Steaua Roşie, mai 1955 (Anul 4, nr. 278-285)
1955-05-04 / nr. 278
i (continuare din pag. 1a acestui Institut va sărbători in curînd cea de a zecea aniversare a înfiinţării acestui măreţ focar de cultură, care a dat patriei pina acum peste 1.000 de medici, temeinic pregătiţi. Oamenii muncii din oraşul nostru iubesc CU căldură alta. De aceea apariţia artiştilor Teatrului Secuiesc de Stat din Tg.-Mureş şi a celor ai Teatrului de păpuşi, precum şi a membrilor orchestrei filarmonice a fost întîmpinata cu puternice aplauze. Din depărtare se zăresc venind în pas cadenţat ceferiştii. Trecînd prin faţa tribuniei raportează partidului succesele dobîndite în cinstea mariisărbători: colectivul Atelierului de zonăcă a realizat sarcinile planului cincinal, al Depoului de locomotive ca a realizat economii în valoare de sute de mii de lei. Cu rezultate frumoase se mîndresc şi lucrătorii din serviciul de mişcare a trenurilor, cei de la serviciul de întreţinere a liniilor, ele, îmbrăcaţi in postume naţionale roit In după amiaza primei zile de mai, pina seara tîrziu, oamenii muncii din Tg.-Mureş au sărbătorit măreaţa zi în lintec şi voioşie. După demonstraţie, familii cu copii de virstă diferită, tineri şi bătrîni s-au îndreptat în şuvoi nesfîrşit spre pitorescul loc de petrecere: platoul de pe dealul Corneşti. Estradele de dansuri, programele premineşti şi secuieşti, trec prin faţa tribunei tinerii din echipele de dansuri ale diferitelor întreprinderi din oraş. Perechile: un romin şi o unguroaică, o romîncă şi un ungur, ilustrează frăţia ce a unit veacuri de-a vindul aceste două popoare în lupta pentru acelaşi ţel: eliberarea de sub jugul asupririi şi exploatării, frăţia in munca pentru construirea unei vieţi paşnice şi fericite, pentru apărarea celui mai de preţ bun al omenirii — pacea. La marea sărbătoare a oamenilor muncii şi-au manifestat solidaritatea cu proletariatul mondial, dragostea şi încrederea în partid şi guvern, şi comitetele de luptă pentru pace din cartierele oraşului, comisiile de femei. Deodată piaţa este inundată de coloana de femei purtînd drapele de culoarea cleştarului, pe a căror falduri sunt desenaţi porumbei, vestitorii păcii şi ai prieteniei. Mamele îşi poartă în braţe fiinţele gingaşe şi dragi tuturor celor ce doresc pacea — copiii — fondul de, aur a! patriei noastre. Pezentate de echipete artistice, încadrate in panorama frunzişului şi covorului, verde abia perceptibil din care n-au lipsit nici tirişoarele plăpinde ale florilor vestitoare de primăvară, au contribuit la voioşia celor ce au petrecut întfia zi de mai in aer liber. La întoarcere, păstrînd o sfîntă frateţeie lor citeşti bucuria pentru viitorul frumos ce li-i hărăseşte partidul şi statul nostru, dar şi ura împotriva acelora ce ar dori să înăbuşe prin urgia războiului ginguritu! acestor muguri ai vieţii. O încrederea in forţele binelui, ale progresului şi fericirii, in viitoarele izbinzi spre care ne conduce partidul, răsună scandat de miile de glasuri ale participanţilor la demonstraţie: „Cu partidul nostru în frunte vom avea vigorii multe!“. Demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Tg.-Mureş se încheie cu defilarea tineretului sportiv. In patria noastră sportul a devenit un bun a! tuturor. Fiii oamenilor muncii din ţara noastră, pină mai ieri umiliţi şi înjosiţi, au astăzi toate posibilităţile să-şi desăvârşească măiestria pe terenurile de sport, să-şi citească trupurile pentru a fi oricînd buni şi dîrji aparători ai cuceririlor regimului nostru democrat-popular, apărători de nădejde ai patriei noastre scumpe ediţie a tirgumureşenilor, oamenii muncii au făcut popas in cimitirul eroilor sovietici, pentru a aduce un omagiu fierbinte celor cărora li se datorează al 11 -lea 1 Mai liber, eroilor sovietici care s-au jertfit pentru a dărui poporului nostru libertatea şi independenţa patriei dragi. BEIONSIRATIA PE I mi A ©APIENSUIR MUNCII MHMMlISi^ ★ La Reghin De ziua asta mare, parcă şi natura se înfrăţise cu gîndul omului,să fie cit mai frumoasă, cit mai sărbătorească. Era incă departe ora fixată pentru începerea demonstraţiei. Totuşi străzile vuiau de oameni, parca nu mai avuseseră rapoare sâ mai aştepte acasa şi o porniseră spre locul întîlniri. Pionierii se strecurau grăbiţi, preocupaţi doar de vreun steag mai mare decit ei, de trompete sau tobe ce răsunau din cind în cind, ţinind isonul frînturilor de sunete ale marşurilor, cîntate de aparatele de radio, ce năvăleau în stradă prin ferestrele larg deschise ale caselor. Soarele strălucea parcă mai tare cind se jucau faldurile purpurii ale drapelelor, unduite de zefirul cald. Covoare şi flori, drapele şi muzică, sunt pentru tine. I Măi — sărbătoare a primăverii şi a păcii, a muncii şi a dragostei. A început demonstraţia. In piaţa din centrul oraşului aproape 5.000 de oameni înconjuraseră tribuna. Mulţimea se agita într-una, izbucneau urări nestăvilite: „Trăiască Partidul Muncitoresc Rdmin!“, „Trăiască în veci marea sărbătoare a oamenilor muncii de pe întreg pămîntul!“, „Trăiască guvernul ţării noastre!“. Oamenii muncii, din diferite întreprinderi, ce se revărsau in coloane largi prin faţa tribunei au venit să raporteze cu mîndrie partidului şi guvernului, unii îndeplinirea sarcinilor planului cincinal, alţii realizări însemnate în depăşirea planurilor zilnice şi lunare. In sunetul fanfarei trec muncitorii de la I.F.E.T. Reghin,care au îndeplinit planul cincinal în proporţie de 112,9 la sută. Urmează combinatul forestier I.F.I.L. Au şi ei cu ce se mîndri: Gali Alexandru de la hala gaterelor şi grupa sa şi-au îndeplinit angajamentele în cinstea lui 1 Mai în proporţie de 176 la sută, iar muncitorii de la secţia, instrumente muzicale lucrează deja în contul anului 1956. Trec în coloane nesfîrşite, purtînd buchete de flori, scandînd lozinci, muncitorii întreprinderii „Republica“ care au depăşit prevederile planului de producţie a bunurilor de larg consum cu 116 la sută, ridicind totodată productivitatea muncii cu 6,5 la sută, muncitorii cooperativelor meşteşugăreşti, elevii şcolilor rezervelor de muncă şi alţii. STEAUA RUSIE La Topliţa Pe străzile scăldate în soare, încă înainte de ora fixată au început să se perinde coloane de oameni ai muncii, care se îndreptau spre parcul înverzit unde peste puţin timp urma să înceapă mitingul. Primii au fost pionierii, însoţiţi de sunetele trompetelor şi ale tobelor. Coloana lor este urmată de alta, ce poartă cu mîndrie portretele marilor dascăli ai omeniri. Sunt muncitorii de la I.F.I.L. şi I.F.E.T. Orchestra lor, compusă din 25 de membrii, a luat fiinţă în cinstea zilei de 1 Mai. Dar iată printre rinduri, cunoscutele figuri ale fruntaşilor în producţie cum sunt maistrul Zoltán Bencze, pendularistul Vasile Rusu, Elisabeta Bede, Maria Pop, etc. care in schimburile de onoare ţinute în cinstea zilei de 1 Mai şi-au realizat angajamentele luate în proporţie de 200 la sută, încolonaţi, purtînd lozinci, drapele roşii şi tricolore se îndreaptă spre tribună muncitorii de la întreprinderile „1 Mai“, I.L.E.F.O.R., ai cooperativei meşteşugăreşti „Lacul roşu“, elevii şcoalei metalurgice, etc. Ora 10. La tribună s-au urcat primul secretar al comitetului raional de partid, preşedintele sfatului popular raional, activişti de partid şi de stat, din industrie şi agricultură, fruntaşi în producţie, medici, procurori. Corul IFIL -ului şi al U.R.C.C.-ului a intonat imnul de stat al Republicii Populare Române şi imnul Uniunii Sovietice. Tovarăşul Emil Tropotei, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, deschizind mitingul a dat cuvîntul tovarăşului Ion Ugran, prim-secretar al Comitetului raional de partid", care a vorbit în limba română, despre importanţa zilei de 1 Mai. În limba maghiară a vorbit tovarăşul Dionisie Zöld. Ambii vorbitori au arătat realizările obţinute pe raion, au evidenţiat o serie de întreprinderi care au obţinut cele mai frumoase rezultate, etc. Cuvintele lor au fost deseori întrerupte de aplauzele şi lozincile scandate de cei prezenţi. In încheiere, fanfara, corul precum şi toţi oamenii muncii adunaţi aici au intonat Internaţionala. Ziua de 1 Mai a constituit pentru toţi oamenii muncii din raion, o zi plină de bucurii, zi în care s-au trecut în revistă realizările lor obţinute în lupta pentru făurirea unei vieţi noi, în lupta pentru pace. Pentru îmbunătăţirea activităţii gazetelor de perete în cea de-a doua etapă a concursului Acum, când oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre se străduiesc să ducă cu cinste la îndeplinire sarcina sporirii producţiei agricole, gazetele de perete săteşti sunt chemate să sprijine cu tărie, eforturile lor printr-o largă popularizare a metodelor înaintate, prin antrenarea fruntaşilor recoltelor bogate în scrierea de articole la gazeta de perete, împărtăşind sătenilor experienţa lor, prin popularizarea succeselor obţinute de colectivişti şi întovărăşiţi, demonstrind astfel practic superioritatea lucrării pămîntului in comun. Obiectivele de mai sus au stat la baza întrecerii între gazetele de perete desfăşurată pe raioane, ce a pornit la începutul lunii februarie. Rezultatele de la sfirşitul primei etape a întrecerii arată clar că acolo unde comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază săteşti au dat un ajutor efectiv colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete, pentru ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii acestora, ţăranii muncitori nu au avut decit de cîştigat. Pe gazeta de perete din comuna Ghindari (raionul Sîngeorgiu de Pădure), din zece în zece zile apar cite 7—8 articole care tratează cele mai variate probleme din viaţa satului, legate de însăminţari — problemă centrala în momentul de faţă, de mărirea septetului, de funcţionarea cooperativei, de achiziţii, contractări, colectări, etc. Comitetul de redacţie al gazetei de perete în frunte cu responsabilul Márton Szávai, a antrenat oameni cu experienţă bogată să scrie periodic articole, ca de pilda ţăranul muncitorBátyán Béla, care anul trecut a recoltat de pe 15 ari de pămint 1.810 kg. de varză, Abadi Francisc, care şi-a însămînţat porumbul în cuiburi aşezate în pătrat, şi alţii. Pentru popularizarea fruntaşilor în lucrările agricole de primăvară s-au confecţionat tăbliţe roşii cu inscripţia: „Cinste fruntaşilor în muncă“,care au fost afişate apoi pe casele acestora. Gazeta de perete de la S.M.T. Reghin a obţinut de asemenea succese frumoase, reuşind ca articolele sale să trateze problemele cele mai arzătoare, care-i atrag deopotrivă pe tractorişti şi tehnicieni, pe agronomi şi brigadieri. „Cuvântul fruntaşilor“, ce apare în foaia volantă, — supliment al gazetei de perete — scoate mereu în evidenţă noul în muncă, tot ceea ce contribuie la izbînda în bătălia mare pentru obţinerea de recolte sporite în anul acesta la toate culturile. Ca o chemare însufleţită sună cuvintele tractoristului Ciuhuţă Vasile care şi-a realizat pină acum mai mult de un sfert din planul insămînţărilor de primăvară, descriind într-un articol cum şi-a organizat munca chiar pe timp nefavorabil. Pe lingă faptul că „foaia volantă“, ce apare decadal, atrage atenţia oamenilor asupra celor mai importante probleme, ea informează şi uneşte năzuinţele tractoriştilor răspîndiţi în tot raionul în timpul muncilor agricole. De un real succes se bucură şi graficul ce se afişează decada la gazeta de perete, care caracterizează plastic munca brigăzilor din cadrul S.M.T.-ului, comparînd-o de la caz la caz,cu: zborul avionului, mersul trenului, melcului, lacului, etc.Această formă de popularizare a ritmului muncii precum şi caricaturile reuşite ce apar, fac ca in jurul gazetei de perete să se adune plini de interes tot mai mulţi muncitori. Acolo însă unde activitatea gazetelor de perete nu se analizează şi nu se îndrumă sistematic de către organizaţiile de bază, colectivele acestora duc o muncă formală, de mîntuială. Gazeta de perete de la gospodăria agricolă colectivă „Victoria“, din comuna Sărăţeni (raionul Sîngeorgiu de Pădure), stă zile întregi golaşă, „aşteptînd reînnoirea“. Nu-i vorbă că şi în vechile articole (ori cu ele, ori fără ele) problemele tratate nu oglindeau nici pe departe ceea ce interesează în mod deosebit pe ţăranii muncitori, ceea ce constituie intr-adevăr viaţa gospodăriei. Secretarul organizaţiei de bază, Francisc Jozsa, şi responsabilul colectivului de redacţie al gazetei de perete, Marton Barabás, nu socotesc importante: săptămâna schimburilor de onoare iniţiată pentru grăbirea muncilor agricole, rezultatele frumoase obţinute la crescătoria de porci, fruntaşi cu şeful de echipă Bihari Zsigmond, care a realizat pina acum 100 de zile muncă în gospodărie şi alte probleme despre care s-ar putea scrie. Prima etapă a întrecerii raionale între gazetele de perete s a încheiat la 1 Mai. Se cere ca în a doua etapă a întrecerii ce se va încheia la 23 august, comitetele raionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare şi organizaţiile de bază săteşti să sprijine din toate puterile comitetele de redacţie ale gazetelor de perete pentru ridicarea la un nivel mai înalt a muncii acestora. ASPECTE DE LA DEMONSTRAŢIA DIN TG.-MUREŞ 4 mai 1955