Steaua Roşie, mai 1955 (Anul 4, nr. 278-285)

1955-05-04 / nr. 278

Anul IV7. Nr. 278 | Miercuri, 4 mai 1955 l 4 pagini 20 bani IN NUMĂRUL DE AZI : — Pentru îmbunătăţirea activităţii gazetelor de perete in cea de-a doua etapă a concursului (pag. 2-a). — Prin corespondentul voluntar... (pag. 3-a). — Sărbătorirea zilei de I Mai la Moscova (pag, 4-a), Sărbătorirea presei comuniste, prin­cipala purtătoare de cuvint a partidu­lui. a primit din ani in ani o puternică semnificaţie Farul luminos ai presei comuniste si muncitoreşti din lumea întreagă, presa sovietică, este o presă cu totul nouă, pusă in slujba adevă­rului. servind cu devotament cauza eliberării omenirii muncitoare din ghia­­rele exploatării şi asupririi capitaliste, cauza colaborării şi frăţiei intre toate popoarele lumii Tradiţiile de luptă ale ziarului „Prav­da", al cărui prim număr a apărut la 5 mai 1912, sínt scumpe nu numai oamenilor sovietici, dar şi oamenilor muncii, revoluţionari, din toată lumea. Atît in timpul activităţii sale din anii 1912—1914 ca şi in 1917 şi in anii ur­mători, presa comunistă din Rusia, in frunte cu „Pravda", a reuşit să antre­neze în jurul partidului milioane • de oameni, să-i mobilizeze in lupta pentru dobortrea ţarismului şi capitalismului, iar apoi să-i înflăcăreze in viitoarea luptei pentru construirea socialismului. In tot cursul apariţiei sale, „Pravda" ie caracterizează printr-o inaltă ţinută morală, fiind un model de principialitate pentru presa comunistă şi muncito­rească din lumea întreagă. Presa sovietică a devenit arma cea mai ascuţită, cea mai puter. nică şi cu bătaia cea mai lungă a parti­dului. un înflăcărat şi neobosit propa­gandist, agitator şi organizator colectiv. In zilele luminoase ale construirii comunismului, presa sovietică în frunte cu „Pravda" îndeplineşte rolul uriaş de mobilizator şi organizator in lăurirea economiei şi culturii epocii comunismu­lui. In coloănelr presei sovietice se reflectă cu putere avintul inegalabil, cu care cel mai înaintat popor din lume, poporul sovietic, îşi făureşte o viaţă tot mai plină de conţinut; se reflectă acea robustă forţă creatoare care e în stare să transforme natura spre binele omenirii, să pună, pentru prima oară in istorie, tn slujba bunei­­stări a maselor largi energia nucleară. Glasul presei sovietice, în frunte cu ..Pravda" se aude in cele mai îndepăr­tate colţuri ale lumii, aducind tuturor oamenilor simpli de pe. glob bucurie şi speranţă, inspirîndu-le curaj in lupta pentru pace şi libertate, şi, în aceiaşi timp, încrederea neţărmurită în victoria forţelor care duc omenirea înainte pe culmile cele mai înaintate ale progresu­lui şi civilizaţiei. Căci apărător mai îndirjit al păcii şi al intereselor întregii omeniri ca presa sovietică, nu există tn lume. Cu aceeaşi pasiune, cu aceeaşi fermi­tate cu care presa sovietică se pronunţă pentru apărarea cauzei păcii, eâ educă uriaşele mase ale cititorilor în spiritul patriotismului socialist. Dorinţa de pace a Uniunii Sovietice ce-şi găseşte întot­deauna un puternic ecou în coloanele presei comuniste, izvorăşte tocmai din forţa vitală a statului sovietic ale cărui temelii de granit vor fi apărate in orice împrejurare de către oamenii sovietici, dc forţele progresiste ale întregii ome­niri. Această forţă inepuizabilă a orîn­­duirii de sfat a Uniunii Sovietice impri­mă presei sovietice înalta sa principia­litate, intransigenţă şi combativitate tn lupta dusă împotriva duşmanilor clasei muncitoare şi îndrăzneala ne şo­văitoare în dezvăluirea lipsurilor, des­coperirea şi promovarea a tot ce este nou şi puterea sa de generalizare a exemplului pozitiv. Cu totul altă înfăţişare are presa occidentală, aflată tn ghiarele unor mari trusturi financiare cum sint de exemplu în SUA trusturile Hearst, Scripps-Ho*ard. Mc. Körmiek. care au acaparat toate mijloacele necesare redactării, tipăririi şi difuzării ziarelor, iocepind de la agenţiile de presă şi ptnă la birtie, deţinind monopolul întregii prese burgheze. Pentru întreaga presă burgheză sínt caracteristice următoarele rinduri publi­cate de autorul englez Ivor Thomas : „Orientarea ziarului depinde de toanele, interesele, legăturile şi convenienţa editorului milionar, a unuia din puţinii editori milionari in infinite cărora este concentrat controlul asupra opiniei pu­blice a ţării.Fărâ să fie cit uşi de puţin exponenţii năzuinţelor sau concepţiilor maselor populare, ei înşişi, „baronii pre­sei" vor sâ impună maselor populare concepţiile şi năzuinţele lor proprii- Faptul că nu reuşesc întotdeauna nu constituie cîtuşi de puţin o confirmare a „libertăţii presei", ci doar a unor vederi independente ale poporului englez". Mîrşâvia şi josnicia presei burgheze a ieşit cu putere la iveală şi cu prilejul atacului banditesc împotriva Legaţiei R P.R de ia Berna, ai cărui organiza­tori s-au folosit de serviciile agenţiei de presă americane „Giobe-Press“. trans­formată într-o oficina dc răspîndire a celor mai năstruşnice minciuni pe seama patriei noastre. Relatările agenţiei „Giobe-Press" aveau un caracter atît de scandalos, incit ptnă şi ziarele burgheze care înainte s-au tolosit de informaţiile ei, s-au văzut silite pînă Ia urmă să bată în retragere. Odată însă cu apariţia presei clasei muncitoare, presa burgheză îşi pierde tot mai mult poziţiile sale şi in ţările care gem sub jugul capitalului. Ziarele „L'Humanité“, „Unită“, „Daily Wor­ker“, „Le drapeau rouge“ şi multe alte organe de presă comuniste şi muncito­reşti din ţările capitaliste, demască cu succes minciuna tn care presa burgheză încearcă sâ ţină masele, cu toata pri­goana dezlănţuită împotriva lor. Re­centa grevă a muncitorilor de la tipo­grafiile ziarelor londoneze, tn urma căreia timp de o lună de zile n-au putut apare vreo 30 de ziare centrale, este doar unul din nenumăratele as­pecte ale luptei clasei muncitoare împotriva patronilor care trăiesc din sudoarea maselor populare. Urmind exemplul strălucit al presei sovietice, presa din ţările de democra­ţie populară mobilizează neîncetat ma­sele la luptă activă pentru pace. educă oamenii muncii în spiritul internaţiona­lismului proletar, al patriotismului socialist, al vigilenţei revoluţionare faţă de duşmanii păcii şi socialismului, cui­­tivind în rindurile cititorilor sentimente dc dragoste fierbinte pentru ţara socia. li&mului victorios. Presa din patria noastră, în frunte cu „Scinteia", acordă o mare atenţie mun­cii cu corespondenţii voluntari, care informează ziarele despre multiplele aspecte ale muncii practice din toate domeniile de activitate. In centrul preocupărilor ziarului „Steaua roşie" stă de asemenea îmbu­nătăţirea continuă a legăturilor sale cu masele largi ale oamenilor muncii, prin reţeaua corespondenţilor săi de la oraşe şi sate. Numărul muncitorilor, ţăranilor muncitori şi intelectualilor care se adresează in mod sistematic redacţiei, prin scrisorile lor, se ridică in prezent la 2t>0. In rindurile corespondenţilor noştri avem asemenea oameni ca : Du­mitru Grama, de la IFET Reghin, Petru Kiss din comuna Gurghiu, Teodor Med­­veşan. agronom de sector şi mulţi alţii, cu toţii luptători de frunte ai construc­ţiei socialiste. Cu sprijinul corespondenţilor, presa noastră şi-a propus să-şi ridice înconti­nuu nivelul publicistic, sâ publice, arti­cole interesante legate de principalele probleme care preocupă în momentul de faţă oamenii muncii. In faţa presei noastre de partid stă acum sarcina de a mobiliza masele largi ale oamenilor muncii în lupta peniru ridicarea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţu­lui de cost. Problemele econo­mice trebuie să constituie o. biectut unei continue preocupări din partea presei, ştiind că dezvoltarea cu precădere a industriei grele este con­diţia de bază a ridicării nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc, 4 întăririi capacităţii de apă­rare a patriei noaslre scumpe. De ase­menea trebuie să constituie o preocupa­re permanentă pentru presă, dezvolta­rea industriei regiunii noastre,!upta ţă­rănimii muncitoare pentru traducerea in viaţă a chemării partidului şi gu­vernului cu privire la obţinerea unei producţii globale de 10.000.000 tone grîu şi porumb pe ţară, cit şi de cel puţin 2.100 kg. portimb-boabe ia hectar, cit s-au angajat să obţină ţăranii mun­citori din regiunea noastră, problemele revoluţiei culturale, etc. Ziua de 5 mai, Ziua presei comuniste, constituie în această privinţă un puternic imbold în muncă. < DEMONSTRAŢIA DE 1 MAI A OAMENILOR MUNCII DIN TO. MURES Oraşul s-a trezit- E devreme şi to­tuşi pe străzi animaţia e mare, din ce in ce mai mare. Din privirile celor pe care-i intilneşti, de pe feţele lor, din • întreaga lor ţinută, citeşti că azi e o * zi deosebită. îmbrăcaţi in haine de f sărbătoare, purtind în rnîini portretele conducătorilor iubiţi ai poporului, bu- I chete de flori si batiste multicolore. I steguleţe şi lozinci, ei se îndreaptă spre locul de adunare. Sînt veseli oa­menii, şt e vesel oraşul. Toate clădirile, începind cu cele mari din Piaţa Stalin şi pină !a cea mai măruntă căsuţă de la marginea oraşului, sínt decora ie cu ghirlande de brad şi portrete, drapele şi fiori. Mai sint 2—3 ore pină la începerea demonstraţiei. Pe o stradă mărginaşă, în faţa unei porţi, Răducu, un băieţel vioi. în vîrstâ de numai 8- ani, işi ad­miră trotineta împodobită cu fiori şi panglici de hîrtie creponată. E bucu­ros şi totuşi necăjit. Cît s-a chinuit el pină a reuşit să-şi aranjeze aşa frumos trotineta. Şi acum, poftim- ce îngrozi­tor de încet trece timpul. Doar e atît de nerăbdător să meargă în Piaţa Sta­lin, să-şi vadă sora mai mare defilind în coloana pionierilor, şi, fireşte, sa treacă şi el cu trotineta alături de tă­ticul lui prin faţa' tribunei. Ne spune mindm ca anul viitor îl vom zări şi pe. e! printre pionieri, e doar elev bun, cu note numai de 5. Mitingul din Piaţa Stalin E prima zi de mai. In dimineaţa a­­ceasta, mii şi mii de oameni ai muncii, copii, bărbaţi, şî femei, locuitori ai o­­raşului Tg.-Mureş, reşedinţa Regiunii Autonome Maghiare, se revarsă in va­luri multicolore spre Piaţa Stalin din mii” or: ui oraşului. Mîini plăpînde. miini viguroase poarîâ deasupra cape­telor, legănind aidoma unei mări bă­tută de vînf, pinzele drapelelor purpu­rii. E ziua marii sărbători internaţio­nale, ziua frăţiei şi solidarităţii oame­nilor muncii de pretutindeni. In tribuna frumos pavoazată din Piaţa Stalin au luat loc membri ai CC. al P.M.R., conducători şi activişti ai organelor şi organizaţiilor de partid din regiune, conducători şi activişti de stat, muncitori, oameni de ştiinţă, arta şi cultură. La ora 9 fanfara intonează imnurile Tovarăşul loan Fazekas, secretar al C.C. al , P M-R.. ' adresindu-se maselor la mitingul' din Piaţa Stalin. de stat al R.P.R. şi al U.R.S.S. Apoi, mitingul este deschis de tovarăşul Lu­dovic Csupor, prrai-secretar al Comi­tetului îegional de partid al Regiunii Autonome Maghiare. In numele Comi­tetului Central al Partidului Muncito­resc Romín au rostit cuvîntări in lim­ba romina tovarăşa Constanţa Cră­ciun, ministrul Culturii, membră a C.C. a! P .M.R., iar în limba maghiară tovarăşul loan Fazekas, secretar ai C.C. al P.iyi.R. Ei au vorbit despre succesele dobîndite de oamenii muncii din ţara noastră în lupta pentru con­struirea socialismului, despre ajutorul multilateral pe care ni-1 acordă ţara socialismului victorios — Uniunea So­vietică, in toate domeniile de activita­te, despre solidaritatea şi lupta popoare lor din lagărul păcii şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi progres social, împotriva urzi­torilor unui nou război. începe demonstraţia oamenilor muncii In . acordurile marşului,1 de­monstraţia esté deschisă de plu­tonul întreprinderilor fruntaşe din oraş. Prin faţa tribunei trec muncito­rii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii de mobilă „Simo Géza". Pe o placards purtată de muncitori sínt scrise rezul­tatele dobîndite prin hărnicia lor: în­deplinirea in 4 ani şi 3 luni a planului cincinal. Un grafic arată creşterea producţiei faţă de 1951 cu 101 la su­tă, a productivităţii muncii cu 139 la sută şi scăderea preţului de cost cu 7,71 la sută. In primele rinduri ale demon­stranţilor păşesc fruntaşii întreprin­derii ca Erzsébet Birtalan, Ion Marian, Vilma Solyom şi alţii. In zimbetu! şi voioşia cu care trec prin faţa tribunei ovaţionind pentru partidul nostru drag, In sunetul tobelor şi al trompetelor, in piaţă işi face apariţia coloana celor peste 1.000 pionieri. Din coloană un grup de pioniere s-a desprins indrep­­tîndu-se spre tribună. Cea mai mică dintre pioniere a înmînat conducători­lor partidului ce se aflau în tribună un minunat buchet de flori. In faţa tribu­nei, pionierii de la Liceul de băieţi nr. 1 au scris cu trupurile lor „1 Mai", După ei, in ritmul unei melodii vesele, trece o echipă de mici dansatori in costume romîneşti şi maghiare. In .a­­ceastă coloană se află pionieri de la toate cele 13 şcoli elementare din o­­raş. Cei mai mulţi dintre ei frecven­tează cu regularitate Casa pionierilor, unde in diversele cercuri învaţă pri­mele noţiuni ale meseriei pe care şi-o Din coloanele demonstranţilor stră­bat pini departe lozincile scandate de corul sutelor şi miilor de glasuri. „1 Mai e sărbătoare pentru clasa munci­toarei", „Partidul să ne trăiască, Re­publica să-nflorească!“. Oamenii muncii din oraşul nostru işi exprimă şi cu acest prilej solidari­tatea cu popoarele iubitoare de pace din întreaga lume, dragostea pentru ,partidul care ne conduce cu paşi si­citeşti bucuria datoriei împlinite, pro­misiunea că vor munci cu .rîvnă şi de aici înainte pentru dobindirea de noi victorii. ■ Mulţimea aclamă acum prin ropote de aplauze colectivul Atelierelor prin­cipale de reparaţii aulo. Cu cîteva zile înaintea marii sărbători, muncitorii a­­cestei întreprinderi au raportat parti­dului îndeplinirea înainte de vreme a planului cincinal. In faţa coloanei, cîţi­­va muncitori duc o placardă care înfă­ţişează diagrama dezvoltării atelierelor în ultimii zece ani. Diagrama arată că faţă de 1945, producţia medie lunară a crescut cu 711 la sută. Prinire rin­durile de demonstranţi pot fi zăriţi muncitorii cu care colectivul ateliere­lor se mîndreşte pe drept cuvînt. laţă-i. trecind prin faţa tribunei pe Vasile Pascu, Pavel Veres, Gavrilâ Toth, con­ducători de brigăzi fruntaşe in produc­ţie, pe conducătorii auto sutamiiştî Dumitru Drághici, Mihai Szabó şi al­ţii, bucuroşi de succesele întregului colectiv al atelierelor. Purtind portretele marilor dascăli ai marxism-Ieninismuiui, drapele şi lo­zinci, defilează prin faţa tribunei lucră­torii şi funcţionarii Organizaţiei co­merciale locale — Alimentara, care, de curind a primit menţiunea l-a a Mi­nisterului Comerţului Interior şi a Comitetului Central al Sindicatelor lucrătorilor din comerţ pentru îndepli nirea sarcinilor de plan pe semestrul II al anului 1954. * S-au îndepărtat pionierii In piaţă işi fac acum apariţia elevii şcolilor re­zervelor de muncă, schimbul de mîirte al clasei muncitoare. Te impresionea­ză uniformitatea imbrăcăminţii şi disciplina acestora. Frumoasă a fost de asemeni prezentarea la această de­monstraţie a elevilor Şcolii medii de fete nr. 3. Negrul uniformelor se îm­bină cu albul guleraşelor şi roşu! ba­tistelor pe care le fluturau; iar glasu­rile tinere scandau lozinca atît de do­rită şi îndrăgită de oamenii cinstiţi „Pace şi prietenie". In această zi fru­moasă, elevii, alături de îndrumătorii şi luminătorii lor au trecut cu mîndrie prin faţa miilor de demonstranţi. ★ întreprinderile industriale „Enesel Mauriciu“, „Ludovic Minschi", „Pe­tőfi Sándor", „Bernăth Andrei“, colec­tivele fabricii de conserve Mureşeni, fabricii de cărămizi şi ţigle, muncitorii şi muncitoarele întreprinderii de indus­trie locală „Lázár Ödön“, ai coopera­­tivelor meşteşugăreşti, étc. Şi studenţii Institutului medico-far­­maceutie au fost prezenţi. Colecţii ul a­­(Continuare in pag. 2-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIBA Ziua presei comuniste Defilează pionierii vor alege miine. Astăzi, pionierii au arătat oamenilor muncii prin faţa căro­ra au trecut, rezultatele activităţii lor în cercurile de la Casa pionierilor sau la cele din şcoli. Prin faţa tribunei trec „actorii" îndrăgiţi ai teatrului de ma­rionete, aeromodeliştii cu aeromodelefe confecţionate de mîinile micuţe şî har­nice ale pionierilor, „constructorii" de ambarcaţiuni navale, etc. Pioniera Ana Simon e elevă în clasa V-a la Şcoala elementară nr- 3. Deşi are numai 10 ani, ea a aflat de acum 5 ani despre această sărbătoare a clasei muncitoare „Mie îmi este foarte dragă ziua de 1 Mai. în întîmpinarea ei m-am străduit să fiu o cît mai bună colegă, elevă şi fiică, pentru ca în carnetul meu să figureze doar nota 5“. •k guri spre bunăstare şi fericire, hotă­rârea lor de a munci necontenit pentru întărirea patriei noastre dragi. In pas voios, purtind drapele, pa­nouri şi lozinci, portretele lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, ale conducă­torilor partidului nostru şi ale parti­delor comuniste şi frăţeşti de peste hotare, trec rind pe rind prin faţa tri­bunei, colectivele numeroaselor între­prinderi şi instituţii din oraşul nostru:

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék