Steaua Roşie, februarie 1955 (Anul 4, nr. 251-258)
1955-02-02 / nr. 251
2 februarie 1955 STEAUA ROȘIE Principalele lucrări agricole ce se execută în luna februasrâe Lucrări în cimp. Se face controlul semănăturilor de toamnă. Pentru a împiedica înăbuşirea (asfixierea) plantelor se sparge crusta (pojghiţa) de ghiaţă sau de zăpadă cu ajutorul animalelor sau cu tăvălugul stelat. Dacă pe semănături băltesc ape, se fac şanţuri de scurgere. Se transportă la cîmp şi se aşează în grămezi mari gunoiul de grajd. Condiţionarea şi tratarea seminţelor. Se face vînturarea şi triptarea seminţelor şi încercarea puterii lor germinative. In acest scop se pun la încolţit probe de cîte 100 seminţe curăţate.Puterea de încolţire o arată numărul seminţelor încolţite. Tratarea seminţelor împotriva bolilor este o lucrare importantă. Grîul se tratează împotriva măturii cu abavit sau agrenal, socotindu-se cîte 200 gr. praf la 100 kg. sămînţă. Ovăzul se tratează împotriva tăciunelui cu soluţie de formalină. Soluţia se prepară astfel: la 100 litri apă se pun 350 cm. c. formalină comercială de 40 la sută. Se foloseşte: 270 litri soluţie la 1.000 kg. seminţe. Pregătirea inventarului agricol trebuie terminată în această lună. Se curăţă şi se repară plugurile, grapele, semănătorile şi celelalte unelte agricole. La semănători se face şi proba lor. Lucrări în grădina de legume. Se face pregătirea răsadniţelor. Locul ales pentru răsadniţe trebuie să fie bine însorit, ferit de curenţi reci. Se transportă bălegarul, se amestecă bălegarul proaspăt cu cel păstrat în sire şi se aşează în platforme înalte de 1,5 m. pentru preîncălzire. întinsul paturilor se face la mijlocul lunii, cînd bălegarul începe să aburească. Aşezarea tocurilor se face astfel ca lungimea răsadniţelor să fie îndreptată spre răsărit, iar înclinaţia spre miazăzi. Pămîntul ce se aşterne în răsadniţe are o grosime de 12—26 cm. Semănatul în răsadniţe se face la 8—12 zile după ce s-au făcut paturile, cînd bălegarul s-a încălzit destul. La sfîrşitul lunii se seamănă varza timpurie, guliile, conopida, salata. Pentru a înlesni ruperea scoarţei între rînduri, semănatul e bine să se facă în rînduri. In livadă. Se adună cuiburile de omizi, ouăle de fluturi, frunzele uscate şi fructele putrede şi se ard în afara livezii. Pentru a împiedica deschiderea prea timpurie a mugurilor se adună zăpadă în jurul tulpinilor şi se bătătoreşte bine. Se fac lucrările de corectare a coroanei şi întinerire a pomilor, care trebuie să se termine înainte de umflarea mugurilor. Ramurile tinere se taie cu foarfecă, iar cele mai groase cu ferăstrăul, în aşa fel încît să nu rămînă cioturi. Tăierile se fac întii la meri, apoi la pruni, vişini, peri, gutui şi în cele din urmă la piersici. După terminarea tăierilor şi curăţirea cuiburilor de omizi se fac stropirile contra bolilor şi insectelor. Stropirile trebuie să se termine cu mult înainte de desfacerea mugurilor, îngrijirea şi hrănirea animalelor. Adăpostul bun şi hrănirea corespunzătoare trebuie să constituie o preocupare principală a crescătorului de animale. Adăpatul trebuie făcut la timp, fiindcă ajută la mistuirea nutreţului, începe pregătirea animalelor pentru muncile agricole de primăvară. Caii, boii şi celelalte animale de muncă trebuiesc hrănite cu nutreţ de calitate. In raţia lor se introduc şi grăunţele (concentraţiile). Oilor gestante trebuie să li se asigure nutreţuri bogate în albumină (fîn de lucernă, trifoi, sau borceag), înainte de fătare se dau şi concentrate. In stupină, familiile de albine care nu mai au rezerve se hrănesc de către agricultor. Se fac pregătirile pentru anul în curs, adică se prind sîrmele pe rame, se aşează fagurii artificiali. Spre sfîrşitul lunii, dacă timpul se încălzeşte, stupii pot fi scoşi din adăpost şi verificaţi. Unul dintre cercetătorii cei mai activi ai virusurilor este profesorul dr. Vendég Vincze, de la Institutul medico-farmaceutic din Tg.-Mureş, care împreună cu colectivul său a ajuns la însemnate rezultate. Un interes deosebit merită studiul legăturilor dintre diferite viroze umane, animale şi vegetale, desfăşurat in laboratoarele profesorului Vendég. El a inoculat agenţii patogeni ai virozelor umane şi animale pe plante. Din sucul plantelor infectate a fost obţinut virusul înmulţit, sub formă de cristale, constatîndu-se că virusul astfel cristalizat, nu diferă de cristalele virusurilor umane şi animale corespunzătoare. După executarea unui şir întreg de experienţe pe diferite plante, profesorul Vendég a ajuns la concluzia că virusul de mozaic al tutunului este identic cu virusul care provoacă varicea la copii sau zona zosteriană la adulţi. S-a dovedit că virozele umane şi animale sunt provocate de aceleaşi virusuri care cauzează şi virozele vegetale. Profesorul Vendég a constatat că virusurile au capacitatea de a se înmulţi in toate protoplasmele vii, fie umane, fie animale sau vegetale. Printr-un şir de experienţe, el a dovedit că agenţii patogeni ai scarlatineişi erisipelului sunt virusuri identice, care trăiesc pe microbul piogen, numit streptococ hemolitic. Virusul gripei, în schimb, trăieşte pe microbul numit pneumococ. El a demonstrat că în multe cazuri microbii se propagă pe terenul pregătit de virusuri. Profesorul Vendég a fost primul care a atras atenţia specialiştilor asupra faptului că virusurile joacă un rol decisiv şi cu ocazia infecţiunilor microbiene. In cazul dacă virusul înmulţit pe plante îmbolnăveşte omul sau animalul, boala produsă este foarte atenuată, aproape asimptomică.. Dacă însă, după un interval de 1—2 săptămîni virusul este transmis mai departe, in organismul unui alt om sau animal, îmbolnăvirea devine mai gravă, și cu cît virusul se transmite de mai multe ori cu atît boala produsă la un caracter mai grav. Această constatare a profesorului Vendég are o mare importanță, deoarece ea deschide drumul spre rezolvarea practică a profilaxiei multor viroze: prin inocularea virusului cultivat pe plante se va putea produce o boală ușoară, aproape asimptomativă, asigurindu-se în acelaşi timp imunitatea împotriva bolii respective. Inoculînd virusul pestei porcine pe plante, profesorul Vendég a obţinut varianta vegetală a virusului pestei porcine. El a reuşit astfel să elaboreze un nou procedeu de vaccinare a porcilor pentru prevenirea pestei, folosindu-se in acest scop virusurile produse pe plante, care in acest prim stadiu sunt încă inofensive. Acest procedeu mai prezintă avantajul că este mai ieftin și mai sigur decit vaccinul simultan, folosit pînă acum. In cazul aplicării noului vaccin trebuie însă să se aibă grijă ca toate porcinele din aceeaşi grupă să fie vaccinate in aceeaşi zi cu virusul de pe plante, care retransmis ar putea deveni ofensiv. Timp de 3-4 săp tőmini animalele vaccinate tre buiesc ţinute izolate de alte animale. După expirarea acestui interval vor deveni imuni şi in acelaşi timp virusurile vor dispare cu desăvirşire din organismele lor. Imunitatea astfel ciştigată se va menţine toată viaţa. In prezent colectivul condus de profesorul Vendég se ocupă cu problemele profilaxiei paraliziei infantile (poliomielitei). Inoculindu-se virusurile polio mielitei (tulpina Lansing) pe plante, au apărut simptomele virozei. La un interval de 4—6 săptămîni virusurile înmulţite pe plante au fost transmise unui grup de şoareci. Şoarecii infectaţi direct cu virusurile de pe plante n-au prezentat simptomele poliomielitei. La o săptămină de la aceasta, virusurile înmulţite în creerele şoarecilor din primul grup au fost inoculate unui alt grup de şoareci. Mici de data aceasta însă simptomele poliomielitei nu s-au arătat. Continuîndu-se mai departe experienţa, membrele posterioare ale cîtorva şoareci din grupa a IlI-a s-au anchilozat, iar în decurs de două săptămîni de la inocularea lor, toţi şoarecii din grupa IV-a au pierit. Pe baza acestor experienţe, sînt speranţe ca să se rezolve definitiv problema prevenirii paraliziei infantile. — „Nu de mult — a declarat profesorul Vendég Vincze, — am primit din partea partidului şi guvernului un puternic sprijin, creindu-mi-se posibilitatea de a realiza un salt calitativ în aplicarea în practică a rezultatelor cercetărilor noastre şi de a continua cu şi mai mult avînt activitatea ştiinţifică. S-au şi început lucrările de amenajare a unui nou laborator cît şi construcţiile unui grajd pentru animale de experienţă, pentru care au fost alocate 500.000 lei. Pentru continuarea nestingherită a cercetărilor, mi s-au pus la dispoziţie de asemeni, colaboratori de specialitate ca medici, chimişti, laboranţi, medici veterinari, etc., care se vor putea dedica exclusiv cercetărilor virologice“. ȘTEFAN IZSÁK Profesorul Vendég Vincze (al doilea de la stingă). In mijlocul colaboratorilor sai. a junsurilor şi n-au tras la răspundere activiştii care manifestă nepăsare în această direcţie. Este ştiut faptul că în munca de creare a întovărăşirilor agricole un rol deosebit de important îl au sfaturile populare.Cu toate acestea sfatul popular raional şi sfaturile populare comunale continuă să neglijeze în mod condamnabil munca de creare de noi întovărăşiri agricole. Nu se ştie însă cum pot tolera membrii comitetului executiv al sfatului popular raional ca în planul de muncă al secţiunii agricole să nu se prevadă sarcini în legătură cu înfiinţarea de noi unităţi socialiste în agricultură. De aici reiese, că însăşi Gheorghe Birtea, Gheorghe Barabás şi Constantin Moise neglijează îndrumarea tehnicienilor şi a activiştilor, sfatului popular care pot şi trebuie să lupte pentru a sprijini din toate forţele ceea ce este nou în agricultură. Dacă aşa stau lucrurile la sfatul popular raional, nu ne surprinde faptul că deputaţii acestui sfat popular nu sunt antrenaţi să lămurească în circumscripţiile lor electorale superioritatea agriculturii socialiste. Unele sfaturi populare comunale cum este cel al comunei Fărăgău şi altele nu şi-au analizat niciodată activitatea depusă în ce priveşte lămurirea ţăranilor muncitori pentru a se uni de bună voie în întovărăşiri agricole. O seamă de comitete executive ale sfaturilor populare comunale se ocupă de această problemă în mod formal şi birocratic. Printre multe alte probleme la ordinea de zi a unei şedinţe ţinută de către comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Cozma, figura şi punctul „Transformarea socialistă a agriculturii“. Raportul prezentat în legătură cu această problemă de către Ioan Merdaru, conţinea numai citate din „Problemele leninismului" şi nimic concret despre viaţa satelor din raionul Reghin. Lucrurile însă nu se opresc aici. A membrii acestui comitet executiv nici măcar deosebirea dintre întovărăşire şi gospodăria agricolă colectivă nu o cunosc, lată de pildă Alexandru Bota, membru al acestui comitet executiv şi deputat raional, „lămurind“ ţăranii muncitori asupra întovărăşirii agricole amestecă principiile organizatorice ale întovărăşirii cu cele ale gospodăriilor agricole colective. O asemenea muncă de agitaţie nu poate aduce decît rezultate negative. Cît priveşte popularizarea de către sfatul popular raional a succeselor obţinute de către ţăranii muncitori întovărăşiţi, aceasta nu se face de loc, deoarece nici conducerea sfatului şi nici tehnicienii nu le cunosc. întovărăşirile agricole existente nu se bucură de ajutorul tehnic al sfatului popular raional. Aceasta rezultă din însăşi Faptul că pina la mijlocul lunii ianuarie a anului curent nici într-o întovărăşire n-au fost făcute dările de seamă anuale şi nici planurile de producţie nu erau întocmite. Pînă la această dată cursurile agrozootehnice la întovărăşirea din Dedrad şi Idicel sat nu erau deschise, iar la întovărăşirea din Reghin de abia se ţinuse o conferinţă. Această stare de lucruri nu constituie o cinste pentru tehnicienii şi inginerii agronomi din cadrul sfatului popular raional. Şi mai ciudat este făptui că inginerul Emanoil Tarna a stat două luni de zile în comuna Dedrad, avînd posibilităţi nelimitate să se ocupe de educarea întovărăşiţilor. E! totuşi n-a făcut acest lucru. Activitatea S.M.T.-ului Reghin (director Mihail Merdaru) în problema transformării socialiste a agriculturii este identică cu cea a sfatului popular raional. In ultimii doi ani S.M.T.ul a executat arături la peste 20 ţărani muncitori din comuna Petelea. In acest, timp ţăranii muncitori din Petelea s-au convins de superioritatea muncii cu tractoarele, însă conducerea staţiunii şi tractoriştii n-au dus muncă politică în vederea înfiinţării unei întovărăşiri. De altfel, directorul staţiunii declară că încă n-a luat în mină această problemă. Se poate că dînsul are nevoie de zeci da ani pentru a se gîndi să sprijine munca politică din staţiune. Una din slăbiciunile noastre serioase este insuficienta preocupară cu ţăranul mijlocaş. în unele organizaţii de bază ca în cele din Toldal, Suseni şi Tonciu există o periculoasă tendinţă de neglijare a muncii politice cu ţăranul mijlocaş. Aceasta reiese şi din faptul că în aceste comune şi sate numărul ţăranilor mijlocaşi care au făcut cereri, pentru a intra în întovărăşire este mic. Agunca de transformare socialistă a agriculturii cere continuitate, răbdare şi o justa orientare politică. Comitetul raional de partid va trebui să abandoneze metoda greșită de nerespectare a propriilor hotărîri. Este necesar să se intensifice prin toate mijloacele munca politică de masă. Comitetul raional de partid trebuie să desfășoare o serioasă activitate pentru întărirea și buna desfăşurare a învăţămîntului de partid care contribuie în mare măsură la îndeplinirea sarcinilor, să îndrume organizaţiile de bază pentru ca acestea la rindul lor să ducă cu competenţă cuvîntul partidului în rîndurile mase- lor largi de ţărani muncitori. Agitatorii, deputaţii sfaturilor populare, deleg i gatale de femei, etc. trebuie să duca o luptă susţinută in scopul lămuririi principiilor politice şi organizatorice ale asociaţiilor simple de producţie agricolă, întovărăşirilor agricole şi gospodăriilor agricole colective, precum şi superioritatea acestora faţă de gospodăria mică individuală. Organizaţiile de bază de la sate trebuie să-şi analizeze periodic activitatea depusă pe tărâmul transformării socialiste a agriculturii, şi masuri concrete şi corespunzătoare de popularizare a succeselor obţinute ele oamenii muncii din sectorul socialist al agriculturii, să demaşte fara cruţare uneltirile duşmanului de clasa care caută să submineze mersul nostru înainte. Numai mergînd pe linia îmbunătăţirii continue a muncii politice vom obţine succese in transarmarea socialistă a agriculturii şi a bunei aprovizionări a oamenilor muncii de la oraşe şi sate.