Steaua Roşie, februarie 1955 (Anul 4, nr. 251-258)

1955-02-02 / nr. 251

2 februarie 1955 STEAUA ROȘIE Principalele lucrări agricole ce se execută în luna februasrâe Lucrări în cimp. Se face con­trolul semănăturilor de toamnă. Pentru a împiedica înăbuşirea (asfixierea) plantelor se sparge crusta (pojghiţa) de ghiaţă sau de zăpadă cu ajutorul animale­lor sau cu tăvălugul stelat. Dacă pe semănături băltesc ape, se fac şanţuri de scurgere. Se transportă la cîmp şi se aşează în grămezi mari gunoiul de grajd. Condiţionarea şi tratarea se­minţelor. Se face vînturarea şi triptarea semin­ţelor şi încerca­rea puterii lor germinative. In acest scop se pun la încolţit probe de cîte 100 seminţe cu­­răţate.Puterea de încolţire o ara­tă numărul seminţelor încolţite. Tratarea seminţelor împotriva bolilor este o lucrare importantă. Grîul se tratează împotriva mă­turii cu abavit sau agrenal, so­­cotindu-se cîte 200 gr. praf la 100 kg. sămînţă. Ovăzul se tra­tează împotriva tăciunelui cu soluţie de formalină. Soluţia se prepară astfel: la 100 litri apă se pun 350 cm. c. formalină co­mercială de 40 la sută. Se folo­seşte: 270 litri soluţie la 1.000 kg. seminţe. Pregătirea in­ventarului agri­col­ trebuie ter­minată în aceas­tă lună. Se cu­răţă şi se repa­ră plugurile, grapele, semănă­­torile şi celelalte unelte agrico­le. La semănători se face şi proba lor. Lucrări în gră­dina de legume. Se face pregăti­rea răsadniţelor. Locul ales pen­tru răsadniţe trebuie să fie bine însorit, fe­rit de curenţi reci. Se transportă bălegarul, se amestecă bălegarul proaspăt cu cel păstrat în sire şi se aşează în platforme înalte de 1,5 m. pentru preîncălzire. întinsul paturilor se face la mijlocul lunii, cînd bălegarul în­cepe să aburească. Aşezarea to­curilor se face astfel ca lungi­mea răsadniţelor să fie îndrep­tată spre răsărit, iar înclinaţia spre miazăzi. Pămîntul ce se aşterne în răsadniţe are o gro­sime de 12—26 cm. Semănatul în răsadniţe se face la 8—12 zile după ce s-au făcut paturile, cînd bălegarul s-a încălzit destul. La sfîrşitul lunii se seamănă varza timpu­rie, guliile, conopida, salata. Pentru a înlesni ruperea scoar­ţei între rînduri, semănatul e bine să se facă în rînduri. In livadă. Se adună cuiburile de omizi, ouăle de fluturi, frun­zele uscate şi fructele putrede şi se ard în afa­ra livezii. Pen­tru a împiedica deschiderea prea timpurie a mugurilor se adună zăpadă în jurul tulpinilor şi se bătătoreşte bine. Se fac lucrările de corectare a coroanei şi întinerire a pomi­lor, care trebuie să se termine înainte de umflarea mugurilor. Ramurile tinere se taie cu foar­fecă, iar cele mai groase cu fe­răstrăul, în aşa fel încît să nu rămînă cioturi. Tăierile se fac întii la meri, apoi la pruni, vi­şini, peri, gutui şi în cele din ur­mă la piersici. După terminarea tăierilor şi curăţirea cuiburilor de omizi se fac stropirile con­tra bolilor şi insectelor. Stropi­rile trebuie să se termine cu mult înainte de desfacerea mu­gurilor, îngrijirea şi hrănirea anima­lelor. Adăpostul bun şi hrănirea corespunzătoare trebuie să con­stituie o preocupare principală a crescătorului de animale. A­­dăpatul trebuie făcut la timp, fiindcă ajută la mistuirea nu­treţului, începe pregătirea animalelor pentru muncile agricole de pri­măvară. Caii, boii şi celelalte animale de muncă trebuiesc hrănite cu nutreţ de calitate. In raţia lor se introduc şi grăun­ţele (concentraţiile). Oilor ges­­tante trebuie să li se asigure nutreţuri bogate în albumină (fîn de lucernă, trifoi, sau bor­­ceag), înainte de fătare se dau şi concentrate. In stupină, familiile de albi­ne care nu mai au rezerve se hrănesc de către agricultor. Se fac pregătirile pentru anul în curs, adică se prind sîrmele pe rame, se aşează fagurii artifi­ciali. Spre sfîrşitul lunii, dacă timpul se încălzeşte, stupii pot fi scoşi din adăpost şi verificaţi. Unul dintre cercetătorii cei mai activi ai virusurilor este profesorul dr. Vendég Vincze, de la Institutul medico-farma­­ceutic din Tg.-Mureş, care îm­preună cu colectivul său a a­­juns la însemnate rezultate. Un interes deosebit merită studiul legăturilor dintre diferite viroze umane, animale şi vegetale, desfăşurat in laboratoarele pro­fesorului Vendég. El a inoculat agenţii patogeni ai virozelor u­­m­ane şi animale pe plante. Din sucul plantelor infectate a fost obţinut virusul înmulţit, sub for­mă de cristale, constatîndu-se că virusul astfel cristalizat, nu diferă de cristalele virusurilor umane şi animale corespunză­toare. După executarea unui şir în­treg de experienţe pe diferite plante, profesorul Vendég a a­­juns la concluzia că virusul de mozaic al tutunului este identic cu virusul care provoacă varice­­­a la copii sau zona zosteriană la adulţi. S-a dovedit că virozele umane şi animale sunt provocate de aceleaşi virusuri care cau­zează şi virozele vegetale. Profesorul Vendég a consta­tat că virusurile au capacitatea de a se înmulţi in toate proto­­plasmele vii, fie umane, fie a­­nimale sau vegetale. Printr-un şir de experienţe, el a dovedit că agenţii patogeni ai scar­lati­nei­­şi erisipelului sunt virusuri identice, care trăiesc pe micro­bul piogen, numit streptococ hemolitic. Virusul gripei, în schimb, trăieşte pe microbul nu­mit pneumococ. El a demon­strat că în multe cazuri micro­bii se propagă pe terenul pregă­tit de virusuri. Profesorul Ven­dég a fost primul care a atras atenţia specialiştilor asupra fap­tului că virusurile joacă un rol decisiv şi cu ocazia infecţiunilor microbiene. In cazul dacă virusul înmulţit pe plante îmbolnăveşte omul sau animalul, boala produsă este foarte atenuată, aproape asimp­­tomică.. Dacă însă, după un in­terval de 1—2 săptămîni viru­sul este transmis mai departe, in organismul unui alt om sau animal, îmbolnăvirea devine mai gravă, și cu cît virusul se trans­mite de mai multe ori cu atît boala produsă la un caracter mai grav. Această constatare a profesorului Vendég are o ma­re importanță, deoarece ea des­chide drumul spre rezolvarea practică a profilaxiei multor vi­roze: prin inocularea virusului cultivat pe plante se va putea produce o boală ușoară, aproape asimptomativă, asigurindu-se în acelaşi timp imunitatea împo­triva bolii respective. Inoculînd virusul pestei por­cine pe plante, profesorul Ven­dég a obţinut varianta vegetală a virusului pestei porcine. El a reuşit astfel să elaboreze un nou procedeu de vaccinare a porcilor pentru prevenirea pes­tei, folos­indu­-se in acest scop virusurile produse pe plante, care in acest prim stadiu sunt încă inofensive. Acest procedeu mai prezintă avantajul că este mai ieftin și mai sigur decit vaccinul simultan, folosit pînă acum. In cazul aplicării noului vaccin trebuie însă să se aibă grijă ca toate porcinele din a­­ceeaşi grupă să fie vaccinate in aceeaşi zi cu virusul de pe plan­te, care retransmis ar putea de­veni ofensiv. Timp de 3-4 săp­­­ tőmini animalele vaccinate tre­ buiesc ţinute izolate de alte a­­nimale. După expirarea acestui interval vor deveni imuni şi in acelaşi timp virusurile vor dis­pare cu desăvirşire din orga­nismele lor. Imunitatea astfel ciştigată se va menţine toată viaţa. In prezent colectivul condus de profesorul Vendég se ocupă cu problemele profilaxiei para­liziei infantile (poliomielitei). Inoculindu-se virusurile polio­­ mielitei (tulpina Lansing) pe plante, au apărut simptomele virozei. La un interval de 4—6 săptămîni virusurile înmulţite pe plante au fost transmise u­­nui grup de şoareci. Şoarecii infectaţi direct cu virusurile de pe plante n-au prezentat simp­tomele poliomielitei. La o săp­­tăm­ină de la aceasta, virusurile înmulţite în creerele şoarecilor din primul grup au fost inocu­late unui alt grup de şoareci. Mici de data aceasta însă simp­tomele poliomielitei nu s-au ară­tat. Continuîndu-se mai departe experienţa, membrele posterioa­re ale cîtorva şoareci din gru­pa a IlI-a s-au anchilozat, iar în decurs de două săptămîni de la inocularea lor, toţi şoare­cii din grupa IV-a au pierit. Pe baza acestor experienţe, sînt speranţe ca să se rezolve definitiv problema prevenirii paraliziei infantile. — „Nu de mult — a declarat profesorul Vendég Vincze, — am primit din partea partidu­lui şi guvernului un puternic sprijin, creindu-mi-se posibilita­tea de a realiza un salt calitativ în aplicarea în practică a rezul­tatelor cercetărilor noastre şi de a continua cu şi mai mult a­­vînt activitatea ştiinţifică. S-au şi început lucrările de amenajare a unui nou laborator cît şi construcţiile unui grajd pentru animale de experienţă, pentru care au fost alocate 500.000 lei. Pentru continuarea nestingherită a cercetărilor, mi s-au pus la dispoziţie de ase­meni, colaboratori­ de specialita­te ca medici, chimişti, laboranţi, medici veterinari, etc., care se vor putea dedica exclusiv cer­cetărilor virologice“. ȘTEFAN IZSÁK Profesorul Vendég Vincze (al doilea de la stingă). In mijlocul colaborato­rilor sai. a­ junsurilor şi n-au tras la răspundere activiştii care manifestă nepăsare în această direcţie. Este ştiut faptul că în munca de creare a întovărăşirilor agricole un rol deosebit de important îl au sfaturile populare.Cu toate acestea sfatul popu­lar raional şi sfaturile populare comu­nale continuă să neglijeze în mod condamnabil munca de cre­are de noi întovărăşiri agricole. Nu se ştie însă cum pot tolera membrii comitetului executiv al sfatului popu­lar raional ca în planul de muncă al secţiunii agricole să nu se prevadă sarcini în legătură cu înfiinţarea de noi unităţi socialiste în agricultură. De aici reiese, că însăşi Gheorghe Birtea, Gheorghe Barabás şi Constantin Moise neglijează îndrumarea tehni­cienilor şi a activiştilor, sfatului popu­lar care pot şi­ trebuie să lupte pentru a sprijini din toate forţele ceea ce este nou în agricultură. Dacă aşa stau lucrurile la sfatul popular raional, nu ne surprinde faptul că deputaţii a­­cestui sfat popular nu sunt antrenaţi să lămurească în circumscripţiile lor electorale superioritatea agriculturii so­cialiste. Unele sfaturi populare comunale cum este cel al comunei Fărăgău şi altele nu şi-au analizat niciodată ac­tivitatea depusă în ce priveşte lămu­rirea ţăranilor muncitori pentru a se uni de bună voie în întovărăşiri a­­gricole. O seamă de comitete execu­tive ale sfaturilor populare comunale se ocupă de această problemă în mod formal şi birocratic. Printre multe alte probleme la ordinea de zi a unei şedinţe ţinută de către comitetul exe­cutiv al Sfatului popular al comunei Cozma, figura şi punctul „Transfor­marea socialistă a agriculturii“. Ra­portul prezentat în legătură cu această problemă de către Ioan Merdaru, con­ţinea numai citate din „Problemele leninismului" şi nimic concret despre viaţa satelor din raionul Reghin. Lucrurile însă nu se opresc aici. A membrii acestui comitet executiv nici măcar deosebirea dintre întovărăşire şi gospodăria agricolă colectivă nu o cunosc, lată de pildă Alexandru Bo­ta, membru al acestui comitet execu­tiv şi deputat raional, „lămurind“ ţă­ranii muncitori asupra întovărăşirii agricole amestecă principiile organi­zatorice ale întovărăşirii cu cele ale gospodăriilor agricole colective. O a­­semenea muncă de agitaţie nu poate aduce decît rezultate negative. Cît priveşte popularizarea de către sfatul popular raional a succeselor obţinute de către ţăranii muncitori întovărăşiţi, aceasta nu se face de loc, deoarece nici conducerea sfatului şi nici tehnicienii nu le cunosc. întovărăşirile agricole existente nu se bucură de ajutorul tehnic al sfa­tului popular raional. Aceasta rezul­tă din însăşi Faptul că pina la mijlo­cul lunii ianuarie a anului curent nici într-o întovărăşire n-au fost făcute dările de seamă anuale şi nici planu­rile de producţie nu erau întocmite. Pînă la această dată cursurile agro­zootehnice la întovărăşirea din De­­drad şi Idicel sat nu erau deschise, iar la întovărăşirea din Reghin de abia se ţinuse o conferinţă. Această stare de lucruri nu constituie o cin­ste pentru tehnicienii şi inginerii a­­gronomi din cadrul sfatului popular raional. Şi mai ciudat este făptui că inginerul Emanoil Tarna a stat două luni de zile în comuna Dedrad, a­­vînd posibilităţi nelimitate să se o­­cupe de educarea întovărăşiţilor. E! totuşi n-a făcut acest lucru. Activitatea S.M.T.-ului Reghin (di­rector Mihail Merdaru) în problema transformării socialiste a agriculturii este identică cu cea a sfatului popu­lar raional. In ultimii doi ani S.M.T.­­ul a executat arături la peste 20 ţă­rani muncitori din comuna Petelea. In acest, timp ţăranii muncitori din Pe­telea s-au convins de superioritatea muncii cu tractoarele, însă conduce­rea staţiunii şi tractoriştii n-au dus muncă politică în vederea înfiinţării unei întovărăşiri. De altfel, directorul staţiunii declară că încă n-a luat în mină această problemă. Se poate că dînsul are nevoie de zeci da ani pen­tru a se gîndi să sprijine munca po­litică din staţiune. Una din slăbiciunile noastre se­rioase este insuficienta preocupară cu ţăranul mijlocaş. în unele organiza­ţii de bază ca în cele din Toldal, Su­seni şi Tonciu există o periculoasă tendinţă de neglijare a muncii poli­tice cu ţăranul mijlocaş. Aceasta re­iese şi din faptul că în aceste comu­ne şi sate numărul ţăranilor mijlo­caşi care au făcut cereri, pentru a in­tra în întovărăşire este mic. Agunca de transformare socialistă a agriculturii cere continuitate, răbdare şi o justa orientare politică. Comitetul raional de partid va tre­bui să abandoneze metoda greșită de nerespectare a propriilor hotărîri. Este necesar să se intensifice prin toate mijloacele munca politică de masă. Comitetul raional de partid trebuie să desfășoare o serioasă ac­tivitate pentru întărirea și buna des­făşurare a învăţămîntului de partid care contribuie în mare măsură la în­deplinirea sarcinilor, să îndrume or­ganizaţiile de bază pentru ca acestea la rindul lor să ducă cu competenţă cuvîntul partidului în rîndurile mase-­ lor largi de ţărani muncitori. Agitat­o­­­rii, deputaţii sfaturilor populare, deleg i gatale de femei, etc. trebuie să duca o­­ luptă susţinută in scopul lămuririi principiilor politice şi organizatorice ale asociaţiilor simple de producţie a­gricolă, întovărăşirilor agricole şi gospodăriilor agricole colective, pre­cum şi superioritatea acestora faţă de gospodăria mică individuală. Organizaţiile de bază de la sate trebuie să-şi analizeze periodic acti­vitatea depusă pe tărâmul transformă­rii socialiste a agriculturii, şi­­ ma­suri concrete şi corespunzătoare de popularizare a succeselor obţinute ele oamenii muncii din sectorul socialist al agriculturii, să demaşte fara cru­ţare uneltirile duşmanului de clasa care caută să submineze mersul nos­tru înainte. Numai m­ergînd pe linia îmbunătăţirii continue a muncii poli­tice vom obţine succese in trans­ar­marea socialistă a agriculturii şi a bunei aprovizionări a oamenilor mun­cii de la oraşe şi sate.

Next