Steaua Roşie, martie 1955 (Anul 4, nr. 259-267)

1955-03-02 / nr. 259

Anul IV. Nr. 259 i Miercuri, 2 martie 1955 I 4 pag. 20 bani !n numărul de azi: — Mai multă atenţie modului de gestionare a loturilor zootehnice (pag. 2-a) — Foileton. Torentul (pag. 2-a). — Viaţa de partid. Problemele producţiei în discuţia adunărilor de dare de seamă şi alegeri (pag. 3-a). — Să întărim necontenit disciplina financiară in întreprinderi şi instituţii (pag. 3). — Denunţătorul de profesie, creaţie supremă a „moraiei“ americane de după război (pag. 4-a). a (raionul Singeorgiu de Pădure) ii a arătat că „arătura adincă de ■® toamnă este tot atît de impor­­ă tantă ca şi îngrăşatul solului'“ i, Petre Precup, preşedintele gos­­'r podăriei colective din Ideciul de e Sus, raionul Reghin, a arătat il că nerespectarea regulilor agro­­a tehnice iu ce priveşte epoca şi 3 adîncimea de însămînţat a dus a­­proape la compromiterea cultu­- rii sfeclei de zahăr. Luindu-se e măsuri din timp şi prăşindu-se P terenul ori de cîte ori s-a îmbu- i ruienit, ei au reuşit să obţină o e recoltă medie de 34.500 kg. sfe­­' clă de zahăr la hectar, i faţă de 18.000 kg. rea 1 i­t zate la hectar de ţăranii cu gos­­î podarii individuale din comună. In această consfătuire fruntaşii i recoltelor bogate au stabilit ca- 5 re sínt cele mai potrivite plante- premergătoare pentru cultura ) sfeclei de zahăr, ce cerinţe de sol- are această plantă, cum trebu- 1 ie executat gunoitul, lucrări- J le de întreţinere a culturilor, de 1 prevenire a atacului dăunători­- lor, etc. O consfătuire asemănă­­! toare a fost organizată şi la • Miercurea-Ciuc, cu fruntaşi în ' cultura cartofilor, la Bălăuşeri t cu fruntaşi în viticultură şi ne- i numărate consfătuiri pe raioane- şi circumscripţii agro-zootehni­■ ce. Mulţi ţărani muncitori cu 1 gospodării individuale, cölécti* i vişti şi întovărăşiţi îmbogăţin- i du-şi cunoştinţele, au învăţat ■ cum să lupte pentru o recoltă- sporită. I Cu toate acestea, extinderea I metodelor fruntaşilor recoltelor • bogate şi a experienţei înaintate în cultivarea -pămintului nu se desfăşoară în mod satisfăcător. Propaganda agricolă nu este la ■ nivelul sarcinilor. Acum, cînd ! se luptă cu toate forţele pentru a obţine pe ţară o producţie de 10 milioane tone grîu şi porumb i şi pentru o producţie de 2.000 kg. porumb boabe la hectar, în unele raioane, ca Reghin, Topli­­ţa şi altele, extinderea metode­lor avansate, popularizarea frun­taşilor recoltelor bogate se des­făşoară printr-o muncă de cam­panie. In raionul Reghin de pil­dă, consfătuirea cu fruntaşii în cultura porumbului s-a tot a­­mînat, pînă ce nu s-a mai ţinut de ioc. In raionul Topliţa, a fost organizată o consfătuire cu fruntaşii în cultura inului. A- ceasta însă nu este destul. Spe­cificul acestui raion impune or­ganizarea a cît mai multor con­sfătuiri, la care să participe şi tehnicieni bine pregătiţi pentru a face expuneri asupra culturilor a căror cultivare poate fi extin­să (cartofi, porumb, floarea soa­relui, etc.) 1 Comitetelor raionale de partid : şi comitetelor executive ale sfatu- 1 rilor populare raionale le revine ' sarcina de a organiza consfătuiri 1 cu fruntaşii recoltelor bogate pe ' raioane, centre de comune şi ' chiar în comune, de a organiza 1 schimburi de experienţă între co­mune, gospodării colective, în- 1 tovărăşiri agricole şi asociaţii 1 simple. Loturilé demonstrative l ale circumscripţiilor agro-zoo- / veterinare trebuie să devină a- l devărate focare de răspîndire a 1 metodelor avansate în agricul- i tură, pentru îndeplinirea sarci- i nii trasate de partid de a se ob- j ţine în acest an 10 milioane to- l ne de grîu şi porumb şi 2.000 < kg. porumb boabe la hectar, t ÎN ÍNTÍMPINAREA ZILEI INTERNAŢIONALE A FEMEII Muncitoarele de la fabrica de produse finite din piele „Petői Sándor“ din Tg.-Mureş, desfă şoară o însufleţită activitat pentru a da patriei cît mai mul te produse de calitate superioa ră. In întîmpinarea Zilei Inter naţionale a Femeii, ele au obţi nut o seamă de realizări valo roase. Muncitoarele acestei fabrici participă la întrecerea socialistă în proporţie de 100 la sută. A- plicînd pe scară tot mai largă metodele sovietice,membrele bri­găzii de la secţia de cusut mă­nuşi în frunte cu Ana Fülöp în rinstea Zilei de 8 martie au îm­bunătăţit calitatea produselor :u 4 la sută, depăşindu-şi tot­odată normele pe luna februarie :u 40 la sută. Brigada condusă de Etelka Aszalós de la secţia orelucrarea deşeurilor, prin bu­ia organizare a muncii şi prin rolosirea !a maximum a celor 180 minute muncă, a confec­­,ionat în luna februarie peste orevederile planului 40 perechi ghete-bebi şi 50 bucăţi curele oentru ceas. Frumoase realizări a obţinut şi muncitoarea Orbán Zsófi, de la secţia marochinărie, care în loc de 90 la sută la cît s-a anga­jat a depăşit prevederile zilnice ale planului în medie cu 150 la sută. Incepînd de la 26 februa­rie ea lucrează în contul lunii septembrie 1958. Numeroase alte muncitoare de aci şi-au îndeplinit sarcinile de plan ce le revenea în cadrul cincinalului lucrînd deja în contul anului 1956. Intre aces­tea se numără muncitoarele E- telka Aszalós, Sári Bakó, Olga Csiki şi altele, care în cinstea Zilei Internaţionale a Femeii au realizat în cursul lunii februa­rie cîte două şi chiar mai multe norme. Deosebit de importantă a fost contribuţia muncitoarelor din a­­ceasta fabrică la realizarea pla­nului global al întreprinderii pe luna februarie pînă la 26 ale a-, celeiaşi luni în proporţie de 112 la sută.In cadrul planului cinci­nal întreprinderea lucrează deja în contul lunii octombrie 1958. La cooperativa „Steaua roşie“ Muncitoarele de la cooperati­va de producţie meşteşugăreas­că „Steaua roşie“ din Odorhei, lucrează cu însufleţire pentru a putea întîmpina cu noi realizări in producţie Ziua Internaţională a Femeii. Luptind pentru atingerea li­nei calităţi superioare, lustrui­­toarea Éva Győrfi a obţinut un indice al calităţii de 100 la sută şi o depăşire a normei zilnice de 48 Ia sută. Lustruitoarea Ana Menyhârd. in cinstea Zilei de 8 martie a chemat-o la întrecere so­cialistă pe Erzsébet Kissîa­­ludi. In fruntea întrecerii se a­­flă cînd una cînd alta dintre ce­le două muncitoare, ambele ob­­(înlnd în medie depăşiri ale pîa nului zilnic de 33 Ia sută. Cu asemenea realizări au în­­eles şi lustruitoarele Berta Bi­ro, Rozalia Molnár şi altele din cadrul acestei cooperative să întîmpine Ziua Internaţională a Femeii. Sini zile şi evenimente care rămin de neuitat in inima oame­nilor. De unele zile s-au eveni­mente, oamenii îşi reamintesc stringindu-şi pumnii de ură, dar hotâriţi să nu lase să se mai re­pete. Aniversarea altor zale şi evenimente, trezesc în inima oa­menilor un sentiment de mîn­­drie şi recunoştinţă. Era în februarie 1945. Flăcă­rile războiului continuau să mistuie bunurile oamenilor, gloanţele secerau multe vieţi o­­meneşti. Ţara noastră, proaspăt eliberată de sub jugul tiraniei şi dictaturii fasciste se zbătea in mari greutăţi. Pe de o parte rănile provocate de război, iar pe de altă parte reacţiunea, în frunte cu călăul Rădescu, în­greuna viaţa oamenilor muncii din ţara noastră. Grea era viaţa atît pentru muncitorii din fa­brici şi uzine, cît şi pentru ţă­ranii muncitori fără pămint sau cu pămint puţin. Ţărănimea cerea înfăptuirea reformei agrare. Forţele reac­ţionare coalizate în jurul mo­narhiei căutau să zădărnicească înfăptuirea unei reforme agrare cu adevărat democratice. Fie că se pronunţau făţiş împotriva re­formei, ţie că prin diferite pre­texte — ca „aminare pînă după război", — partidele „istorice" căutau să abată ţărănimea de la înfăptuirea acestui act isto­ric. Prin lupta organizată şi con­dusă de Partidul Comunist Ro­mín, masele cele mai largi ale poporului muncitor au luptat pentru înfăptuirea reformei a­­grare. Sute şi mii de echipe de muncitori trimise de partid au împînzit satele, au organizat co­mitete săteşti şi în pofida gloan­ţelor regelui şi ale guvernului Rădescu, ţăranii, în frunte cu comuniştii, au intrat pe pămîn­­turtle moşierilor, le-au confis­te 11 mii de ţărani muncitori şi-au unit pămînturile, formînd 122 gospodării colective, iar al­te cîteva mii de ţărani au for­mat întovărăşiri agricole şi aso­­' ciaţii simple de producţie, culţi.­­oindu-şi pămînturile cu maşinile şi tractoarele statului. Sute de ţărani muncitori din Batoş, Ide­ciül de Sus, Ideciul de Jos, Pe­­telea, Dedrad. Nicoleşti-Ciba, Crăciuneşti şi alte sate cu pă­mînturile primite prin împro­prietărire au format gospodării agricole colective.. Ogoarele co­lectiviştilor, ale ţăranilor înto­vărăşiţi sau asociaţi şi ale mul­tor ţărani muncitori cu gospo­dării individuale sínt lucrate cu puternicile şi minunatele trac­toare şi maşini agricole construi- Le in ţara noastră cu ajutorul multilateral al statului sovietic. Acum, la 10 ani după înfăp­tuirea reformei agrare, pe ogoa­rele care odinioară aparţineau u­­nui pumn de trîntori de teapa, lui Rozstiyai, Kemény, Telegdi, şi alţi grofi şi baroni, ţăranii muncitori romîni, maghiari şi saşi lucrează înfrăţiţi, făurin­­du-şi o viaţă nouă, fericită. Pe şesul de la poalele castelului fostului baron Kemény, peste 100 de ţărani muncitori romîni. maghiari şi saşi, uniţi în gospo­dăria agricolă colectivă „Parti­zanul păcii'' din ideciul de Sus. lucrează cu spor. Prin faţa gea­murilor oarbe ale castelului, tre­ce deseori camionul gospodăriei, semn al creşterii şi întăririi gos­podăriei colective. Nici odată nu vor uita ţăranii muncitori zilele din februarie 1945. Maniţesti.ndu-şi recunoştin­ţa ţaţă de partid, faţă de statul democrat-popular, ei se strădu­iesc ca printr-o muncă mai bu­nă, prin folosirea largă a cuce­ririlor ştiinţei, să smulgă pă­mintului roade cit mai bogate. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA/ Produse de pielărie peste plan cat, impărţtnau-le celor ţara pa mint sau cu pămint puţin. A fost o etapă a luptei revoluţio­nare, o etapă a cimentării alian­ţei dintre clasa muncitoare ş\ ţărănimea muncitoare. Guvernu. democrat-popular instaurat la t martie 1945 a legiferat reforme agrară, a cărei înfăptuire s-a fă­cut prin luptă revoluţionară. Prin reforma agrară din 1941 a fost dórimat unul din stilpii reacţiunii romineşti şi una din piedicile principale în dezvolta­rea producţiei agricole: moşieri­­mea. Prin lucrările reformei a­­grare au fost împroprietăriţi un număr de peste 900.000 ţărani fără de pămint, sau cu pămint puţin. Pe teritoriul de azi al Regiu­nii Autonome Maghiare, de ase­meni au fost împroprietăriţi mii şi mii de muncitorii agricoli fă­ră pămint sau cu pămint' puţin. Numai in fostul judeţ Odorhei peste 6.000 familii de ţărani muncitori au devenit stăpîni pe pămîniul pe care l-au lucrat ei şi înaintaşii lor fără ca să cu­leagă roadele muncă lor. Anii s-au scurs. Cu toate că acum ţăranul era stăpîn pe munca sa, totuşi starea lui ma­terială continua să fie grea. Lip­seau uneltele şi animalele de muncă. Pămîntul fărâmiţat in parcele mici, lucrat cu unelte primitive nu aducea roade bo­gate. Chiaburimea a încercat să tragă foloasele exproprierii mo­şierilor. Regimul de democraţie popu­lară prin măsurile luate a. îngră­dit şi îngrădeşte tot mai mult posibilităţile de exploatare ale chiaburilor.Au fost înfiinţate sta­ţiunile de maşini şi tractoare,iar in urma Rezoluţiei Plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1949, în ţara noastră au luat fiinţă primele gospodării agricole co­lective. In regiunea noastră pes-Pentru o largă răspîndire a experienţei fruntaşilor din agricultură Lichidarea rămînerii în urmă agriculturii în scopul obţiner unei producţii agricole sporit este o sarcină de seamă ce st in faţa partidului şi guvernulu in faţa întregului nostru popo muncitor. Proiectul de directiv ale celui de ai H-iea Congres a P.M.R. cu privire la dezvoltare, agriculturii în următorii 2—; ani, subliniază importanţa spo ririi producţiei agricole şi cu prinde în acelaşi timp măsurii ce trebuiesc luate în acest sco] Aplicarea pe o scară tot ma largă a regulilor stabilite di ştiinţa agricolă, studierea şi in troducerea în practică a cît ma multor metode avansate, sîn factori care duc la sporire; continuă a recoltei. In ultimii ani, mulţi lucrător de pe ogoarele regiunii noastn au obţinut recolte mult supe rioare faţă de cele obţinute îi trecut. Membrii gospodăriei a gricole colective din comun; Trei-Sate (raionul Sîngeorgii de Pădure), cu toate că timpu n-a fost pe deplin favorabil, a plicind tăvălugitul şi grăpatu de primăvară timpuriu şi îngră şatul suplimentar al culturiloi slab ieşite din iarnă, au obţinui în anul 1954 la griul de toamnl o producţie medie de 2.070 kg la hectar. Colectiviştii din Pete ni (raionul Tg.-$eéuie$é), prir însămînţarea orzului în rîndur încrucişate au obţinut o recolta medie de 2.001 kg. la hectar, fa ţă de 1.600 planificat. Brigadie­rul Ştefan Baki din gospodăria agricolă colectivă „Partizanul roşu“ din Curteni (raionul Tg.­­Mureş), a studiat şi cu ajutorul şi îndrumările Staţiunii experi mentale din Sîngeorgiu de Mu­reş, a aplicat hibridizarea porum­bului, realizînd o producţie de 9.600 kg. porumb-ştiuleţi la hec­tar. Asemenea exemple de frun­taşi ai recoltelor sporite găsim nenumărate şi în sectorul micii producţii. Ţăranul muncitor Mi­­hai Bodoli din comuna Ozun (raionul Sf.-Gheorghe), prin a­­plicarea metodei de plantare în cuiburi dispuse în pătrat şi prin îngrăşarea terenului cu îngrăşă­minte chimice, de pe o suprafa­ţă de 10 ari a obţinut o recoltă de 3.500 kg. cartofi, ceea ce în­seamnă 35.000 kg. cartofi la hectar. Şimon Ştefan,ţăran mun­citor din comuna Glodeni (ra­ionul Tg.-Mureş), a obţinut o tecoltă de 5.300 kg. porumb-boa­­be la hectar. Nu există sat, comună, înto­vărăşire, gospodărie agricolă colectivă, sau gospodărie de stat unde să nu se găsească fruntaşi ai recoltelor bogate. Extinderea experienţei acumulate de aceşti fruntaşi în smulgerea de roade cît mai bogate este în prezent una din sarcinile cele mai de seamă ce stau în faţa organiza­ţiilor de partid, a comitetelor e­­xecutive ale sfaturilor populare şi în special în faţa tehnicienilor şi inginerilor agronomi. In această privinţă au şi fost luate unele măsuri. Fruntaşii în cultura sfeclei de zahăr au fost convocaţi la o consfătuire regio­nală, unde ei au avut posibilita­tea să-şi expună felul în care au obţinut recolte sporite. Vorbind la această consfătuire despre importanţa arăturii de toamnă in sporirea producţiei de sfeclă de zahăr, Ştefan Máthé, ţăran muncitor din comuna Bălăuşeri

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék