţină decît o majoritate de numai 27 de voturi. Diplomaţia americano-engleză nu s-a sfiit să folosească pină şi mijloa­ce de şantajare directă a deputaţilor Adunării Naţionale. In această pri­vinţă ziarul parizian „Le Figaro“ anunţă că „unul din consilierii am­basadei unei tari prietene“,­­este vorba de Anglia­, telefona anumitor deputaţi, cerbidu­ie să voteze pentru ratifica­rea acordurilor de la Paris". Deşi in ziua de 30 decembrie s-a votat şi articolul unu al acordurilor de la Paris, acest vot nu exprimă nici măcar voinţa deputaţilor partide­lor de dreapta. Din totalul de 627 de deputaţi 287 au fost pen­tru, 260 contra, iar­ restul s-au ab­ţinut. Aceasta dovedeşte că chiar de­putaţii diferitelor partide de dreapta nu doresc înarmarea Germaniei oc­­cidentale. In ceea ce priveşte voinţa neclin­tită a poporului francez de a se îm­potrivi celui mai periculos duşman al Franţei şi al păcii n-o poate con­testa şi ascunde nici cea mai desă­vîrşită perdea de minciuni, aşa cum este cea americană. Dacă politica guvernului Mendes- France a înclinat spre complicarea conflictelor internaţionale, apropiind pericolul războiului prin promovarea politicii de pe „poziţii de forţa", iar deputaţii trădători au acţionat ca jalnici supuşi ai dolarului — nu se poate spune acelaşi lucru de po­porul francez. Nici un om cu mintea întreagă n-ar putea să susţină un asemenea lucru. Fiii Franţei nu şi-au trădat nicio­dată devotamentul pentru cauza pro­gresului şi a libertăţii. In aceste 6 zile de la respingerea primului arti­col şi pînă la data reluării in discu­ţie a acestui articol, poporul francez şi-a spus cuvîntul în mod impetuos împotriva înarmării Germaniei occi­dentale. In faţa palatului Bourbon (.­­ediul Adunării Naţionale) staţio­nau mase de oameni ce n-au mai putut fi văzute de pe timpul celei de a IV-a republici. Intr-un glas unanim toată această mare de oame­ni cerea cu hotărîre deputaţilor res­pingerea acordurilor ce prevedeau În­armarea Germaniei. Intregul popor francez s-a împotrivit ratificării acordurilor. Milioane de francezi au înaintat petiţii in acest sens, s-au adunat în mitinguri, sau au trimis delegaţi la deputaţi şi in Adunarea Naţională franceză. Categoric, votul smuls în Adunarea Naţională fran­ceză, n-au fost şi nu este în aventi­­r­entul poporului francez, care n-a dorit nici­decum­ acest lucru. Dealtfel chiar presa americană şi londoneză recunoaşte că politica guvernului Mendes-France în problema înarmă­rii Germaniei occidentale nu se bu­cură de sprijinul poporului francez. Corespondentul de la Paris al zia­rului ,,New-York Times" scrie: In timpul discutării proiectului de crea­re a „comunităţii defensive europe­ne", respins de Adunarea Naţionala, Mendes France cerea elaborarea unui nou plan în stare să asigure „un larg consimţămint naţional“, dar el „n-a reuşit să obţină“ un larg consimţămint naţional“. El a descoperit că întocmirea propusă de el (acordurilor de la Paris — N. R.) provoacă aproape aceleaşi divergenţe serioase în Adunarea Naţională fran­ceză ca şi comunitatea defensiva eu­ropeană“. Corespondentul din Paris al zia­rului ,,New-York Times“ Sulzberger scrie: „Nici ţara, nici deputaţii nu sunt entuziasmaţi de înarmarea Ger­maniei“ şi că „Franţa nu este dis­pusă să încredinţeze arme germani­lor“. Deşi acordurile s-au ratificat îm­potriva voinţei poporului francez, semnificaţia acestui act depăşeşte hotarele Franţei. Şi aşa cum s a arătat în Declara­ţia comună a participanţilor la con­ferinţa europeană, „ratificarea acor­durilor va reprezenta un act îndrep­tat împotriva menţinerii păcii, sub­­minind posibilitatea reglementării problemelor europene nerezolvata, în primul rind a problemei germane“. Tot in Declaraţie se arată că în caz de ratificare a acordurilor de la Pa­ris popoarele europene iubitoare de pace trebuie să fie deosebit de vi­gilente, pentru a putea să asigure pacea. Deşi pericolul războiului este mare în urma ratificării, în apărarea pă­cii se vor ridica forţe considerabile menite să opună cercurilor agresive voinţa lor neclintită de a apăra pacea şi securitatea popoarelor. Ţigarul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi admin­itraţia: Tg.-­Mureş, Str. Gheorghe Doja Nr. 9, Telefon Redacţia: 2688,2498. Tipografia:­ 2643, taxa poştală plătită în numerar cont. up/Ipării Dir. Gen, RJ.T Nr. 179.850,

Next