Steaua Roşie, aprilie 1955 (Anul 4, nr. 268-277)

1955-04-02 / nr. 268

nul IV. Nr. 268{ Sîmbătă, 2 aprilie 1955 I 4 pag. 20 bani In numărul de azi: — „Doamna noastră' . Spectacolul Teatrului secuiesc de stat din Tg.­­Mureş (pag-2-a) — Viaţa de partid. Conferinţa de partid a raionului Topliţa (pag-3-.V) ~ — Poporul ungar sărbătoreşte 10 ani de la eii! e: rea patriei sale. pag-4-a) — Evenimentele săptămînii (pag- l-a) Să folosim din plin timpul favorabil 11 000 blocuri de ghicita peste plan Ţinînd cqrit de desprimăvăra­­rea tirzie şi mersul schimbător al vremii, folosirea fiecărui ceas, a fiecărei zi favorabilă are o în­semnătate mare în asigurarea bunei desfăşurări a muncilor a­­gricole de primăvară. Folosind din plin timpul favo­rabil, mulţi oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii noastre au înregistrat succese însemnate în executarea arăturilor şi însă­­mînţărilor de primăvară. La gospodăria agricolă de stat ..Stahanov“ din Reghin, numai într-o singură zi de lucru s-au însămînţat 13 ha. cu trifoi, 8 ha. cu ovăz, 2 ha. cu borceag şi s-au grăpat 51 ha. arate în toamnă, cît şi 67 ha. păşuni şi fineţe. Aplîcînd metoda graficului o­­rar. tractoristul Vasile Gheorghi­­că. de la S.M.T. Reghin îşi rea­lizează norma zilnică in 6—7 o­­re de muncă, iar loan Anca de 1a S.M.T. Tg.-Mureş a realizat nînă la 29 martie 69 ia sută din sarcinile de plan ce le are pe în­treaga Derioadă a muncilor a­­gricole de primăvară. însemnate realizări în desfă­şurarea muncilor agricole de primăvară au fost obţinute şi în unele gospodării colective. în­tovărăşiri agricole şi de unii ţă­rani muncitori cu gospodării in­dividuale. Colectiviştii din Sîn­­fana de Mureş au însnmînţat în fîndiirt încrucişate 33 ha. cu orz si ovăz şi au arat peste 30 ha. Ţăranii muncitori din comuna A- vrămeşti (raionul Odorheiî, cei din Sovata şi din aite multe co­mune şi sate au executat un vo­lum însemnat de lucrări agrico­le. Zilnic. 1a redacţie sosesc scri­sori din partea corespondenţilor voluntari care ne informează cu deosebită mîndrie despre începe­rea muncilor agricole de primă­vară. Pînă în prezent, cu excep­ţia raioanelor Gheorgheni şi Cîue, insămîhţările de primăva­ră au început în toate raioanele regiunii. Pînă la 28 martie, pe întreaga regiune s-au însămînţat 85Q ha., din care în raionul Tg.­­Mureş 468 ha.. Odorhei 242 ha. etc. Ţinînd cont de specificul cli­materic. şi pregătirile făcute în iarna acestui an. însămînf arii-3 de primăvară nu se desfăşoară însă în ritmul stabilit. Unele or­gane invocă ploaia ca pretext pentru rămînerea în urmă. \ceas­­tă afirmaţie însă nu este pe de­plin justă. In raionul Tg.-Mureş, de pildă, sínt comune unde s-ar fi putut lucra. Dacă in comuna Oaia s-au arat 110 ha. şi s-au însămînţat 14 hectare, in comu­na vecină, Păsăreni. care are a­­ceiaşi soi şi condiţii climaterice identice s-au arat abia 8 ha. şi s-au însămînţat doar 2 ha. Condiţii favorabile pentru e- Secutarea muncilor agricole de primăvară sínt şi în raioanele Reghin, Singeorgiu de Pădure şi Topiiţa. Totuşi iu aceste ra­ioane. din cauză că organizaţiile de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare şi orga­nele agricole n-au desfăşurat o suficientă muncă de îndrumare, 'msămînţările de primăvară au început cu intirziere, atelajele nu sínt folosite la întreaga capa­citate de lucru, pierzîndu-se ore şi zile preţioase. Nici unii meca­nizatori nu contribuie cu toate forţele ia desfăşurarea insămîntă­­rilor de primăvară. Tractoriştii Iosif Horváth şi Béla Kacsó de la S.M.T. Tg.-Mureş, lucrînd pe ogoarele întovărăşiţiior din I- eland, au părăsit tractoarele în brazdă, mergind la plimbare. Alte tractoare stau ore şi zile in şir din cauza defectelor în cîmp sau a lipsei de combustibil. Timpul nu aşteaptă. In primă­vara acestui an avem de execu­tat un volum mare de lucrări în­tr-o perioadă mult mai scurtă decît în alţi ani. Aceasta cere e­­foriuri înzecite, cere o muncă de îndrumare temeinică şi ope­rativă. Intensificarea ritmului îhsă­­mînţărilor de primăvară este în momentul de faţă sarcina de seamă a tuturor celor ce mun­cesc în agricultură. Aceasta nu înseamnă însă nici decum că trebuie să se lucreze în dauna calităţii. O producţie sporită poate fi obţinută numai dacă se lucrează Ia timp şi în condiţii a­­grotehnice superioare. Tehni­cienii şi inginerii agronomi au datoria să ţină o legătură strîn­­să cu terenul, să studieze şi să cunoască bine condiţiile de cli­mă şi sol cu toate narticuiarită­­ţile lor şi să-şi desfăşoare mun­ca de îndrumare în funcţie de aceasta, accentuînd asupra ex­tinderii metodelor avansate. Muncile agricole de primăvară sini hotărîtoare în bătălia pentru obţinerea unui belşug de produ­se agricole. De aceea, mobiliza­rea tuturor forţelor si folosirea din plin a timpului favorabil pentru executarea însămînţărilor de primăvară constituie în mo­mentul de faţă o sarcină de ma­re răspundere, de ia care ni­meni nu se poate eschiva. De o mare însemnătate pentru reuşita muncilor agricole de pri­măvară este desfăşurarea în rîndurile oamenilor muncii de ta sate a unei feme:n!ce munc' po­litice de masă. in această pe­rioadă — etapă hotărîtoare în lupta pentru o recoltă bogată — agitatorii organizaţiilor de bază şi activiştii comitetelor raionale de partid trebuie să fie în per­manenţă in rîndurile ţăranilor muncitori, să-i ajute şi să-i în­drume în lupta pentru o recoltă îmbelşugată. Comuniştii trebuie să fie in frunte, in primele rînduri ale în­trecerii socialiste sau patriotice, exemple de urmat pentru toţi cei re muncesc pe ogoare. Ei trebuie să lupte neîncetat pentru a da muncilor agricole de primăvară un ritm sporit. Pentru nici un moment nu trebuie uitat că duşmanul de clasă nu doarme. Trebuiesc lua­te măsuri din timp pentru damieirca. oricărei acţiuni ce ar împiedica buna desfăşurare a bătăliei pentru o recoltă bogată. Organizaţiile de bază săteşti trebuiesc îndrumate pentru a urmări şi analiza cu regularitate desfăşurarea însămînţărilor, sus­­ţinînd cu tărie aplicarea orică­rei iniţiative .care ar contribui la asigurarea succeşuiui munci­lor agricole de primăvară. Colectivul antrepozitului ,,Fri­­gorifer“ din Tg.-Mureş lucrează cu însufleţire pentru a întînipi­­na cu noi realizări in producţie Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii. S-au luat o serie de măsuri tehnico-organi­­zatorice. De pildă, la secţia fa­bricării gheţei s-a confecţionai un jghiab de scurgere, s-a per­fecţionat dispozitivul mecanic folosit la amestecarea soluţiei necesare pentru fabricarea ghe ţii, s-a aplicat congelarea rapi­dă a cupelor de ghiaţă, etc., mă­suri în urma cărora producţia de ghiaţă a crescut cu 8 la sută. Prin participarea a 98 la su­tă din numărul total al muncito­rilor in întrecerea socialistă pre­cum şi prin folosirea la maxi­mum a capacităţii maşinilor şi utilajelor, în primul trimestru al acestui an productivitatea mun­cii a crescut cu 71 la sută faţă de sarcinile de plan. Cu toate că în cursul primului trimestru s-au economisit din fondul de salarii planificat peste 27.000 lei, cîştigul mediu al salariaţilor a crescut cu mult. De exem­plu. mecanicul Iosif Albert a realizat un cîştig de 230 lei pes­te salariul lui de bază lunar, iar manipulantul Adalbert Mada­rász cu 239 de lei mai mult. In lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate prin Hotărîrea partidului şi guvernului cu pri­vire ia desfiinţarea aprovizionă­rii pe bază de cartele şi raţii, colectivul „Frigoriferului“ a de­păşit la toţi indicii cu mult pre­vederile planului pe primul tri­mestru, producînd peste plan, printre altele, 11.000 blocuri de ghiaţă. Printr-o gospodărire chibzui­tă, în intervalul de ia 1 ianua­rie la 31 martie s-au econo­misit peste 400.000 de lei. Manipulanţii Adalbert Mada­rász, Alexandru Vass şi Fran­­cisc ' Balis îşi depăşesc zilnic prevederile planului cu cite 55 la sută, macaragiul Gheorghe Dan cu 35—40 la sută, etc. Cu asemenea realizări întîmpină Ziua de 1 Mai şi mecanicii Iosif Adalbert, I straie Dumitru si al­ţii. Consfătuirea colectivelor de conducere ale staţiunilor balnec-ciimaterice In sediul Consiliului regional sindical din Tg.-Mureş a avut ioc, miercuri 30 martie, o con­sfătuire convocată pentru ana­lizarea activităţii din staţiunile balneoclimaterice din Regiunea Autonomă Maghiară cu privire la crearea condiţiilor de odihnă si de tratament cît mai favora­bile oamenilor muncii. La consfătuire au participat tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Consiliului Central al Sin­dicatelor din R.P.R.; I lie Káner, director general al Direcţiei Balneo-Climaierice din Ministe­rul Sănătăţii: Nicolae Soveja, directorul Direcţiei caselor de odihnă C.C.S., reprezentanţi ai Comitetului regional de partid, ai Consiliului regional sindical şi ai organelor de stat, colective­le de conducere ale . staţiunilor baineo-climaterice, etc. După ce Béla Csavar, preşe­dintele C.R.S.. a deschis consfă­tuirea, loan Gábor, directorul întreprinderii de. Construcţii a Regiunii Autonome Maghiare a prezentat o dare de seamă des­pre desfăşurarea construcţiilor în staţiunile baineo-climaterice din regiune în anii 1954—1955. în cadrul cosfătuirii au mai fost prezentate rapoarte din partea direcţiunilor staţiunilor Tuşnad şi Borsec despre măsu­rile luate pentru amenajarea staţiunilor. La discuţii au participat nu­meroşi tovarăşi, care au vorbit despre, problemele organizato­rice, de aprovizionare, proble­mele culturale, etc. care frămîn­­tă colectivele staţiunilor. In încheiere, tov. Liuba Chi­şinevschi a subliniat grija statu­lui democrat-popular faţă de o­­dihna şi sănătatea oamenilor muncii. Numai peniru întreţine­rea şi dezvoltarea staţiunilor baineo-climaterice din Regiunea Autonomă Maghiară au fost a­­loc.ate pentru anul acesta 10 mi­lioane lei. In acelaşi timp însă, după cum a arătat vorbitoarea, mai sínt unele organe de stat şt organizaţii economice care nu acordă atenţia cuvenită staţiu­nilor baineo-climaterice. Lipsu­rile manifestate în acest dome­niu trebuiesc grabnic lichidate. Ea a subliniat apoi necesitatea unei activităţi multilaterale din partea tuturor, pentru asigura­rea condiţiilor optime odihnei şi tratamentului oamenilor muncii în staţiunile balneo-climaferîoe. Era o dimineaţă posomoriră. Cerul acoperit cu nori cenuşii, nu dădea nici o siguranţă că timpul va fi frumos. Totuşi, la subsecţia din comuna Dedrad a gospodăriei agricole de stal „Stahanov“ din Reghin se fă­ceau ultimele pregătiri pentru plecarea la semănat. La orele 6,45, patru semănă­tori şi două căruţe trase de cai au părăsit curtea subsecţiei. In prima căruţă se găsea şi respon­sabilul secţiei, tehnicianul agro­nom Toader Crişan. Atelajele se îndreptau spre terenul numit „Groapa rece", destinat culti­vării orzoaicei. Odată ajunşi la citnp, fiecare muncitor ştia ce are de făcut. Ajunşi la margi­nea răzorului, muncitorii loan Adam şi loan Gottţert au prins caii la grape şi s-au apucat de grăpatul terenului. In acest timp semănătorile frumos ali­niate au pornit la însămînţat, una pe urma roţii celeilalte. In fruntea coloanei mergea semă­nătoarea condusă de muncitorul Aurel Macarie, urmat fiind de cele conduse de loan Feindert. Gheorghe Göttfert şi loan Kein­­tzel. Ceva mai tirziu, dealurile în­depărtate abia se mai vedeau din cauza ceţii care se lăsase. Ploa­ia măruntă amestecată cu fulgi de zăpadă şi vîntul care bătea cu tărie au făcut pe muncitori să-şi încheie mai bine hainele, dar nu i-au oprit în muncă. „In această zi — a spus teh­nicianul Toader Crişan — tre­buie să însăminţăm o suprafaţă de peste 6 ha. Pînă in prezent am însămînţat 14 ha. cu trifoi şi 12 ha. cu ovăz. Pînă miine seară ar fi bine să terminăm şi semănatul orzoaicei". A sosit şi ora primului. Mun­citorii au dus boii şi caii să le dea de mtncare, după care s-au apucat şi ei să mănince. După prinr, munca a continuat cu ace­iaşi ritm ca şi înainte de masă. Ploaia a stat. Lumina palidă a inserării dispărea incet după zi­dul negru şi zlmţuit dl pădurii îndepărtate. întunericul se re­vărsa peste pămint de pretutin­deni. Doar un ochi ager putea să vadă incă departe, desluşind pregătirile pe care le făceau muncitorii in vederea întoarcerii de ac cîmp. Se apropia noaptea ni liniştea ei. Tehnicianul Toa­ds- Crişan se pregătea să rapor­teze centrului că in această zi. de-.i puţin favorabila, ta subsec­­(ia din Dedrad, s-a însămînţat o suprafaţă de peste 6 ha. ru orzoaică. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTf VA/ La semănat

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék