Steaua Roşie, mai 1955 (Anul 4, nr. 278-285)

1955-05-04 / nr. 278

i (continuare din pag. 1­a a­cestui Institut va sărbători in curînd cea de a zecea aniversare a înfiinţării acestui măreţ focar de cultură, care a dat patriei pina acum peste 1.000 de medici, temeinic pregătiţi. Oamenii muncii din oraşul nostru iubesc CU căldură alta. De aceea apa­riţia artiştilor Teatrului Secuiesc de Stat din Tg.-Mure­ş şi a celor ai Tea­trului de păpuşi, precum şi a membrilor orchestrei filarmonice a fost întîmpina­­ta cu puternice aplauze. Din depărtare se zăresc venind în pas cadenţat ceferiştii. Trecînd prin faţa tribun­­i­ei raportează partidului succesele dobîndite în cinstea marii­­sărbători: colectivul Atelierului de zo­nă­­că a realizat sarcinile planului cin­cinal, al Depoului de locomotive ca a realizat economii în valoare de sute de m­ii de lei. Cu rezultate frumoase se mîndresc şi lucrătorii din serviciul de mişcare a trenurilor, cei de la ser­viciul de întreţinere a liniilor, ele, îmbrăcaţi in postume naţionale ro­it In după amiaza primei zile de mai, pina seara tîrziu, oamenii muncii din Tg.-Mureş au sărbătorit măreaţa zi în lintec şi voioşie. După demonstraţie, familii cu copii de virstă diferită, ti­neri şi bătrîni s-au îndreptat în şuvoi nesfîrşit spre pitorescul loc de petre­cere: platoul de pe dealul Corneşti. Estradele de dansuri, programele pre­mineşti şi secuieşti, trec prin faţa tri­bunei tinerii din echipele de dansuri ale diferitelor întreprinderi din oraş. Perechile: un romin şi o unguroaică, o romîncă şi un ungur, ilustrează frăţia ce a unit veacuri de-a vindul aceste două popoare în lupta pentru acelaşi ţel: eliberarea de sub jugul asupririi şi exploatării, frăţia in munca pentru construirea unei vieţi paşnice şi feri­cite, pentru apărarea celui mai de preţ bun al omenirii — pacea. La marea sărbătoare a oamenilor muncii şi-au manifestat solida­ritatea cu proletariatul mondial, dra­gostea şi încrederea în partid şi gu­vern, şi comitetele de luptă pentru pa­ce din cartierele oraşului, comisiile de femei. Deodată piaţa este inundată de coloana de femei purtînd drapele de culoarea cleştarului, pe a căror falduri sunt desenaţi porumbei, vestitorii pă­cii şi ai prieteniei. Mamele îşi poartă în braţe fiinţele gingaşe şi dragi tutu­ror celor ce doresc pacea — copiii — fondul de, aur a! patriei noastre. Pe­zentate de echipete artistice, încadrate in panorama frunzişului şi covorului, verde abia perceptibil din care n-au lipsit nici tirişoarele plăpinde ale flori­lor vestitoare de primăvară, au contri­buit la voioşia celor ce au petrecut întfia zi de mai in aer liber. La întoarcere, păstrînd o sfîntă fra­teţeie lor citeşti bucuria pentru viitorul frumos ce li-i hărăseşte partidul şi statul nostru, dar şi ura împotriva a­celora ce ar dori să înăbuşe prin ur­gia războiului ginguritu! acestor mu­guri ai vieţii. O încrederea in forţele binelui, ale pro­gresului şi fericirii, in viitoarele iz­­binzi spre care ne conduce partidul, răsună scandat de miile de glasuri ale participanţilor la demonstraţie: „Cu partidul nostru în frunte vom avea vigorii multe!“. Demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Tg.-Mureş se încheie cu defilarea tineretului sportiv. In patria noastră sportul a devenit un bun a! tuturor. Fiii oamenilor muncii din ţa­ra noastră, pină mai ieri umiliţi şi în­josiţi, au astăzi toate posibilităţile să-şi desăvârşească măiestria pe tere­nurile de sport, să-şi citească trupuri­le pentru a fi oricînd buni şi dîrji a­­parători ai cuceririlor regimului nostru democrat-popular, apărători de nădejde ai patriei noastre scumpe e­diţie a tirgumureşenilor, oamenii mun­cii au făcut popas in cimitirul eroilor sovietici, pentru a aduce un oma­giu fierbinte celor cărora li se dato­rează al 11 -lea 1 Mai liber, eroilor sovietici care s-au jertfit pentru a dă­rui poporului nostru libertatea şi in­dependenţa patriei dragi. BEIONSIRATIA PE I mi A ©APIENSUIR MUNCII MHM­MlISi^ ★ La Reghin De ziua asta mare, parcă şi natura se înfrăţise cu gîndul omului,­­să fie­ cit mai frumoasă, cit mai sărbăto­rească. Era incă departe ora fixată pentru începerea de­monstraţiei. Totuşi străzile vuiau de oameni, parca nu mai avuseseră rapoare sâ mai aştepte acasa şi o porniseră spre locul întîlniri. Pionierii se strecurau grăbiţi, preocu­paţi doar de vreun steag mai mare decit ei, de trompete sau tobe ce răsunau din cind în cind, ţinind isonul frîntu­­rilor de sunete ale marşurilor, cîntate de aparatele de ra­dio, ce năvăleau în stradă prin ferestrele larg deschise ale caselor. Soarele strălucea parcă mai tare cind se juca­­u faldurile purpurii ale drapelelor, unduite de zefirul cald. Covoare şi flori, drapele şi muzică, sunt pentru tine. I Măi — sărbătoare a primăverii şi a păcii, a muncii şi a dragostei. A început demonstraţia. In piaţa din centrul oraşului aproape 5.000 de oameni înconjuraseră tribuna. Mulţimea se agita într-una, izbucneau urări nestăvilite: „Trăiască Partidul Muncitoresc Rdmin!“, „Trăiască în veci marea sărbătoare a oamenilor muncii de pe întreg pămîntul!“, „Trăiască guvernul ţării noastre!“. Oamenii mun­cii,­ din diferite întreprinderi, ce se revărsau in coloane largi prin faţa tribunei au venit să raporteze cu mîndrie partidului şi guvernului, unii îndeplinirea sarcinilor pla­nului cincinal, alţii realizări însemnate în depăşirea pla­nurilor zilnice şi lunare. In sunetul fanfarei trec muncitorii de la I.F.E.T. Re­­ghin,­care au îndeplinit planul cincinal în proporţie de 112,9 la sută. Urmează combinatul forestier I.F.I.L. Au şi ei cu ce se mîndri: Gali Alexandru de la hala gaterelor şi grupa sa şi-au îndeplinit angajamentele în cinstea lui 1 Mai în proporţie de 176 la sută, iar muncitorii de la sec­­ţia, instrumente muzicale lucrează deja în contul anului 1956. Trec în coloane nesfîrşite, purtînd buchete de flori, scan­­dînd lozinci, muncitorii întreprinderii „Republica“ care au depăşit prevederile planului de producţie a bunurilor de larg consum cu 116 la sută, ridicind totodată productivi­tatea muncii cu 6,5 la sută, muncitorii cooperativelor meş­teşugăreşti, elevii şcolilor rezervelor de muncă şi alţii. STEAUA RUSIE La Topliţa Pe străzile scăldate în soare, încă înainte de ora fixată au început să se perinde coloane de oameni ai mun­cii, care se îndreptau spre parcul înverzit unde peste puţin timp urma să înceapă mitingul. Primii au fost pionierii, însoţiţi de sunetele trompete­lor şi ale tobelor. Coloana lor este urmată de alta, ce poartă cu mîndrie portretele marilor dascăli ai omeniri. Sunt muncitorii de la I.F.I.L. şi I.F.E.T. Orchestra lor, compusă din 25 de membrii, a luat fiinţă în cinstea zilei de 1 Mai. Dar iată printre rinduri, cunoscutele figuri ale fruntaşilor în producţie cum sunt maistrul Zoltán Bencze, pendularistul Vasile Rusu, Elisabeta Bede, Maria Pop, etc. care in schimburile de onoare ţinute în cinstea zilei de 1 Mai şi-au realizat angajamentele luate în proporţie de 200 la sută, încolonaţi, purtînd lozinci, drapele roşii şi tri­colore se îndreaptă spre tribună muncitorii de la între­prinderile „1 Mai“, I.L.E.F.O.R., ai cooperativei meşteşu­găreşti „Lacul­ roşu“, elevii şcoalei metalurgice, etc. Ora 10. La tribună s-au urcat primul secretar al comi­tetului raional de partid, preşedintele sfatului popular ra­ional, activişti de partid şi de stat, din industrie şi agri­cultură, fruntaşi în producţie, medici, procu­rori. Corul IFIL -ului şi al U.R.C.C.-ului a intonat imnul de stat al Republicii Populare Române şi imnul Uniunii Sovietice. Tovarăşul Emil Tropotei, preşedintele comite­tului executiv al sfatului popular raional, deschizind mitin­gul a dat cuvîntul tovarăşului Ion Ugran, prim-secretar al Comitetului raional de partid", care a vorbit în limba română, despre importanţa zilei de 1 Mai. În limba maghiară a vor­bit tovarăşul Dionisie Zöld. Ambii vorbitori au arătat reali­zările obţinute pe raion, au evidenţiat o serie de întreprin­deri care au obţinut cele mai frumoase rezultate, etc. Cu­vintele lor au fost deseori întrerupte de aplauzele şi lozin­cile scandate de cei prezenţi. In încheiere, fanfara, corul precum şi toţi oamenii mun­cii adunaţi aici au intonat Internaţionala. Ziua de 1 Mai a constituit pentru toţi oamenii muncii din raion, o zi plină de bucurii, zi în care s-au trecut în revistă realizările lor obţinute în lupta pentru făurirea unei vieţi noi, în lupta pentru pace. Pentru îmbunătăţirea activităţii gazetelor de perete în cea de-a doua etapă a concursului Acum, când oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre se străduiesc să ducă cu cinste la îndeplinire sarcina sporirii pro­ducţiei agricole, gazetele de pe­rete săteşti sunt chemate să spri­jine cu tărie, eforturile lor prin­­tr-o largă popularizare a meto­delor înaintate, prin antrenarea fruntaşilor recoltelor bogate în scrierea de articole la gazeta de perete, împărtăşind sătenilor ex­perienţa lor, prin popularizarea succeselor obţinute de colecti­vişti şi întovărăşiţi, demonstrind astfel practic superioritatea lu­crării pămîntului in comun. Obiectivele de mai sus au stat la baza întrecerii între gazetele de perete desfăşurată pe raioa­ne, ce a pornit la începutul lunii februarie. Rezultatele de la sfir­­şitu­l primei etape a întrecerii a­­rată clar că acolo unde comitete­le raionale de partid şi organi­zaţiile de bază săteşti au dat un ajutor efectiv colectivelor de re­dacţie ale gazetelor de perete, pentru ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii acestora, ţăra­nii muncitori nu au avut decit de cîştigat. Pe gazeta de perete din comu­na Ghindari (raionul Sîngeor­­giu de Pădure), din zece în zece zile apar cite 7—8 articole care tratează cele mai variate pro­bleme din viaţa satului, legate de însăminţari — problemă cen­trala în momentul de faţă, de mărirea septetului, de funcţiona­rea cooperativei, de achiziţii, con­tractări, colectări, etc. Comitetul de redacţie al ga­zetei de perete în frunte cu res­ponsabilul Márton Szávai, a antrenat oameni cu experienţă bogată să scrie periodic artico­le, ca de pilda ţăranul muncitor­­Bátyán Béla, care anul trecut a recoltat de pe 15 ari de pă­­mint 1.810 kg. de varză, Abadi Francisc, care şi-a însămînţat porumbul în cuiburi aşezate în pătrat, şi alţii. Pentru populari­zarea fruntaşilor în lucrările a­­gricole de primăvară s-au con­fecţionat tăbliţe roşii cu inscrip­ţia: „Cinste fruntaşilor în mun­că“,­care au fost afişate apoi pe casele acestora. Gazeta de perete de la S.M.T. Reghin a obţinut de asemenea succese frumoase, reuşind ca articolele sale să trateze proble­mele cele mai arzătoare, care-i atrag deopotrivă pe tractorişti şi tehnicieni, pe agronomi şi bri­gadieri. „Cuvântul fruntaşilor“, ce apare în foaia volantă, — su­pliment al gazetei de perete — scoate mereu în evidenţă noul în muncă, tot ceea ce contribuie la izbînda în bătălia mare pen­tru obţinerea de recolte sporite în anul acesta la toate culturile. Ca o chemare însufleţită sună cuvintele tractoristului Ciuhuţă Vasile care şi-a realizat pină a­­cum mai mult de un sfert din planul insămînţărilor de primă­vară, descriind într-un articol cum şi-a organizat munca chiar pe timp nefavorabil. Pe lingă faptul că „foaia volantă“, ce a­­­pare decadal, atrage atenţia oa­menilor asupra celor mai impor­tante probleme, ea informează şi­ uneşte năzuinţele tractorişti­lor răspîndiţi în tot raionul în timpul muncilor agricole. De un real succes se bucură şi graficul ce se afişează deca­da­ la gazeta de perete, care ca­racterizează plastic munca bri­găzilor din cadrul S.M.T.-ului, comparînd-o de la caz la caz,cu: zborul avionului, mersul trenu­lui, melcului, lacului, etc.Aceas­tă formă de popularizare a rit­mului muncii precum şi carica­turile reuşite ce apar, fac ca in jurul gazetei de perete să se a­­dune plini de interes tot mai mulţi muncitori. Acolo însă unde activitatea gazetelor­ de perete nu se anali­zează şi nu se îndrumă siste­matic de către organizaţiile de bază, colectivele acestora duc o muncă formală, de mîntuială. Gazeta de perete de la gospo­dăria agricolă colectivă „Victo­ria“, din comuna Sărăţeni (raio­nul Sîngeorgiu de Pădure), stă zile întregi golaşă, „aşteptînd reînnoirea“. Nu-i vorbă că şi în vechile articole (ori cu ele, ori fără ele) problemele tratate nu oglindeau nici pe departe ceea ce interesează în mod deosebit pe ţăranii muncitori, ceea ce con­stituie intr-adevăr viaţa gospo­dăriei. Secretarul organizaţiei de ba­ză, Francisc Jozsa, şi responsa­bilul colectivului de redacţie al gazetei de perete, Marton Bara­bás, nu socotesc importante: săptămâna schimburilor de o­­noare iniţiată pentru grăbirea muncilor agricole, rezultatele fru­moase obţinute la crescătoria de porci, fruntaşi cu şeful de echipă Bihari Zsigmond, care a realizat pina acum 100 de zile muncă în gospodărie şi alte probleme des­pre care s-ar putea scrie. Prima etapă a întrecerii raio­nale între gazetele de perete s a încheiat la 1 Mai. Se cere ca în a doua etapă a întrecerii ce se va încheia la 23­­ august, comitetele raionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare şi organiza­ţiile de bază săteşti să sprijine din toate puterile comitetele de redacţie ale gazetelor de perete pentru ridicarea la un nivel mai înalt a muncii acestora. ASPECTE DE LA DEMONSTRAŢIA DIN TG.-MUREŞ 4 mai 1955

Next