Steaua Roşie, martie 1955 (Anul 4, nr. 259-267)
1955-03-02 / nr. 259
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA/ Anul IV. Nr. 259 Miercuri, 2 martie 1955 | 4 pag. 20 bani Pentru o largă răspîndire a experienţei fruntaşilor din agricultură Lichidarea rămînerii în urmă agriculturii în scopul obţiner unei producţii agricole sporit este o sarcină de seamă ce stin faţa partidului şi guvernuluin faţa întregului nostru popo muncitor. Proiectul de directiv ale celui de al X-iea Congres a P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 20 ani, subliniază importanţa sporirii producţiei agricole şi cuprinde în acelaşi timp măsurii ce trebuiesc luate în acest scop Aplicarea pe o scară tot ma largă a regulilor stabilite de ştiinţa agricolă, studierea şi introducerea în practică a cît ma multor metode avansate, sîn factori care duc la sporirea continuă a recoltei. In ultimii ani, mulţi lucrător de pe ogoarele regiunii noaste au obţinut recolte mult superioare faţă de cele obţinute în trecut. Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Trei-Sate (raionul Sîngeorgii de Pădure), cu toate că timpul a fost pe deplin favorabil, aplicind tăvălugitul şi grăpata de primăvară timpuriu şi îngrăşatul suplimentar al culturilor slab ieşite din iarnă, au obţinut în anul 1954 la griul de toamnă o producţie medie de 2.070 kg la hectar. Colectiviştii din Peteni (raionul Tg.-Secuiesc), prin însămînţarea orzului în rîndul încrucişate au obţinut o recolta medie de 2.001 kg. la hectar, faţă de 1.600 planificat. Brigadierul Ştefan Baki din gospodăria agricolă colectivă „Partizanul roşu“ din Curteni (raionul Tg.Mureş), a studiat şi cu ajutorul şi îndrumările Staţiunii experimentale din Sîngeorgiu de Mureş, a aplicat hibridizarea porumbului, realizînd o producţie de 9.600 kg. porumb-ştiuleţi la hectar. Asemenea exemple de fruntaşi ai recoltelor sporite găsim nenumărate şi în sectorul micii producţii. Ţăranul muncitor Mihai Bodoli din comuna Ozun (raionul Sf.Gheorghe), prin aplicarea metodei de plantare în cuiburi dispuse în pătrat şi prin îngrăşarea terenului cu îngrăşăminte chimice, de pe o suprafaţă de 10 ari a obţinut o recoltă de 3.500 kg. cartofi, ceea ce înseamnă 35.000 kg. cartofi la hectar. Şimon Ştefan,ţăran muncitor din comuna Glodeni (raionul Tg.-Mureş), a obţinut o recoltă de 5.300 kg. porumb-boabe la hectar. Nu există sat, comună, întovărăşire, gospodărie agricolă colectivă, sau gospodărie de stat unde să nu se găsească fruntaşi ai recoltelor bogate. Extinderea experienţei acumulate de aceşti fruntaşi în smulgerea de roade cît mai bogate este în prezent una din sarcinile cele mai de seamă ce stau în faţa organizaţiilor de partid, a comitetelor executive ale sfaturilor populare şi în special în faţa tehnicienilor şi inginerilor agronomi. In această privinţă au şi fost luate unele măsuri. Fruntaşii în cultura sfeclei de zahăr au fost convocaţi la o consfătuire regională, unde ei au avut posibilitatea să-şi expună felul în care au obţinut recolte sporite. Vorbind la această consfătuire despre importanţa arăturii de toamnă in sporirea producţiei de sfeclă de zahăr, Ştefan Máthé, ţăran muncitor din comuna Bălăuşeri a (raionul Singeorgiu de Pădure) ii a arătat că „arătura adincă de ■® toamnă este tot atît de impor- tantă ca şi îngrăşatul solului“, Petre Precup, preşedintele gosrpodăriei colective din Ideclul de Sus, raionul Reghin, a arătat el că nerespectarea regulilor agro- tehnice in ce priveşte epoca şi adîncimea de însămînţat a dus aproape la compromiterea culturii sfeclei de zahăr. Luindu-se e măsuri din timp şi prăşindu-se terenul ori de cîte ori s-a îmbui ruienit, ei au reuşit să obţină o o recoltă medie de 34.500 kg. sfeclă de zahăr la hectar, faţă de 18.000 kg. realiizate la hectar de ţăranii cu gospodarii individuale din comună. In această consfătuire fruntaşii recoltelor bogate au stabilit ca- 5 re sunt cele mai potrivite plante premergătoare pentru cultura sfeclei de zahăr, ce cerinţe de sol are această plantă, cum trebu- ie executat gunoitul, lucrări- i le de întreţinere a culturilor, de prevenire a atacului dăunătorilor, etc. O consfătuire asemănătoare a fost organizată şi la Miercurea-Ciuc, cu fruntaşi în cultura cartofilor, la Bălăuşeri , cu fruntaşi în viticultură şi ne- numărate consfătuiri pe raioane şi circumscripţii agro-zootehni■ ce. Mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale, colectivivişti şi întovărăşiţi îmbogăţin- du-şi cunoştinţele, au învăţat ■ cum să lupte pentru o recoltă sporită. Cu toate acestea, extinderea metodelor fruntaşilor recoltelor bogate şi a experienţei înaintate în cultivareapămintului nu se desfăşoară în mod satisfăcător. Propaganda agricolă nu este la nivelul sarcinilor. Acum, cînd se luptă cu toate forţele pentru a obţine pe ţară o producţie de 10 milioane tone grîu şi porumb şi pentru o producţie de 2.000 kg. porumb boabe la hectar, în unele raioane, ca Reghin, Topliţa şi altele, extinderea metodelor avansate, popularizarea fruntaşilor recoltelor bogate se desfăşoară printr-o muncă de campanie. In raionul Reghin de pildă, consfătuirea cu fruntaşii în cultura porumbului s-a tot amînat, pînă ce nu s-a mai ţinut de foc. In raionul Topliţa, a fost organizată o consfătuire cu fruntaşii în cultura inului. Aceasta însă nu este destul. Specificul acestui raion impune organizarea a cît mai multor consfătuiri, la care să participe şi tehnicieni bine pregătiţi pentru a face expuneri asupra culturilor a căror cultivare poate fi extinsă (cartofi, porumb, floarea soarelui, etc.) . Comitetelor raionale de partid şi comitetelor executive ale sfatu- rilor populare raionale le revine sarcina de a organiza consfătuiri cu fruntaşii recoltelor bogate pe raioane, centre de comune şi chiar în comune, de a organiza schimburi de experienţă între comune, gospodării colective, în tovărăşiri agricole şi asociaţii simple. Loturile demonstrative ale circumscripţiilor agro-zoo- veterinare trebuie să devină adevărate focare de răspîndire a metodelor avansate în agricul-tură, pentru îndeplinirea sarciinii trasate de partid de a se obţine în acest an 10 milioane tone de grîu şi porumb şi 2.000 kg. porumb boabe la hectar. t n numărul de azi. — Mai multă atenţie modului de gestionare a loturilor zootehnice (pag. 2-a) — Foileton. Torentul (pag. 2-a). — Viaţa de partid. Problemele producţiei în discuţia adunărilor de dare de seamă şi alegeri (pag. 3-a). — Să întărim necontenit disciplina financiară in întreprinderi şi instituţii (pag. 3). — Denunţătorul de profesie, creaţie supremă a „moralei“ americane de după război (pag. 4-a). ÎN INTIMPINAREA ZILEI INTERNAŢIONALE A FEMEII Produse de pielărie peste plan Muncitoarele de la fabrica de produse finite din piele „Peter Sándor“ din Tg.-Mureş, desfăşoară o însufleţită activitat pentru a da patriei cît mai multe produse de calitate superioară. In întîmpinarea Zilei Internaţionale a Femeii, ele au obţinut o seamă de realizări valoroase. Muncitoarele acestei fabrici participă la întrecerea socialistă în proporţie de 100 la sută. Aplicînd pe scară tot mai largă metodele sovietice,membrele brigăzii de la secţia de cusut mănuşi în frunte cu Ana Fülöp în cinstea Zilei de 8 martie au îmbunătăţit calitatea produselor cu 4 la sută, depăşindu-şi totodată normele pe luna februarie :u 40 la sută. Brigada condusă de Etelka Aszalós de la secţia prelucrarea deşeurilor, prin buna organizare a muncii şi prin folosirea la maximum a celor 180 minute muncă, a confecţionat în luna februarie peste prevederile planului 40 perechi ghete-bebi şi 50 bucăţi curele pentru ceas. Frumoase realizări a obţinut şi muncitoarea Orbán Zsófi, de la secţia marochinărie, care în loc de 90 la sută la cît s-a angajat a depăşit prevederile zilnice ale planului în medie cu 150 la sută. Incepînd de la 26 februarie ea lucrează în contul lunii septembrie 1958. Numeroase alte muncitoare de aci și-au îndeplinit sarcinile de plan ce le revenea în cadrul cincinalului lucrînd deja în contul anului 1956. Intre acestea se numără muncitoarele Etelka Aszalós, Sári Bakó, Olga Csiki şi altele, care în cinstea Zilei Internaţionale a Femeii au realizat în cursul lunii februarie cîte două şi chiar mai multe norme. Deosebit de importantă a fost contribuţia muncitoarelor din aceasta fabrică la realizarea planului global al întreprinderii pe luna februarie pînă la 26 ale aceleiaşi luni în proporţie de 112 la sută.In cadrul planului cincinal întreprinderea lucrează deja în contul lunii octombrie 1958. La cooperativa „Steaua roşie“ Muncitoarele de la cooperativa de producţie meşteşugărească „Steaua roşie“ din Odorhei, lucrează cu însufleţire pentru a putea întîmpina cu noi realizări in producţie Ziua Internaţională a Femeii. Luptind pentru atingerea linei calităţi superioare, lustruitoarea Éva Győrfi a obţinut un indice al calităţii de 100 la sută şi o depăşire a normei zilnice de 48 la sută. Lustruitoarea Ana Menyhard d in cinstea Zilei de 8 martie a chemat-o la întrecere socialistă pe Erzsébet Kissaludi. In fruntea întrecerii se află cînd una cînd alta dintre cele două muncitoare, ambele obînind în medie depăşiri ale planului zilnic de 33 la sută. Cu asemenea realizări au îneles şi lustruitoarele Berta Biro, Rozalia Molnár şi altele din cadrul acestei cooperative să întîmpine Ziua Internaţională a Femeii. Sint zile şi evenimente care rămin de neuitat in inima oamenilor. De unele zile sau evenimente, oamenii îşi reamintesc stringindu-şi pumnii de ură, dar hotâriţi să nu lase să se mai repete. Aniversarea altor zile şi evenimente, trezesc în inima oamenilor un sentiment de mîndrie şi recunoştinţă. Era în februarie 1945. Flăcările războiului continuau să mistuie bunurile oamenilor, gloanţele secerau multe vieţi omeneşti. Ţara noastră, proaspăt eliberată de sub jugul tiraniei şi dictaturii fasciste se zbătea in mari greutăţi. Pe de o parte rănile provocate de război, iar pe de altă parte reacţiunea, în frunte cu călăul Rădescu, îngreuna viaţa oamenilor muncii din ţara noastră. Grea era viaţa atît pentru muncitorii din fabrici şi uzine, cît şi pentru ţăranii muncitori fără pămint sau cu pămint puţin. Ţărănimea cerea înfăptuirea reformei agrare. Forţele reacţionare coalizate în jurul monarhiei căutau să zădărnicească înfăptuirea unei reforme agrare cu adevărat democratice. Fie că se pronunţau făţiş împotriva reformei, fie că prin diferite pretexte — ca „aminare pînă după război", — partidele „istorice" căutau să abată ţărănimea de la înfăptuirea acestui act istoric. Prin lupta organizată şi condusă de Partidul Comunist Român, masele cele mai largi ale poporului muncitor au luptat pentru înfăptuirea reformei agrare. Sute şi mii de echipe de muncitori trimise de partid au împînzit satele, au organizat comitete săteşti şi în pofida gloanţelor regelui şi ale guvernului Rădescu, ţăranii, în frunte cu comuniştii, au intrat pe pămînturile moşierilor, le-au confiscat, impărţindu-le celor ţara pa mint sau cu pămint puţin. A fost o etapă a luptei revoluţionare, o etapă a cimentării alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Guvernul democrat-popular instaurat la 1 martie 1945 a legiferat reforme agrară, a cărei înfăptuire s-a făcut prin luptă revoluţionară. Prin reforma agrară din 1941 a fost derimat unul din stilpii reacţiunii româneşti şi una din piedicile principale în dezvoltarea producţiei agricole: moşierimea. Prin lucrările reformei agrare au fost împroprietăriţi un număr de peste 900.000 ţărani fără de pămint, sau cu pămint puţin. Pe teritoriul de azi al Regiunii Autonome Maghiare, de asemeni au fost împroprietăriţi mii şi mii de muncitorii agricoli fără pămint sau cu pămint puţin. Numai in fostul judeţ Odorhei peste 6.000 familii de ţărani muncitori au devenit stăpîni pe pămîntul pe care l-au lucrat ei şi înaintaşii lor fără ca să culeagă roadele muncă lor. Anii s-au scurs. Cu toate că acum ţăranul era stăpîn pe munca sa, totuşi starea lui materială continua să fie grea. Lipseau uneltele şi animalele de muncă. Pămîntul fărâmiţat in parcele mici, lucrat cu unelte primitive nu aducea roade bogate. Chiaburimea a încercat să tragă foloasele exproprierii moşierilor. Regimul de democraţie populară prin măsurile luate a îngrădit şi îngrădeşte tot mai mult posibilităţile de exploatare ale chiaburilor.Au fost înfiinţate staţiunile de maşini şi tractoare,iar in urma Rezoluţiei Plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1949, în ţara noastră au luat fiinţă primele gospodării agricole colective. In regiunea noastră peste 11 mii de ţărani muncitori şi-au unit pămînturile, formînd 122 gospodării colective, iar alte cîteva mii de ţărani au format întovărăşiri agricole şi asociaţii simple de producţie, culti,oindu-şi pămînturile cu maşinile şi tractoarele statului. Sute de ţărani muncitori din Batoş, Ideciul de Sus, Ideciul de Jos, Petelea, Dedrad, Nicoleşti-Ciba, Crăciuneşti şi alte sate cu pămînturile primite prin împroprietărire au format gospodării agricole colective.. Ogoarele colectiviştilor, ale ţăranilor întovărăşiţi sau asociaţi şi ale multor ţărani muncitori cu gospodării individuale sunt lucrate cu puternicile şi minunatele tractoare şi maşini agricole construi- te in ţara noastră cu ajutorul multilateral al statului sovietic. Acum, la 10 ani după înfăptuirea reformei agrare, pe ogoarele care odinioară aparţineau unui pumn de trîntori de teapa, lui Rozsttyai, Kemény, Telegdi, şi alţi grofi şi baroni, ţăranii muncitori români, maghiari şi saşi lucrează înfrăţiţi, făurindu-şi o viaţă nouă, fericită. Pe şesul de la poalele castelului fostului baron Kemény, peste 100 de ţărani muncitori români, maghiari şi saşi, uniţi în gospodăria agricolă colectivă „Partizanul păcii'' din ideclul de Sus, lucrează cu spor. Prin faţa geamurilor oarbe ale castelului, trece deseori camionul gospodăriei, semn al creşterii şi întăririi gospodăriei colective. Niciodată nu vor uita ţăranii muncitori zilele din februarie 1945. Manifestindu-şi recunoştinţa faţă de partid, faţă de statul democrat-popular, ei se străduiesc ca printr-o muncă mai bună, prin folosirea largă a cuceririlor științei, să smulgă pămintului roade cit mai bogate.