Steaua Roşie, martie 1955 (Anul 4, nr. 259-267)
1955-03-02 / nr. 259
2 Legea privitoare la masurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor în anii 1954—1956 creează condiţiile dezvoltării rapide a şeptelului şi a producţiei animale, care în următorii 2—3 ani trebuie să asigure o simţitoare îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate cu produse alimentare de origină animală şi a industriei uşoare şi alimentare cu materii prime, înmulţirea numărului de animale şi mărirea productivităţii lor constituie azi o sarcină de frunte a oamenilor muncii din agricultură. Un rol important în îndeplinirea acestei sarcini îl au staţiunile de montă comunală. Staţiunile de montă au fost înzestrate cu mari suprafeţe de terenuri — loturi zootehnice — pentru asigurarea furajelor necesare hrănirii reproducătorilor. In unele comune ca Gălăuţaş (raionul Topliţa), Dirjiu şi Mărianiş (raionul Odorhei), Căluşeri (raionul Tg.-Mureş) şi Petelea (raionul Reghin), staţiunile de montă au dat rezultate frumoase. In aceste comune se găsesc azi generaţii noi de animale tinere, de rasă. Toate aceste rezultate se datoresc faptului că aici, sfaturile populare au dat toată atenţia aplicării lucrărilor de îngrijire pe loturile zootehnice, reuşind în acest fel să asigure o abundenţă de furaje pentru reproducători. Nu toate sfaturile populare comunale înţeleg însă pe deplin rolul ce-l joacă loturile zootehnice în asigurarea furajelor pentru reproducătorii din staţiunile de montă. Astfel, în comuna Sîngeorgiu de Mureş (raionul Tg.-Mureş), datorită neglijenţei de care au dat dovadă atît sfatul popular cit şi agentul agricol, s-a compromis cca. 50 la sută din recolta de ovăz, datorită gîndacului ovăzului (Lema Melanopus). Tot în această comună s-a putrezit cca. 3.000 kg. lucerna, cosite pe timp nefavorabil, în urma dispoziţiunilor date de fostul nres°dinte al sfatului popular Ioan Regian. In comuna Mărculeni (raionul Sîngeorgiu de Pădure) de pe suprafaţa de 15 ha. s-a declarat ca recoltată o cantitate de ovăz cu ceva mai mare decît ar fi fost necesară însămînţării suprafeţei respective în acest an. Aceasta se datoreşte lipsei de interes gospodăresc din partea preşedintelui sfatului popular comunal Alexe Szász şi a agentului agricol Adalbert Miklós, care nu s-au interesat de recoltatul ovăzului, lucrare executată abia pe la sfîrşitul lunii august, cînd ovăzul era deja scuturat. După recoltat ovăzul a stat în căpițe pe cîmp pînă în luna noiembrie, cînd era deja putrezit, cultura fiind astfel compromisă. In unele comune ca Chendu Mare, Bereni şi Bălăuşeri (raionul Sîngeorgiu de Pădure), sfaturile populare abuzînd de autoritatea lor, au sustras o cantitate de 3.723 kg. porumb boabe rezultate de pe lotul zootehnic, predîndu-o cooperativelor de consum din comunele respective, pentru ca acestea la rîndul lor să-şi îndeplinească planul de achiziţii din hrana reproducătorilor. Sfatul popular comunal din Răstoliţa (raionul Topliţa), a crezut de cuviinţă să înstrăineze o suprafaţă de 3,6 ha. fîneaţă din lotul zootehnic, împărţindu-l ca lot individual salariaţilor din cadrul sfatului, care la rîndul lor au arendat terenul primit, considerîndu-l ca proprietate particulară, sau au vîndut recolta obţinută de pe acest teren. Asemenea cazuri de deteriorare a lotului zootehnic sînt multe. La unele sfaturi populare comunale se găsesc deficiente în ceea ce priveşte gestionarea furajelor destinate reproducătorilor. Aşa de pildă, fostul preşedinte al sfatului popular al comunei Comandau (raionul Tg.-Secuiesc), a vîndut cantitatea de 3.000 kg. fin din raţia reproducătorilor, iar pentru completarea lipsei, ţăranii muncitori au fost obligaţi ca pentru animalele montate să facă plata în natură, deşi legislaţia în vigoare prevede monta gratuită. La staţiunea de montă din comuna Bereni (raionul Sîngeorgiu de Pădure) în timp ce taurii stau în grajd în murdărie şi fără aşternut, pe arie zac cca. 30.000 kg. paie ce aşteaptă să fie transportate în incinta staţiunii. Tot în această comună reproducătorii sunt adăpostiţi în acelaşi grajd cu animale particulare, iar furajele de pe lotul zootehnic fac magazie comună cu furajele proprietarului particular, din care cauză este foarte greu de presupus că integritatea furajelor reproducătorilor este asigurată. Deficienţe mari s-au constatat şi în modul de întrebuinţare la montă a reproducătorilor. Cu toate că în normele tehnice sunt prevăzute cîte 60—80 de vaci pentru un taur, din lipsă de cîte un reproducător, în comunele Mureşeni şi Vetca taurii au fost întrebuinţaţi la peste 102 monte. Pe cînd unele staţiuni de montă comunală duc lipsă de reproducători, altele, cum este cea din comuna Fîntînele (raionul Sîngeorgiu de Pădure), sacrifică tauri de rasă superioară, fără nici un motiv obiectiv. La fel a procedat şi sfatul popular din comuna Călugăreni (acelaşi raion), unde s-au sacrificat 2 tauri şi un vier. Este lesne de înţeles că reproducătorii neîngrijiţi şi prost hrăniţi nu vor putea fi folosiţi la montă, vacile şi scroafele vor rămîne sterpe, ceea, ce produce pagube atît crescătorilor de animale cît și economiei naționale. Lipsurile care dăinuie încă în ingrijirea lotului zootehnic din nepăsarea conducerilor unor sfaturi populare comunale, trebuiesc lichidate în cel mai scurt timp. Organele agricole raionale au sarcina să controleze îndeaproape administrarea loturilor zootehnice cît şi activitatea staţiunilor de montă comunale. Numai in acest fel vom putea îndeplini sarcinile prevăzute în Legea pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi vom putea ridica productivitatea lor. IOAN OTFÎF.A Mai multă atenţie modului de gestionare a loturilor zootehnice STEAUA ROȘIE Principalele lucrări agricole ce se execută în luna martie LUCRĂRI LA CIMP. Odată ce terenul s-a zvîntat se începe pregătirea lui pentru însămintarea plantelor din epoca T-a de insămînţare (macul, muştarul, mazărea, măzărichea, griul de primăvară, secara, orzul, ovăzul, rapiţa, lucerna, trifoiul). Terenul care nu a fost arat din toamnă, se ară la o adîncime de 18—20 cm., grăpîindu-se în aceeaşi zi. Pentru a se evita pierderea apei din sol se grăpează toate arăturile executate în toamnă, apoi se lucrează cu cultivatorul, extirpatorul şi prăşitoarea la adîncimea la care se vor însămînţa plantele. După această lucrare va urma imediat grăpatul. Spre sfîrşitul lunii se însămînţează inul, floarea-soarelui, înainte de semănat, săminţa se tratează cu preparate uscate, (porzot sau abavit), sau pe cale umedă cu soluţie de formol. Trebuie acordată o deosebită atenţie culturilor de toamnă. Dacă sînt descălţate, ele se tăvălugesc. Unde plantele sunt bine înrădăcinate se poate grăpa de-a curmezişul rindurilor, păstrîndu-se astfel apa în sol. Plantele slab dezvoltate trebuiesc stimulate în vegetaţie cu must de bălegar, îngrăşăminte chimice sau bălegar bine putrezit IN UKALNINA DE LEGUME se continuă cu întinsul paturilor calde şi a răsadniţelor, semănîndu-se pătlăgelele roşii, vinetele, ardeii, felina. După răsărire se aplică lucrări de întreţinere ca: plivirul buruienilor, ruperea scoarței, reglarea luminii și a căldurii, aerisirea răsadurilor. Cînd plantele au 2—3 frunze se face repicatul lor. Înainte de plantarea lor în cîmp se face călirea răsadurilor. Terenul arat din toamnă se grăpează. Terenurile nearate se ară, îngropîndu-se sub brazdă bălegarul de grajd. Terenul arat se grăpează în aceeaşi zi. Se seamănă în cîmp culturile de mazăre, spanac, salată, morcovi, ceapă de sămînţă, se plantează plantele seminciere. Ca lucrări de întreţinere se aplică plivitul, prăşitul, udatul, ruperea scoarţei, completarea golurilor şi se dau îngrăşăminte culturilor de toamnă. LUCRĂRI ÎN LIVADĂ. Se continuă stropirile, se desfac muşuroaiele, se înlătură lăstarii sălbatici daţi din rădăcină. Se curăţă scoarţa pomilor şi se văruiesc. Se face pichetatul şi săpatul gropilor pentru plantaţiile noi sau pentru completarea golurilor. Plantatul pomilor începe odată ce terenul s-a dezgheţat. In livadă, odată ce pămîntul s-a zvîntat, dacă n-a fost arat din toamnă seară îngropîndu-se sub brazdă şi bălegarul de grajd, după care se grăpează. IN VIE se continuă cu desfundatul. In vederea plantaţiilor noi, se face nivelarea terenului cu grapa, după care urmează pichetatul. In viile pe rod se revizuiesc aracii şi spalierii, iar acolo unde e nevoie, se face completarea lor. Se face îngrăşatul terenului cu îngrăşăminte naturale şi chimice. Dezgropatul viţei se face cînd pericolul îngheţurilor tîrzii a trecut, după care urmează tăierile. Coardele tăiate se adună în grămezi şi se cară afară din plantaţii. Acolo unde e nevoie se complectează golurile. ÎNGRIJIREA Şî HRANIREA ANIMALELOR. Odată cu începerea lucrărilor la cîmp, se completează hrana de întreţinere a animalelor, la cai cu ovăz, iar la boi şi vacile de jug cu fîn şi uruieli. Grajdurile se ţin curate, cu un aşternut curat. Oilor li se administrează hrană de calitate, iar mieii se îngrijesc asigurîndu-li-se o alăptare normală, pentru a se dezvolta cît mai bine. Pe păşuni se transportă bălegar, muşuroaiele se împrăştie şi se grăpează. In stupină se scot stupii din adăpost, hrana coloniilor se completează cu sirop, se aşează adăpătorul şi cîntarul de control. . ToUelo* T «nevomitai) ft Nu de mult înfiinţat, Sindicatul salariaţilor din întreprinderile administrative de stat din Tg.-Mureş, a pornit la muncă cu un avint puternic, caracteristic oricărui începător. Pentru ca acest avînt să fie menţinut — şi, fără îndoiala, încununat de succese — sindicatul şi-a ales aşa cum cere statutul, un preşedinte, în persoana tovarăşului Radu şi un secretar personificat de tovarăşul Berger. Nici nu s a„ terminat bine şedinţa de alegere a conducerii sindicale orăşeneşti şi ca un torent de apă în zilele de primăvară, preşedinţii comitetelor de instituţie au şi dat buzna la biroul preşedintelui şi secretarului de la comitetul sindical orăşenesc, asaltindu-i în conformitate cu hotărîrile aduse, cu tot felul de probleme, printre care cea mai acută, problema formării unui ansamblu de cîntece şi dansuri. — „Am avea nevoie de un astfel de ansamblu, pe toate instituţiile — propune tovarăşul Iosif Panea, preşedintele comitetului de instituţie „Justiţia". — „Noi, o să dăm sprijinul, în special la dans, pentru că ai noştri sunt buni dansatori", îşi dădu părerea tovarăşul de la „statistica" regională. — „Noi o să facem piese de teatru și dacă o să combinăm corul, cu dansul și teatru, o să facem un ansamblu, cel mai ansamblat ansamblu din toate cite le-am văzut vreodată, și nu cred să găsim pe raza regiunii vreun concurent care va putea ajunge pînă la nivelul nostru", zise reprezentantul sindical al salariaţilor de la procuratură. Şi propunerile se ţineau lanţ, incit cei de la comitetul sindical orăşenesc, de abia mai puteau nota toate propunerile cultural-artistice. Cei cca. 500 de salariaţi care fac parte din respectivul sindicat, nu mai puteau de bucurie. „Vom fi fost noi pînă acuma socotiţi „inapţi" pentru munca culturală, dar iată că de-acuma o să avem prilejul să dovedim că sintem cit se poate de „apţi", — gîndeau ei. Astfel, comitetul sindical s-a aşternut pe treabă. S-a angajat atunci, in acele zile memorabile ale anului trecut, un dirijor de cor in persoana profesorului Ion Mihăescu, care venea să-l înlocuiască pe fostul dirijor — Ament, care după părerea unora, nu dirija pe placul lor. Apoi tot atunci, s-a angajat și o instructoare de dans pentru pasionații în ale dansului de la statistica regională şi un muzicant care în orele de repetiţie să delecteze sufletele celor care veneau să-şi dea contribuţia la faimosul ansamblu ce se părea că se naşte. ...N-a trecut mult timp şi cei de la conducerea sindicatului, au anunţat in plenară şi in prezenţa dirijorului, că ansamblul s-a născut prematur şi că pentru acest motiv, ‘ el trebuie să se reorganizeze, pe limbaj mai complet să se firimiţeze în ansamble mai mici, pe comitete de instituţie dacă nu chiar pe grupe „răzleţe", iar dirijorul, să treacă pe rind pe la fiecare. Adică în loc de a dirija un singur cor, să dirijeze mai multe, pentru ca, natural, şi retribuţia să fie mai mare. Zis şi făcut. Din acest moment, dirijorul Mihăescu n-a mai avut zi bună. Alerga de colo pînă colo, şi parcă era un făcut; cînd se prezenta el nu se prezentau coriştii, cînd se prezentau coriştii nu se prezenta el, iar mai tîrziu, colac peste pupăză, sala de repetiţii intră în reparaţie, ceea ce duce la stagnarea „bunului mers" al ansamblului unic, divizat în altele mai mici. Nu-i vorbă că dacă coriştii nu s-au prezentat şi dacă repetiţiile nu s-au ţinut, dirijorul şi-a încasat totuşi partea lui din toată această „muncă". E aşa de uşor oare de a urca scăriţe pînă sus în sală? Desigur că nu! Şi atunci, a ţinut sau n-a ţinut ore, dirijorul şi-a încasat misia sa, cuvenită de fapt. ...Şi întrebările au izbucnit din nou într-un torent şi mai puternic decit cel dinţii. — „Pînă cînd oare are de gind comitetul sindical orăşenesc să tolereze o astfel de situaţie?". — „Cîţi ani va dura pînă se va închega şi aici un ansamblu artistic ca lumea şi nu numai ne hîrtie, pe care-o manevrează oricine, cu uşurinţă, băgindu-o şi scoţîndu-o din sertar?". ...Şi in sala de repetiţii generale a ansamblului fantomă, acordurile melodioase ale viorii, răzbat dincolo de geamurile sălii, făcînd pe membrii ansamblului, aplecaţi de astă dată asupra hîrtiilor de pe birouri, să retrăiască clipele de „glorie" ale începuturilor din anul trecut și să deplîngă în torent de lacrimi soarta vitregă a ansamblului, mort tot atît de prematur pe cum s-a născut. F. SIMA După o scrisoare a tov. I. Panes 2 marthe 1955 Pentru apărarea sănătăţii ceferiştilor In urma unei analize făcute asupra activităţii Policlinicii C.F.R. din Tg.-Mureş, au reuşit o serie de realizări însemnate obţinute pe tărîmul apărării sănătăţii oamenilor muncii. In tot cursul anului 1954 au fost ţinute 2.000 de ore de educaţie sanitară şi au fost distribuite salariaţilor 10.663 bucăţi broşuri cu acelaşi conţinut. La unităţile mai mari au fost afişate fotomontaje. In vederea tratării afecţiunilor reumatice, gastro-duodenale şi cardiace, un număr de 321 slariaţi şi membri de familie au fost trimişi în diferite staţiuni balneo-climaterice din ţară. Un deosebit accent se pune aici pe îngrijirea sănătăţii copiilor. In anul trecut au fost trimişi astfel numeroşi copii ai ceferiştilor în taberele de pionieri de la Telega şi Vasile Roaita. Pentru a se asigura protecţia muncitorilor de la carierele de piatră, s-au făcut determinări micro-climatice stabilindu-se astfel coeficientul de praf ,■ umiditate, curenţi de aer, etc. In cursul anului trecut au fost executate de către medicii policlinicii 1.607 controale medicale pe teren, la domiciliul salariaților și la locurile de muncă. MARTIN SZÖLLÖSI, cpresp.