Steaua Roşie, februarie 1955 (Anul 4, nr. 251-258)
1955-02-02 / nr. 251
2 Dec felul cum se face reparatul maşinilor şi uneltelor agricole acum în sezon de iarnă va depinde foarte mult modul de desfăşurare a lucrărilor de pregătire a solului în vederea însâmînţării lui, semănatului, întreţinerea culturilor, cit şi recoltatul. Pentru aceasta, atît în unităţile socialiste cît şi în sectorul individual s-a organizat munca de reparare a maşinilor şi uneltelor. Printre gospodăriile agricole de stat, cele mai bune rezultate la reparatul maşinilor şi tractoarelor le-au obţinut G.A.S. „1 Mai“ (Tg.-Mureş), G.A.S. „Stahanov“ (Reghin), şi G.A.S. „Gh. Doja“ Ozun, (raionul Sf.Gheorghe). Un ajutor preţios l-au obţinut gospodăriile agricole de stat din partea muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor veniţi din industrie. Rezultate bune au obţinut şi S.M.T.-urile care şi-au organizat munca în bune condiţiuni. Astfel, S.M.T.-Ul Miercurea Niraj şi-a reparat maşinile agricole în proporţie de 74,4 la sută, iar S.M.T.-ul Sf.Gheorghe în proporţie de 62,1 la sută. Un mare sprijin în această muncă l-au adus cei 23 de muncitori, 7 maiştri şi 4 ingineri veniţi din industrie care au ajutat mult la executarea reparaţiilor din timpul iernii şi la organizarea muncii în ateliere. În sectorul individual centrele de reparat maşini din comune şi sate acolo unde au fost sprijinite de către sfaturile populare comunale au dat rezultate bune. Un astfel de exemplu îl constituie comitetul executiv al sfatului popular din comuna Brîncoveneşti (raionul Reghin), care a împărţit comuna pe circumscripţii şi sectoare. Pe baza planului întocmit fiecare ţăran a ştiut la care din cele 6 centre de reparat este repartizat, iar deputaţii au urmărit îndeaproape fiecare în circumscripţia sa felul cum se desfăşoară reparatul uneltelor. In această acţiune un deosebit interes l-a depus fierarul Ludovic Luca. La gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din comuna Atid, raionul Sîngeorgiu de Pădure, prin măsurile luate de conducerea gospodăriei, în cîteva zile au fost reparate 16 pluguri, lucrările continuînd cu însufleţire. Nu în toate comunele se desfăşoară însă o activitate atît de rodnică. De exemplu, în comuna Oaia (raionul Tg.-Mureş), de care aparţin 4 sate are numai 2 centre de reparat maşini. Cîte unelte s-au reparat în întreaga comună, nu se cunoaşte. Aici 3 semănători ale centrului de închiriat maşini aşteaptă să fie reparate. Tehnicianul agronom Grigore Kovács se impacă cu gîndul că e nou repartizat la sfatul popular şi nu dă importanţă cuvenită organizării şi controlului asupra felului cum se repară maşinile şi uneltele agricole. Un fapt asemănător se petrece şi în comuna Bălăuşeri din raionul Sîngeorgiu de Pădure. In comuna Crişeni tabelele în care se prevede cînd şi cine trebuie să repare uneltele sînt ţinute la fierar, aşezate pe dulap, acasă. După această evidenţă abia s-au reparat vreo 5 pluguri şi 3 căruţe. Comitetul executiv al sfatului popular comunal nu cunoaşte situația reală. Trebuie să se depună toate eforturile pentru ca reparatul tractoarelor şi maşinilor agricole să se termine pînă la 20 februarie. Organizaţiile de partid şi Comitetele executive ale sfaturilor populare sînt obligate să organizeze reparatul uneltelor şi maşinilor agricole în cel mai scurt timp, ştiind că numai lucrîndu-se cu maşini şi unelte bune se pot obţine recolte sporite la hectar. Să intensificăm ritmul de reparare a uneltelor și mașinilor agricole SUFERĂ DE BOALA „UMEZELII“ Defalcarea planului pentru culturile tehnice (in, cînepă pentru fuior, soia, sfeclă de zahăr, etc.) şi încheierea contractelor cu unităţile contractante nu preocupă de loc pe tov. Orbán Dénes, preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular al comunei Bălăușeri (raionul Sîngeorgiu de Pădure) .Dînsul se ocupă numai cu probleme „secrete", care îi răpesc majoritatea timpului. Cum asemenea probleme nu pot fi rezolvate la sediul sfatului popular, el și-a mutat biroul la bodega care se află tocmai lîngă sediul sfatului. Tovarăşul Orbán Dénes mai are şi alte sarcini, pe care nu le rezolvă, uitînd de ele, aşa cum a uitat şi de pomii trimişi în toamnă pentru a fi plantaţi in comună. Tovarăşul preşedinte a uitat că pomii se pot stratifica. El a avut grijă în schimb să ude intens, nu pomii, ci gîtul său, folosind în acest scop vin în loc de apă. Ar fi timpul ca tovarășul Orbán Dénes să fie scuturat, pentru a putea scăpa cît de cît de boala „umezelii“. MIHAIL RIFFELT, coresp. Ridicarea nivelului tehnico-organizatoric al agriculturii şi creşterea vertiginoasă a producţiei vegetale şi animale este în etapa actuală una din cele mai importante sarcini ce stă în faţa poporului nostru muncitor. In sporirea continuă a producţiei şi a productivităţii la hectar un rol de mare însemnătate îl au întovărăşirile agricole. Ele reprezintă o formă de cooperaţie agricolă, o asociere în muncă a ţăranilor muncitori pe baza liberului consimţămînt şi au drept scop, lucrarea în comun a pămîntului cu tractoarele şi maşinile agricole ale statului, precum şi folosirea mai chibzuită a atelajelor şi a uneltelor de care dispun ţăranii muncitori, întovărăşirea agricolă nu trebuie însă confundată cu gospodăria agricolă colectivă. Spre deosebire de gospodăria agricolă colectivă, în întovărăşire, pămîntul, animalele şi uneltele de muncă rămîn în proprietatea personală a ţăranilor întovărăşiţi. In gospodăria agricolă colectivă muncile se execută în comun, iar remunerarea muncii se face în raport cu numărul zilelor-muncă efectuate. In Întovărăşirea agricolă însă, ţăranii muncitori pot să execute în comun toate sau numai o parte din muncile agricole şi anume pe cele mai principale, iar în ce priveşte împărţirea produselor obţinute, aceasta se face potrivit cu suprafaţa de pămînt adusă în întovărăşire. Cu cît ţăranul muncitor aduce în întovărăşire o suprafaţă mai mare de pămînt şi cu cit produce mai mult la hectar, cu atît el va dobindi mai multe produse. Datorită faptului că în întovărăşire se pot folosi mai productiv maşinile şi uneltele agricole, se pot aplica pe scară mai largă metode agrotehnice înaintate, se pot obţine şi producţii mult mai sporite, decît în gospodăriile mici, individuale. Tocmai de aceea, tăranii muncitori sînt interese CONSTANTIN DANESCU secretar al Comitetului raional de partid Reghin, saţi să aducă în întovărăşire suprafeţe tot mai mari de teren. Superioritatea muncii în sectorul socialist al agriculturii reiese în mod evident din însăşi rezultatele pe care le dobîndesc ţăranii muncitori din raionul nostru. Să luăm cîteva exemple. Ţăranii muncitori întovărăşiţi din Gurghiu au obţinut cu peste 300 kg.grîu mai mult la hectar decît ţăranii muncitori cu gospodării individuale din această comună. In timp ce în întovărăşire s-a recoltat 1.800 kg. porumb la hectar, ţăranii muncitori cu gospodării individuale au obţinut abia 1.000 kg. la hectar. Ţăranul muncitor Francisc Bene, din întovărăşirea agricolă din Reghin, a însămînţat în întovărăşire 0,58 ha. cu grîu şi 1,38 ha. cu porumb. După ce şi-a achitat obligaţia către stat, plata muncii către S.M.T. şi şi-a oprit sămînţa, el a dus acasă 551 kg. grîu şi 1.857 kg. porumb. Alexandru Balogh, ţăran cu gospodărie individuală din Reghin a însămînţat şi el o suprafaţă identică cu cea însăminţată de Francisc Bene, însă muncind singur şi aşa cum a apucat din bătrîni el n-a recoltat decit numai 383 kg. grîu şi 1.400 kg. porumb. Din aceste exemple şi multe altele reiese clar că transformarea socialistă a agriculturii care permite folosirea pe scară largă a tehnicii şi aplicarea metodelor înaintate este în folosul ţăranilor muncitori. Iată de ce organizaţiile de partid trebuie să ducă o muncă continuă şi susţinută în vederea atragerii ţărănimii muncitoare pe făgaşul socialismului. Proiectul de Directive al celui de al II-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii atrage din nou atenţia organelor şi organizaţiilor de partid că transformarea socialistă a agriculturii nu se produce de la sine şi că, în acest scop, este absolut necesar să se desfăşoare o muncă permanentă pentru convingerea ţăranilor muncitori cu gospodării individuale să intre, pe baza liberului consimţământ, în întovărăşiri agricole şi în gospodării agricole colective. Conferinţa raională de partid ce a avut loc în primăvara anului 1954 a analizat adine activitatea desfăşurată de către vechiul comitet raional de partid în problema transformării socialiste a agriculturii şi a trasat sarcini importante comitetului nou ales şi organizaţiilor de bază, în vederea îmbunătăţirii muncii politice şi a continuităţii acesteia pentru formarea de întovărăşiri şi gospodării agricole colective. Luptînd pentru transpunerea în viaţă a Directivelor partidului şi a sarcinilor trasate de către conferinţă, comitetul raional de partid a organizat seminarii cu activul de partid la care au luat parte şi activişti ai aparatului de stat ai organizaţiilor de masă, economice şi alţii, seminarii unde s-a dezbătut temeinic felul cum trebuie desfăşurată munca politică în vederea înfiinţării întovărăşirilor agricole. Comitetul raional de partid s-a preocupat îndeaproape de întărirea viaţii de partid prin educarea marxistleninistă a membrilor şi candidaţilor de partid din organizaţiile de bază săteşti şi în deosebi în acele comune şi sate cum sînt de exemplu: Băla, Suseni, Idicel sat, Tonciu, Logig, Toldal, etc., unde au existat şi există condiţii prielnice pentru organizarea de întovărăşiri agricole. Organizaţiile de bază respective au fost sprijinite de către comitetul raional de partid prin activişti bine pregătiţi, cu experienţă in muncă. In această privinţă n-a lipsit nici controlul comitetului raional de partid. Membrii biroului, au desfăşurat un controltemeinic asupra muncii în problema transformării socialiste a agriculturii. Biroul comitetului raional de partid a analizat în şedinţele sale activitatea unor organizaţii de bază pe tărîmul lămuririi ţăranilor muncitori asupra superiorităţii agriculturii socialiste. Pe baza concluziilor şi a experienţei dobîndite, comitetul raional de partid a putut lua o seamă de măsuri în vederea popularizării succeselor dobîndite de întovărăşirile şi gospodăriile agricole colective prin conferinţele ţinute in cadrul căminelor culturale. Au fost luate măsuri de selecţionare a agitatorilor şi de instruire sistematică a acestora de către secretarii organizaţiilor de bază,au fost organizate vizite ale ţăranilor muncitori la gospodăriile agricole colective şi la întovărăşirile agricole, au fost înfiinţate şi sprijinite comitetele de iniţiativă pentru formarea de întovărăşiri agricole. In comunele cu perspective de formare de întovărăşiri s-au trimis echipe artistice de la întreprinderi. Biroul comitetului raional de partid a format un grup de agitatori dintre colectiviştii fruntaşi din Batoş care s-au deplasat în satele din jur unde au arătat ţăranilor muncitori avantajele prin folosirea tractoarelor pe întinderi mari de terenuri şi prin aplicarea regulilor agrotehnice. Şi colectiviştii din Ideciul de Sus, Ideciul de Jos, sau din Goreni s-au deplasat în diferite comune şi sate povestind ţăranilor muncitori felul lor de muncă şi de viaţă în gospodăria colectivă. Echipa culturală a colţului roşu al gospodăriei agricole colective din Lueriu a prezentat programe culturale în comunele Jabeniţa, Băla şi altele, iar echipa de dansuri din Logig, echipă fruntaşă pe ţară, a predat ţăranilor muncitori din Glăjărie un program artistic. Acolo unde comitetul raional de partid a desfăşurat o muncă intensă şi unde oganizaţiile de bază au înţeles importanţa înfiinţării de întovărăşiri agricole, s-au arătat şi rezultatele. In cursul anului trecut, în raionul nostru, au luat fiinţă doua întovărăşiri agricole, o gospodărie agricolă colectivă şi cîteva asociaţii simple de producţie agricolă. In comuna Băla de pildă, după ce o dele- gaţie de ţărani muncitori a vizitat unele gospodării colective şi întovărăşiri agricole, convingîndu-se la faţa locului de modul de muncă şi de viaţă ai membrilor acestora, un număr de 20 ţărani muncitori avînd o suprafaţă de 49 hectare de teren, s-au hotărît ca în scopul obţinerii unor recolte mai mari să înfiinţeze întovărăşirea agricolă „30 Decembrie“. Cu toate succesele obţinute de către comitetul raional de partid în munca de transformare socialistă a agriculturii trebuie spus însă, că în acest domeniu de activitate mai sînt lipsuri şi slăbiciuni care dovedesc insuficienta preocupare a organelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi economice. Comitetul raional de partid n-a tras la răspundere organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare care au considerat şi mai consideră transformarea socialistă a agriculturii drept o muncă de sezon. Deşi în numeroase comune şi sate există preocupări în rîndurile ţăranilor muncitori pentru a se uni în întovărăşiri agricole, comitetul raional de partid n-a observat peste tot acest lucru. Această delăsare a avut repercursiuni şi asupra activităţii organizaţiilor de bază. Aşa se explică faptul că organizaţiile de bază din Logig, Suseni, Tonciu şi altele subapreciaza în mod nepermis iniţia-» tiva unor ţărani muncitori care cer înfiinţarea întovărăşirilor agricole. Ba mai mult, o seamă de organizaţii de bază cum sînt cele dn Breaza, Jabeniţa, Maioreşti, etc., nu se ocupă de loc de formarea întovărăşirilor agricole. Pentru această stare de lucruri răspunderea o poartă în mare măsură biroul comitetului raional de partid şi în deosebi tovarăşii Mihail Vale şi Eduard Weber, care deşi cunosc destul de bine lipsurile ce persistă in problemele transformării socialiste a agriculturii, n-au pus cu destulă tărie problema lichidării nea- PE TEME DE PARTID Să ridicăm agricultura la un nivel mai înalt STEAUA ROȘIE 2 februarie 1955 Să se dea atenţie cerinţelor consumatorilor Comerţul de stat a făcut în ultimii ani progrese considerabile. Numai în cadrul regiunii noastre reţeaua de desfacere a mărfurilor prin comerţul socialist a crescut în 1954 cu 31,5 la sută faţă de 1953. S-a ridicat considerabil şi numărul magazinelor noi înfiinţate. In 1954 au fost deschise pe teritoriul regiunii noastre 41 magazine noi, alimentare, industriale, unităţi de alimentaţie publică, etc. In curs de amenajare se găsesc 18 magazine, dintre care numai în raza oraşului Tg.-Mureş sînt 10. Dar cumpărătorul, respectiv consumatorul nu se poate mulţumi cu atît. Odată cu trecerea la comerţul desfăşurat, gestionarii, vinzătorii şi ospătarii, vor trebui să aibă în vedere că cumpărătorul a devenit mult mai atent, cîntăreşte marfa din toate punctele de vedere, atît al calităţii şi al sortimentului, cît şi al felului cum îi este servită şi ambalată. Mărfurile trebuiesc aranjate cu gust în locuri vizibile, şi prevăzute cu etichete indicînd preţul lor. In acest domeniu un exemplu demn de urmat îl constituie Irina Minor, responsabila raionului de tricotaje de la magazinul central nr. 1 din Tg.Mureş şi Cornelia Szántó, vînzătoare la unitatea nr. 25, care îşi dau silinţa ca publicul deservit să plece din magazin cu cea mai frumoasă impresie. De comportare asemănătoare dă dovadă şi responsabilul unităţii nr. 169 O.C.L. Produse industriale din Sf.Gheorghe, care păstrează o curăţenie exemplară la locul său de muncă, aranjînd şi etichetînd mărfurile în mod sistematic astfel, ca deservirea să decurgă într-un mod civilizat. Dar aceste succese nu reuşesc să acopere însă lipsurile ce le mai manifestă unii vînzători şi ospătari. Astfel, de o totală lipsă de interes dă dovadă printre alţii şi responsabilul restaurantului „Carpaţi“ din Tg.-Mureş, Alexe Szilágyi, care nu se ocupă de loc cu personalul, fapt pentru care întotdeuna în acest restaurant domneşte o dezordine totală. Acelaşi lucru îl practică şi ospătarul Iuliu Szántó, care printre altele nu vrea să întocmească întotdeauna bonurile de plată, datorită cărui fapt a fost găsit zilele trecute cu un plus de 800 lei. Organele comerţului de stat sînt datoare să acorde o atenţie mărită contractelor economice încheiate cu întreprinderile industriale. Uneori din cauza nerespectării contractului, se întîmplă cazuri ca acela de a pune cumpărătorii în faţa unor mărfuri urîte, de calitate proastă, încît nici nu are de unde să aleagă. Tot pentru acest motiv uneori poţi găsi pantofi de damă numai numerele 39—40, alteori 34—35, etc. Acest lucru se mai datoreşte şi faptului că mărfurile sînt repartizate din magazii în mod birocratic. In vederea eliminării lipsurilor existente în comerţ, o sarcină de prim ordin, care stă în faţa lucrătorilor din comerţ este şi aceea de a pune capăt nepăsării faţă de cererile publicului consumator, cereri care trebuie studiate cu atenţie, să se ţină seama de propunerile şi sugestiile consumatorilor. Tot de datoria lucrătorilor din comerţul de stat este şi lupta neobosită împotriva fraudelor şi a necinstei. In atenţia comitetelor executive ale sfaturilor populare, trebuie să stea necontenit asigurarea aprovizionării populaţiei, sprijinirea necontenită a activităţii secţiunilor comerciale. Respectînd întocmai sarcinile ce stau în faţa comerţului de stat, se va putea aduce o contribuţie de seamă la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. V. D.