Steaua Roşie, ianuarie 1955 (Anul 4, nr. 243-250)
1955-01-05 / nr. 243
. Un an de mari succese în muncă Construcţii noi pentru oamenii muncii din China De curind, în oraşul Port Arthur-Dalii, un nuntar de 552 muncitori, împreună cu familiile lor, precum şi 956 muncitori fără familii s-au mutat in locuinţe noi. Aceştia sunt primii locatari ai caselor construite in cadrul planului de construcţii de locuinţe pe anul 1954. Au fost construite in total 76 clădiri înalte pentru muncitorii cu familii şi 16 clădiri pentru muncitorii singuri. Toate apartamentele sunt înzestrate cu instalaţii moderne. Printre alte construcţii date în folosinţă anul acesta pentru oamenii muncii din Port-Arthur-Dalmii, se numără şi trei sanatorii noi, înzestrate cu 490 de paturi, şi trei cluburi. La Sigatze, în Tibet, a fost terminată de curind construirea unui spital unificat pentru populaţia tibetană. Acesta ocupă o suprafaţă de aproximativ 10.000 m. p. Personalul medical al spitalului dă consultaţii şi aplică tratamente atit pacienţilor internaţi, cit şi celor neinternaţi. Aici există secţii de boli interne dermatologie, ginecologie, o maternitate, o secţie de pediatrie, de oftalmologie, de otorinolaringologie şi de stomatologie. Medicamentele şi instalaţiile necesare spitalului sunt aduse din Şanhai. Prima fabrică de asfalt din Cehoslovacia De curind, la Temelin, in Boemia de sud, au fost terminate lucrările de construire a primei fabrici de prelucrare a asfaltului din R. Cehoslovacă. Fabrica va produce lunar o cantitate de asfalt suficientă pentru a pava 17,5 km. de şosele. Ea prelucrează asfaltul curat importat din Albania, amestecîndu-l cu catran cu o fluiditate mai mare. Experienţele făcute cu noul material au fost încununate cu succes, dovedindu-se în acelaşi timp rezistenţa lui la frig. Asfaltul curat dur poate fi de asemenea prelucrat în acest mod. Dezvoltarea industriei alimentare în R. P. Ungară In ultimii ani, producţia industriei alimentare a R. P. Ungare a sporit considerabil. Astfel, faţă de ultimul an al planului trienal, producţia de bere a crescut de 3,5 ori producţia de bomboane a crescut de aproximativ patru ori, producţia de lichioruri — de peste cinci ori, producţia de prăjituri — de opt ori, producţia de salam — de 2,5 ori, iar producţia de zahăr — de peste două ori. Producţia de făină, piine, grăsimi şi alte produse alimentare a crescut de asemenea simţitor. Datorită punerii in aplicare a hotaririlor C.C. ai Partidului cele ce muncesc din Ungaria şi al Congresului al IlI-iea al partidului, in 1954 s-a obţinut, pe de o parte, o bogată producţie agricolă, iar pe de altă parte o sporire cu 6 la sută a producţiei alimentare faţă de anul 1953. In anul 1954 industria alimentară a Ungariei şi-a lărgit considerabil producţia. In cel de al treilea trimestru planul a fost depăşit cu 7,5 la sută. S-a produs cu 11 la sută mai mult decit in perioada corespunzătoare a anului 1953. In ultimul trimestru, producţia a crescut şi mai mult. Faţă de cel de al 4-lea trimestru al anului 1953, producţia a crescut după cum urmează: carne — cu 100 vagoane, ouă — 57 vagoane, margarină — cu 23 vagoane, brînzeturi — cu 55 vagone etc. Industria produselor zaharoase, care şi-a îndeplinit planul anual de producţie la 10 noiembrie, a produs cu 81 mai multe vagoane de bomboane şi cu 42 mai multe vagoane de produse de ciocolată, faţă de cel de al patrulea trimestru al anului 1953. S-a lărgit de asemenea sortimentul diferitelor produse alimentare. In trimestrul al patrulea al anului 1954 s-au deschis noi fabrici de produse alimentare şi s-au pus in funcţiune noi maşini in vederea asigurării unei dezvoltări confligue a producţiei industriei alimentare. In prezent, la Ózd şi Békéscsaba se construiesc noi fabrici de piine. In 1955 vor fi construite alte fabrici de pitie la Tatabánya, Varpalota şi Siófok. La Eger va fi pusă în funcțiune o fabrică de produse lactate şi la începutul anului 1955 va fi terminata construcția altei fabrici de produse lactate la Mátészalka. In viitor, producţia industriei alimentare din R. P Ungară se va dezvolta intr-un ritm şi mai rapid decit pină in prezent. Astfel, in următorii cinci ani, în vederea îmbunătăţirii cantitative şi cartative a aprovizionării populaţiei, producţia de carne va creşte cu aproximativ 50 la sută, producţia de păsări tăiate — cu 80 la sută şi producţia industriei de produse lactate — cu 74 la sută. Producţia de unt se va dubla. Pină la sfirşitul celui de al doilea plan cincinal, producţia industriei conservelor va fi de două ori mai mare decit pină în prezent. Industria zahărului işi va spori producţia cu 10—15 la sută pe an. Industria produselor zaharoase işi va dubla producţia de bomboane, de prăjituri şi de ciocolată. Şi celelalte ramuri ale industriei alimentare vor înregistra creşteri deosebite. Dezvoltarea culturala a satului bulgar In Bulgaria, puterea popularii manifestă o grijă multilaterală pentru ridicarea nivelului cultural la sate. După eliberarea Bulgariei, peste 2.650 sate au fost electrificate si peste 1.000 sate radioficate. In anii puterii populare în 435 sate au fost construite minunate case de cultură. Casele de lectură al căror număr este de 4.000, împreună cu bibliotecile de pe lingă acestea, s-au transformat in adevărate focare ale culturii la sate. Rețeaua de cinematografe, a fost de asemenea considerabil lărgită. Dacă in anul 1944 in localităţile rurale existau numai 73 cinematografe, in prezent există instalaţii cinematografice staţionare in 883 sate. Aspecte ere pe aleea Stalin din Berlin capitala R.D. Germane, reconstruita in anii postbelici, in clişeu: Blocul Sud-Est. STEAUA ROSIE 1 5 ianuarie 1955 Tratativele privitoare la comunicaţiile aeriene civile între U.R. S. S. şi R. P. Chineză PEKIN. (Agerpres). — CHINA NOUA In legătură cu încetarea activităţii societăţii pe acţiuni sovieto-chineze de aviaţie civilă, la Pekin s-au dus tratative cu privire la comunicaţiile aeriene civile între U.R.S.S. şi Republica Populară Chineză. La 30 decembrie, la Pekin a fost semnat acordul sovieto-chinezcu privire la stabilirea comunicaţiilor aeriene regulate între U.R.S.S. şi Republica Populară Chineză. Din partea chineză, acordul a fost semnat de generalul U Fassian, şeful delegaţiei chineze la tratative; din partea sovietică — de S. F. Javorenkov, şeful delegaţiei sovietice. In legătură cu semnarea acordului a fost dat publicităţii următorul comunicat: Comunicatul referitor la semnarea acordului sovieto-chinez cu privire la stabilirea comunicaţiilor aeriene regulate între U. R. S. S. şi Republica Populară Chineză in urma tratativelor dintre delegaţiile guvernamentale sovietică şi chineză, care s-au desfăşurat la 30 decembrie 1954 la Pekin într-o atmosferă de sinceră prietenie şi deplină înţelegere reciprocă, a fost semnat un acord cu privire la stabilirea comunicaţiilor aeriene regulate între Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză. Acest acord prevede stabilirea comunicaţiilor aeriene cu avioane civile sovietice şi chineze între Moscova şi Pekin, Alma-Ata şi Urmuc şi între Cita şi Pekin. Acordul a fost semnat de: S. F. Javoronkov, şeful delegaţiei guvernamentale a U.R.S.S şi Fasian, şeful delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Chineze. Semnarea acordului va contribui la întărirea continuă a colaborării economice și a legăturilor culturale dintre Uniunea Sovietică și Republica Populară Chineză. Comentarii în legătură cu rezultatul votului din Adunarea Naţională franceză BUDAPESTA (Agerpres). Comentînd rezultatele votului din Adunarea Naţională franceză, ziarul „Szabad Nép“ scrie: „Cercurile agresive şi-au concentrat toate eforturile asupra „prelucrării“ Adunării Naţionale franceze. S-ar putea spune că niciodată încă nu a existat un amestec atît de grosolan în treburile interne ale Franţei, ca în cazul de faţă. In cursul dezbaterilor parlamentare s-a confirmat că poporul francez nu doreşte remilitarizarea Germaniei occidentale. Oamenii iubitori de pace ştiu prea bine că hotărîrea Adunării Naţionale nu este hotărîrea poporului francez. Lupta continuă“. BERLIN (Agerpres)..— Intr-un comentariu cu privire la rezultatele votului Adunării Naţionale franceze, ziarul „Nazional Zeitung“ subliniază că hotărîrea adoptată este contrar voinţei majorităţii covîrşitoare a poporului francez care, de 3 ori în decurs de 70 ani, a simţit ororile militarismului german. Doar 45 la sută din numărul deputaţilor în Adunarea Naţională franceză, — continuă ziarul, — au votat pentru propunerea guvernului Mendes France. Această minoritate a fost suficientă pentru a apropia momentul ratificării acordurilor militariste. Acum ele mai trebuie să fie supuse spre aprobare Consiliului Republicii. Una este hotărîrea parlamentului care de altfel n-a fost aprobată de majoritatea absolută, dar cu totul alta este hotărîrea poporului care nu mai vrea să se expună pericolului. Lupta împotriva acordurilor militariste trebuie să continue pină la victorie. Poporul german nu trebuie și nu poate să stea nepăsător, in afara acestei lupte, căci militarismul german este pentru el un pericol tot atît de mare ca şi pentru celelalte popoare europene. HAGA (Agerpres). — TASS anunţă: Intr-un articol consacrat presiunilor brutale exercitate asupra Adunării Naţionale franceze de către Statele Unite şi Anglia, săptămînalul „Haagsche Post“ scrie: „S-a produs un eveniment cu adevărat senzaţional şi anume: preşedintele Statelor Unite şi ministrul Afacerilor Externe al Angliei au dat un avertisment, ba chiar s-au dedat la ameninţări împotriva Adunării Naţionale franceze. Este un fapt fără precedent în istorie. Se adresau avertismente răsculaţilor, erau ameninţate cu represiuni comitetele revoluţionare, dar nu s-a mai pomenit ca un parlament să primească o astfel de somaţie“. „In Adunarea Naţională a Franţei, subliniază săptămînalul „Elseviers“, nimeni nu doreşte reînarmarea Germaniei. O parte din deputaţi acceptă reînarmarea dar împotriva îndemnului inimii. O mare parte respinge reînarmarea dar pînă la urmă cedează presiunilor străine. Aceasta este situaţia reală“. împotriva voinţei poporului francez Şantajul, presiunile şi ameninţările cercurilor conducătoare din S.U.A. şi Anglia şi ale guvernului francez, ce au luat proporţii nemaiintîlnite au putut să zmulga votul doar cîtorva deputaţi din Adunarea Naţională franceză pentru a asigura o majoritate parlamentară, complotului împotriva securităţii Franţei şi păcii in Europa. Cu toate ameninţările exercitate şi promisiunile făcute deputaţilor timp de şase zile (adică de la 24 decembrie, dată cind Adunarea Naţională a respins articolul unu şi pină la 30 decembrie cînd a fost reluat in discuţie şi ratificat) adepţii înarmării Germaniei occidentale n-au putut să obţină decît o majoritate de numai 27 de voturi. Diplomaţia americano-engleză nu s-a sfiit să folosească pină şi mijloace de şantajare directă a deputaţilor Adunării Naţionale. In această privinţă ziarul parizian „Le Figaro“ anunţă că „unul din consilierii ambasadei unei tari prietene“,este vorba de Anglia, telefona anumitor deputaţi, cerbiduie să voteze pentru ratificarea acordurilor de la Paris". Deşi in ziua de 30 decembrie s-a votat şi articolul unu al acordurilor de la Paris, acest vot nu exprimă nici măcar voinţa deputaţilor partidelor de dreapta. Din totalul de 627 de deputaţi 287 au fost pentru, 260 contra, iar restul s-au abţinut. Aceasta dovedeşte că chiar deputaţii diferitelor partide de dreapta nu doresc înarmarea Germaniei occidentale. In ceea ce priveşte voinţa neclintită a poporului francez de a se împotrivi celui mai periculos duşman al Franţei şi al păcii n-o poate contesta şi ascunde nici cea mai desăvîrşită perdea de minciuni, aşa cum este cea americană. Dacă politica guvernului Mendes- France a înclinat spre complicarea conflictelor internaţionale, apropiind pericolul războiului prin promovarea politicii de pe „poziţii de forţa", iar deputaţii trădători au acţionat ca jalnici supuşi ai dolarului — nu se poate spune acelaşi lucru de poporul francez. Nici un om cu mintea întreagă n-ar putea să susţină un asemenea lucru. Fiii Franţei nu şi-au trădat niciodată devotamentul pentru cauza progresului şi a libertăţii. In aceste 6 zile de la respingerea primului articol şi pînă la data reluării in discuţie a acestui articol, poporul francez şi-a spus cuvîntul în mod impetuos împotriva înarmării Germaniei occidentale. In faţa palatului Bourbon (.ediul Adunării Naţionale) staţionau mase de oameni ce n-au mai putut fi văzute de pe timpul celei de a IV-a republici. Intr-un glas unanim toată această mare de oameni cerea cu hotărîre deputaţilor respingerea acordurilor ce prevedeau Înarmarea Germaniei. Intregul popor francez s-a împotrivit ratificării acordurilor. Milioane de francezi au înaintat petiţii in acest sens, s-au adunat în mitinguri, sau au trimis delegaţi la deputaţi şi in Adunarea Naţională franceză. Categoric, votul smuls în Adunarea Naţională franceză, n-au fost şi nu este în aventirentul poporului francez, care n-a dorit nicidecum acest lucru. Dealtfel chiar presa americană şi londoneză recunoaşte că politica guvernului Mendes-France în problema înarmării Germaniei occidentale nu se bucură de sprijinul poporului francez. Corespondentul de la Paris al ziarului ,,New-York Times" scrie: In timpul discutării proiectului de creare a „comunităţii defensive europene", respins de Adunarea Naţionala, Mendes France cerea elaborarea unui nou plan în stare să asigure „un larg consimţămint naţional“, dar el „n-a reuşit să obţină“ un larg consimţămint naţional“. El a descoperit că întocmirea propusă de el (acordurilor de la Paris — N. R.) provoacă aproape aceleaşi divergenţe serioase în Adunarea Naţională franceză ca şi comunitatea defensiva europeană“. Corespondentul din Paris al ziarului ,,New-York Times“ Sulzberger scrie: „Nici ţara, nici deputaţii nu sunt entuziasmaţi de înarmarea Germaniei“ şi că „Franţa nu este dispusă să încredinţeze arme germanilor“. Deşi acordurile s-au ratificat împotriva voinţei poporului francez, semnificaţia acestui act depăşeşte hotarele Franţei. Şi aşa cum s a arătat în Declaraţia comună a participanţilor la conferinţa europeană, „ratificarea acordurilor va reprezenta un act îndreptat împotriva menţinerii păcii, subminind posibilitatea reglementării problemelor europene nerezolvata, în primul rind a problemei germane“. Tot in Declaraţie se arată că în caz de ratificare a acordurilor de la Paris popoarele europene iubitoare de pace trebuie să fie deosebit de vigilente, pentru a putea să asigure pacea. Deşi pericolul războiului este mare în urma ratificării, în apărarea păcii se vor ridica forţe considerabile menite să opună cercurilor agresive voinţa lor neclintită de a apăra pacea şi securitatea popoarelor. Ţigarul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi adminitraţia: Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Doja Nr. 9, Telefon Redacţia: 2688,2498. Tipografia: 2643, taxa poştală plătită în numerar cont. up/Ipării Dir. Gen, RJ.T Nr. 179.850,