Steaua Roşie, februarie 1955 (Anul 4, nr. 251-258)

1955-02-02 / nr. 251

2 Dec felul cum se face repara­tul maşinilor şi uneltelor agri­cole acum în sezon de iarnă va depinde foarte mult modul de desfăşurare a lucrărilor de pre­gătire a solului în vederea în­­sâmînţării lui, semănatului, în­treţinerea culturilor, cit şi re­coltatul. Pentru aceasta, atît în uni­tăţile socialiste cît şi în sectorul individual s-a organizat mun­ca de reparare a maşinilor şi uneltelor. Printre gospodăriile agricole de stat, cele mai bune rezultate la reparatul maşinilor şi tractoarelor le-au obţinut G.A.S. „1 Mai“ (Tg.-Mureş), G.A.S. „Stahanov“ (Reghin), şi G.A.S. „Gh. Doja“ Ozun, (raio­nul Sf.­Gheorghe). Un ajutor preţios l-au obţinut gospodăriile agricole de stat din partea mun­citorilor, maiştrilor şi ingineri­lor veniţi din industrie. Rezultate bune au obţinut şi S.M.T.-urile care şi-au organi­zat munca în bune condiţiuni. Astfel, S.M.T.-Ul Miercurea Ni­­raj şi-a reparat maşinile agrico­le în proporţie de 74,4 la sută, iar S.M.T.-ul Sf.­Gheorghe în proporţie de 62,1 la sută. Un mare sprijin în această muncă l-au adus cei 23 de muncitori, 7 maiştri şi 4 ingineri veniţi din industrie care au ajutat mult la executarea reparaţiilor din tim­pul iernii şi la organizarea mun­cii în ateliere. În sectorul individual centre­le de reparat maşini din comu­ne şi sate acolo unde au fost sprijinite de către sfaturile populare comunale au dat re­zultate bune. Un astfel de exem­plu îl constituie comitetul exe­cutiv al sfatului popular din co­muna Brîncoveneşti (raionul Reghin), care a împărţit comu­na pe circumscripţii şi sectoa­re. Pe baza planului întocmit fiecare ţăran a ştiut la care din cele 6 centre de reparat este re­partizat, iar deputaţii au urmă­rit îndeaproape fiecare în cir­cumscripţia sa felul cum se desfăşoară reparatul uneltelor. In această acţiune un deosebit interes l-a depus fierarul Ludo­vic Luca. La gospodăria agrico­lă colectivă „7 Noiembrie“ din comuna Atid, raionul Sîngeorgiu de Pădure, prin măsurile luate de conducerea gospodăriei, în cîteva zile au fost reparate 16 pluguri, lucrările continuînd cu însufleţire. Nu în toate comunele se des­făşoară însă o activitate atît de rodnică. De exemplu, în comu­na Oaia­ (raionul Tg.-Mureş), de care aparţin 4 sate are nu­mai 2 centre de reparat maşini. Cîte unelte s-au reparat în în­treaga comună, nu se cunoaşte. Aici 3 semănători ale centrului de închiriat maşini aşteaptă să fie reparate. Tehnicianul agro­nom Grigore Kovács se impacă cu gîndul că e nou repartizat la sfatul popular şi nu dă impor­tanţă cuvenită organizării şi controlului asupra felului cum se repară maşinile şi uneltele agricole. Un fapt asemănător se petrece şi în comuna Bălău­­şeri din raionul Sîngeorgiu de Pădure. In comuna Crişeni ta­belele în care se prevede cînd şi cine trebuie să repare uneltele sînt ţinute la fierar, aşe­zate pe dulap, acasă. După a­­ceastă evidenţă abia s-au repa­rat vreo 5 pluguri şi 3 căruţe. Comitetul executiv al sfatului popular comunal nu cunoaşte situația reală. Trebuie să se depună toate e­­forturile pentru ca reparatul tractoarelor şi maşinilor agrico­le să se termine pînă la 20 fe­bruarie. Organizaţiile de partid şi Comitetele executive ale sfa­turilor populare sînt obligate să organizeze reparatul uneltelor şi maşinilor agricole în cel mai scurt timp, ştiind că numai lu­­crîndu-se cu maşini şi unelte bune se pot obţine recolte spo­rite la hectar. Să intensificăm ritmul de reparare a uneltelor și mașinilor agricole SUFERĂ DE BOALA „UMEZELII“ Defalcarea planului pentru culturile tehnice (in, cînepă pentru fuior, soia, sfeclă de za­hăr, etc.) şi încheierea contrac­telor cu unităţile contractante­­ nu preocupă de loc pe tov. Or­bán Dénes, preşedintele Comi­tetului executiv al sfatului popu­lar al comunei Bălăușeri (raio­nul Sîngeorgiu de Pădure) .Dîn­­sul se ocupă numai cu probleme „secrete", care îi răpesc majori­tatea timpului. Cum asemenea probleme nu pot fi rezolvate la sediul sfatu­lui popular, el și-a mutat biroul­ la bodega care se află tocmai lîngă sediul sfatului. Tovarăşul Orbán Dénes mai are şi alte sarcini, pe care nu le rezolvă, uitînd de ele, aşa cum a uitat şi de pomii trimişi în toamnă pentru a fi plantaţi in comună. Tovarăşul preşedin­te a uitat că pomii se pot stra­tifica. El a avut grijă în schimb să ude intens, nu pomii, ci gîtul său, folosind în acest scop vin în loc de apă. Ar fi timpul ca tovarășul Or­bán Dénes să fie scuturat, pen­tru a putea scăpa cît de cît de boala „umezelii“. MIHAIL RIFFELT, coresp. Ridicarea nivelului tehnico-organi­­zatoric al agriculturii şi creşterea vertiginoasă a producţiei vegetale şi animale este în etapa actuală una din cele mai importante sarcini ce stă în faţa poporului nostru munci­tor. In sporirea continuă a produc­ţiei şi a productivităţii la hectar un rol de mare însemnătate îl au înto­vărăşirile agricole. Ele reprezintă o formă de cooperaţie agricolă, o aso­ciere în muncă a ţăranilor muncitori pe baza liberului consimţămînt şi au drept scop, lucrarea în comun a pă­­mîntului cu tractoarele şi maşinile a­­gricole ale statului, precum şi folosi­rea mai chibzuită a atelajelor şi a uneltelor de care dispun ţăranii mun­citori, întovărăşirea agricolă nu trebuie însă confundată cu gospodăria agri­colă colectivă. Spre deosebire de gospodăria agricolă colectivă, în înto­vărăşire, pămîntul, animalele şi u­­neltele de muncă rămîn în proprieta­tea personală a ţăranilor întovărăşiţi. In gospodăria agricolă colectivă muncile se execută în comun, iar re­munerarea muncii se face în raport cu numărul zilelor-muncă efectuate. In Întovărăşirea agricolă însă, ţăra­nii muncitori pot să execute în co­mun toate sau numai o parte din muncile agricole şi anume pe cele mai principale, iar în ce priveşte îm­părţirea produselor obţinute, aceas­ta se face potrivit cu suprafaţa de pămînt adusă în întovărăşire. Cu cît ţăranul muncitor aduce în întovără­şire o suprafaţă mai mare de pămînt şi cu cit produce mai mult la hectar, cu atît el va dobindi mai multe pro­duse. Datorită faptului că în întovă­răşire se pot folosi mai productiv ma­şinile şi uneltele agricole, se pot apli­ca pe scară mai largă metode agro­tehnice înaintate, se pot obţine şi pro­ducţii mult mai sporite, decît în gos­podăriile mici, individuale. Tocmai de aceea, tăranii muncitori sînt intere­se CONSTANTIN DANESCU secretar al Comitetului raional de partid Reghin, saţi să aducă în întovărăşire supra­feţe tot mai mari de teren. Superioritatea muncii în sectorul socialist al agriculturii reiese în mod evident din însăşi rezultatele pe care le dobîndesc ţăranii muncitori din raionul nostru. Să luăm cîteva exem­ple. Ţăranii muncitori întovărăşiţi din Gurghiu au obţinut cu peste 300 kg.grîu mai mult la hectar decît ţăranii mun­citori cu gospodării individuale din această comună. In timp ce în înto­vărăşire s-a recoltat 1.800 kg. po­rumb la hectar, ţăranii muncitori cu gospodării individuale au obţinut abia 1.000 kg. la hectar. Ţăranul muncitor Francisc Bene, din întovărăşirea a­­gricolă din Reghin, a însămînţat în întovărăşire 0,58 ha. cu grîu şi 1,38 ha. cu porumb. După ce şi-a achitat obligaţia către stat, plata muncii că­tre S.M.T. şi şi-a oprit sămînţa, el a dus acasă 551 kg. grîu şi 1.857 kg. porumb. Alexandru Balogh, ţăran cu gospodărie individuală din Reghin a însămînţat şi el o suprafaţă identică cu cea însăminţată de Francisc Be­ne, însă muncind singur şi aşa cum a apucat din bătrîni el n-a recoltat decit numai 383 kg. grîu şi 1.400 kg. porumb. Din aceste exemple şi multe altele reiese clar că transformarea socia­listă a agriculturii care permite folo­sirea pe scară largă a tehnicii şi a­­plicarea metodelor înaintate este în folosul ţăranilor muncitori. Iată de ce organizaţiile de partid trebuie să ducă o muncă continuă şi susţinută în vederea atragerii ţărănimii munci­toare pe făgaşul socialismului. Proiectul de Directive al celui de al II-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii a­­trage din nou atenţia organelor şi organizaţiilor de partid că transfor­marea socialistă a agriculturii nu se produce de la sine şi că, în acest scop, este absolut necesar să se des­făşoare o muncă permanentă pentru convingerea ţăranilor muncitori cu gospodării individuale să intre, pe baza liberului consimţământ, în înto­vărăşiri agricole şi în gospodării a­­gricole colective. Conferinţa raională de partid ce a avut loc în primăvara anului 1954 a analizat adine activitatea desfăşurată de către vechiul comitet raional de partid în problema transformării so­cialiste a agriculturii şi a trasat sar­cini importante comitetului nou ales şi organizaţiilor de bază, în vederea îmbunătăţirii muncii politice şi a continuităţii acesteia pentru formarea de întovărăşiri şi gospodării agricole colective. Luptînd pentru transpunerea în via­ţă a Directivelor partidului şi a sarci­nilor trasate de către conferinţă, co­mitetul raional de partid a organizat seminarii cu activul de partid la care au luat parte şi activişti ai aparatu­lui de stat ai organizaţiilor de masă, economice şi alţii, seminarii unde s-a dezbătut temeinic felul cum tre­buie desfăşurată munca politică în vederea înfiinţării întovărăşirilor a­­gricole. Comitetul raional de partid s-a preocupat îndeaproape de întărirea viaţii de partid prin educarea marxist­­leninistă a membrilor şi candida­ţilor de partid din organizaţiile de bază săteşti şi în deosebi în acele comune şi sate cum sînt de exemplu: Băla, Suseni, Idicel sat, Tonciu, Lo­­gig, Toldal, etc., unde au existat şi există condiţii prielnice pentru orga­nizarea de întovărăşiri agricole. Or­ganizaţiile de bază respective au fost sprijinite de către comitetul raional de partid prin activişti bine pregătiţi, cu experienţă in muncă. In această privinţă n-a lipsit nici controlul co­mitetului raional de partid. Membrii biroului, au desfăşurat un control­­temeinic asupra muncii în problema transformării socialiste a agriculturii. Biroul comitetului raional de partid a analizat în şedinţele sale activita­tea unor organizaţii de bază pe tărî­­mul lămuririi ţăranilor muncitori a­­supra superiorităţii agriculturii socia­liste. Pe baza concluziilor şi a expe­rienţei dobîndite, comitetul raional de partid a putut lua o seamă de mă­suri în vederea popularizării succese­lor dobîndite de întovărăşirile şi gos­podăriile agricole colective prin con­ferinţele ţinute in cadrul căminelor culturale. Au fost luate măsuri de se­lecţionare a agitatorilor şi de instrui­re sistematică a acestora de către secre­tarii organizaţiilor de bază,au fost or­ganizate vizite ale ţăranilor muncitori la gospodăriile agricole colective şi la întovărăşirile agricole, au fost înfiin­ţate şi sprijinite comitetele de iniţia­tivă pentru formarea de întovărăşiri agricole. In comunele cu perspective de formare de întovărăşiri s-au trimis echipe artistice de la întreprinderi. Biroul comitetului raional de partid a format un grup de agitatori dintre colectiviştii fruntaşi din Batoş care s-au deplasat în satele din jur unde au arătat ţăranilor muncitori avanta­jele prin folosirea tractoarelor pe în­tinderi mari de terenuri şi prin apli­carea regulilor agrotehnice. Şi colec­tiviştii din Ideciul de Sus, Ideciul de Jos, sau din Goreni s-au deplasat în diferite comune şi sate povestind ţă­ranilor muncitori felul lor de muncă şi de viaţă în gospodăria colectivă. Echipa culturală a colţului roşu al gospodăriei agricole colective din Lu­­eriu a prezentat programe culturale în comunele Jabeniţa, Băla şi altele, iar echipa de dansuri din Logig, e­­chipă fruntaşă pe ţară, a predat ţă­ranilor muncitori din Glăjărie un program artistic. Acolo unde comitetul raional de partid a desfăşurat o muncă intensă şi unde oganizaţiile de bază au în­ţeles importanţa înfiinţării de întovă­răşiri agricole, s-au arătat şi rezul­tatele. In cursul anului trecut, în ra­ionul nostru, au luat fiinţă doua în­tovărăşiri agricole, o gospodărie a­­gricolă colectivă şi cîteva asociaţii simple de producţie agricolă. In co­muna Băla de pildă, după ce o dele-­ gaţie de ţărani muncitori a vizitat unele gospodării colective şi întovără­şiri agricole, convingîndu-se la faţa locului de modul de muncă şi de via­ţă ai membrilor acestora, un număr de 20 ţărani muncitori avînd o supra­faţă de 49 hectare de teren, s-au hotă­­rît ca în scopul obţinerii unor recolte mai mari să înfiinţeze întovărăşirea agricolă „30 Decembrie“. Cu toate succesele obţinute de că­tre comitetul raional de partid în munca de transformare socialistă a agriculturii trebuie spus însă, că în acest domeniu de activitate mai sînt lipsuri şi slăbiciuni care dovedesc in­suficienta preocupare a organelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi e­­conomice. Comitetul raional de partid n-a tras la răspundere organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare care au conside­rat şi mai consideră transformarea socialistă a agriculturii drept o mun­că de sezon. Deşi în numeroase comune şi sate există preocupări în rîndurile ţărani­lor muncitori pentru a se uni în înto­vărăşiri agricole, comitetul raional de partid n-a observat peste tot a­­cest lucru. Această delăsare a avut repercursiuni şi asupra activi­tăţii organizaţiilor de bază. Aşa se explică faptul că organizaţiile de bază din Logig, Suseni,­ Tonciu şi altele subapreciaza în mod nepermis iniţia-» tiva unor ţărani muncitori care cer înfiinţarea întovărăşirilor agricole. Ba mai mult, o seamă de organizaţii de bază cum sînt cele dn Breaza, Ja­beniţa, Maioreşti, etc., nu se ocupă de loc de formarea întovărăşirilor a­­gricole. Pentru această stare de lu­cruri răspunderea o poartă în mare măsură biroul comitetului raional de partid şi în deosebi tovarăşii Mihail Vale şi Eduard Weber, care deşi cu­nosc destul de bine lipsurile ce per­sistă in problemele transformării so­cialiste a agriculturii, n-au pus cu destulă tărie problema lichidării nea- PE TEME DE PARTID Să ridicăm agricultura la un nivel mai înalt STEAUA ROȘIE 2 februarie 1955 Să se dea atenţie cerinţelor consumatorilor Comerţul de stat a făcut în ultimii ani progrese considera­bile. Numai în cadrul regiunii noastre reţeaua de desfacere a mărfurilor prin comerţul so­cialist a crescut în 1954 cu 31,5 la sută faţă de 1953. S-a ridicat considerabil şi numărul maga­zinelor noi înfiinţate. In 1954 au fost deschise pe teritoriul re­giunii noastre 41 magazine noi, alimentare, industriale, unităţi de alimentaţie publică, etc. In curs de amenajare se găsesc 18 magazine, dintre care numai în raza oraşului Tg.-Mureş sînt 10. Dar cumpărătorul, respectiv consumatorul nu se poate mul­ţumi cu atît. Odată cu trecerea la comerţul desfăşurat, gestionarii, vinză­­torii şi ospătarii, vor trebui să aibă în vedere că cumpărătorul a devenit mult mai atent, cîntă­­reşte marfa din toate punctele de vedere, atît al calităţii şi al sortimentului, cît şi al felului cum îi este servită şi ambala­tă. Mărfurile trebuiesc aranjate cu gust în locuri vizibile, şi pre­văzute cu etichete indicînd pre­ţul lor. In acest domeniu un e­­xemplu demn de urmat îl cons­tituie Irina Minor, responsabila raionului de tricotaje de la ma­gazinul central nr. 1 din Tg.­­Mureş şi Cornelia Szántó, vîn­­zătoare la unitatea nr. 25, care îşi dau silinţa ca publicul de­servit să plece din magazin cu cea mai frumoasă impresie. De comportare asemănătoare dă dovadă şi responsabilul unităţii nr. 169 O.C.L. Produse indus­triale din Sf.­Gheorghe, care păstrează o curăţenie exempla­ră la locul său de muncă, aran­­jînd şi etichetînd mărfurile în mod sistematic astfel, ca deser­virea să decurgă într-un mod civilizat. Dar aceste succese nu reuşesc să acopere însă lipsurile ce le mai manifestă unii vînză­­tori şi ospătari. Astfel, de o totală lipsă de interes dă dovadă printre alţii şi responsabilul restaurantului „Carpaţi“ din Tg.-Mureş, Alexe Szilágyi, care nu se ocupă de loc cu persona­lul, fapt pentru care întotdeuna în acest restaurant domneşte o dezordine totală. Acelaşi lucru îl practică şi ospătarul Iuliu Szántó, care printre altele nu vrea să întocmească întotdeau­na bonurile de plată, datorită cărui fapt a fost găsit zilele trecute cu un plus de 800 lei. Organele comerţului de stat sînt datoare să acorde o atenţie mărită contractelor economice încheiate cu întreprinderile in­dustriale. Uneori din cauza ne­­respectării contractului, se în­­tîmplă cazuri ca acela de a pu­ne cumpărătorii în faţa unor mărfuri urîte, de calitate proas­tă, încît nici nu are de unde să aleagă. Tot pentru acest motiv uneori poţi găsi pantofi de da­mă numai numerele 39—40, al­teori 34—35, etc. Acest lucru se mai datoreşte şi faptului că mărfurile sînt repartizate din magazii în mod birocratic. In vederea eliminării lipsuri­­lor existente în comerţ, o sarci­nă de prim ordin, care stă în fa­ţa lucrătorilor din comerţ este şi aceea de a pune capăt nepă­sării faţă de cererile publicului consumator, cereri care trebuie studiate cu atenţie, să se ţină seama de propunerile şi suges­tiile consumatorilor. Tot de da­toria lucrătorilor din comerţul de stat este şi lupta neobosită împotriva fraudelor şi a necin­stei. In atenţia comitetelor execut­­ive ale sfaturilor populare, tre­buie să stea necontenit asigura­rea aprovizionării populaţiei, sprijinirea necontenită a activi­tăţii secţiunilor comerciale. Respectînd întocmai sarcinile ce stau în faţa comerţului de stat, se va putea aduce o contri­buţie de seamă la ridicarea ni­velului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. V. D.

Next