Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)

1955-06-01 / nr. 286

piletari din toate tarile, uniti-va Anul IV. Nr. 286­­ Miercuri, 1 iunie 1955 |________4 pagini 20 bani IN NUMĂRUL­ DE AZI: Plantarea de vară a cartofilor (pag 2-a) “ Viaţa de partid: In preajma Confe­rinţei regionale de partid (pag. 3-a) — Ziua internaţională a copilului (pag. 3-a) — Problema conferinţei la nivel înalt în centrul atenţiei opiniei publice (pag. 4-a) ‘ Comunicatul cu privire la tratative­le dintre delegaţiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei (pag. 4-a) Marea Adunare Naţională a R.P.R. a ratificat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele opt state participante la Conferinţa de la Varşovia Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Bucureşti, 30 mai 1955. L­EGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române hotărăște: — Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica De­mocrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Popu­lară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Repu­blica Cehoslovacă, semnat la Varşovia, în ziua de 14 mai 1955. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale AVRAM BUNACIU Lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Şedinţele din ziua de 30 mai Luni dimineaţă şi-a început lucrările cea de-a 6-a sesiune a Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Ora 10. Intîmpinaţî de aplauzele pu­ternice ale deputaţilor şi invitaţilor, sosesc conducătorii partidului şi guver­nului. In loja guvernului au luat loc tova­răşii: Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Mo­­ghioroş, general de armată Emil Bod­­năraş, Miron Constantinescu, P. Bori­­lă, general-locotenent Al. Drăghici, D. Petrescu, S- Bughici, Constanţa Cră­ciun, M- Calea şi alţi membri ai gu­vernului. In loja Prezidiului au luat loc preşe­dintele Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, tovarăşul dr. Petru Groza şi membrii Prezidiului. In tribune se află membri ai corpu­lui diplomatic, numeroşi ziarişti ro­­mâni şi străini şi oameni ai muncii din Capitală. Şedinţa se deschide sub preşedinţia tov. C. Pîrvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate ordinea de zi a sesiunii, care cuprinde: 1. Proiectul de lege privind ratifica­­rea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Repu­blica Populară Polonă, Republica Popu­lară Romînă, Uniunea Republicilor So­vietice Socialiste şi Republica Ceho­slovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. 2. Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 1955. 3. Proiectul de lege pentru ratifica­rea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în intervalul dintre sesiuni. Marea Adunare Naţională a trecut apoi la discutarea primului punct de pe ordinea de zi. Primit cu aplauze prelungite, a luat cuvîntul tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri, care a făcut o expunere asupra Trata­tului de la Varşovia. Expunerea tovarăşului Gh. Tovarăşi deputaţi, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române supune spre ratifi­care Marii Adunări Naţionale Trata­tul de prietenie, colaborare şi asisten­ţă mutuală dintre Republica Populara Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populara Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Popu­lară Polonă, Republica Populară Ro­­mină, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. Conferinţa de la Varşovia a devenit necesară în urma faptului că parla­mentele ţărilor vest-europene, încâl­cind voinţa şi interesele naţionale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris care prevăd refacerea mi­litarismului german şi încadrarea Ger­maniei occidentale în blocul Atlanti­cului de nord. In felul acesta, Germa­nia occidentală se transformă, cu aju­torul S.U A., Angliei şi Franţei, în principalul focar al primejdiei de răz­boi in Europa, în forţa de şoc a siste­mului agresiv al lacului Atlanticului de nord, dominat de S.U.A. In acelaşi timp are loc intensifica­rea activităţii forţelor agresive şi in alte regiuni ale lumii. In Extremul orient continuă provocările S.U.A. în regiunea Taiwanului, în Orientul apro­piat şi mijlociu se exercită presiuni asupra ţărilor arabe în vederea înjghe­bării unor blocuri militare. Intrarea în vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate in mod vădit îm­potriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care aceste state nu puteau să nu ţină seama Poporul român, ca şi celelalte popoare reprezentate la Varşovia, ştie prea bine ce înseamnă renaşterea mi­litarismului german care a pricinuit omenirii atitea pierderi şi suferinţe. Conferinţa de la Varşovia s-a ca­racterizat tocmai prin preocuparea adîncă şi plina de răspundere a tutu­ror participanţilor de a stabili măsu­rile necesare pentru a garanta securi­tatea statelor iubitoare de pace, a apăra munca paşnică a popoarelor lor şi a bara calea agresorului in Europa încă din preambulul Tratatului de prietenie, colaborare şi, asistenţă mu­tuală semnat la Varşovia, cele opt state europene şi-au reafirmat nă­zuinţa de a crea un sistem de securi­tate colectivă în Europa, bazat pe par­ticiparea tuturor statelor europene, in­diferent de orînduirea lor socială şi de stat. Pentru a înlesni atingerea acestui ţel spre care tind toate popoarele Europei se prevede că, in cazul în care în Europa va fi creat un sistem general de securitate colectivă, trata­tul celor 8 state europene îşi pierde valabilitatea. In tratat îşi găsesc de asemenea ex­presia grija şi preocuparea pe care le manifestă şi pe mai departe statele participante pentru reglementarea pro­blemei germane, înfăptuind remilitarizarea Germaniei occidentale şi incluzind-o în grupări militare agresive, puterile occidentale nesocotesc cu desăvîrşire atît intere­sele securităţii popoarelor din Europa cit şi interesele naţionale ale poporu­lui german, dreptul lui inalienabil la unificare in cadrul unui stat democrat unit. In opoziţie cu această tendinţă, tratatul celor 8 state corespunde întru­­totul sarcinii unificării cit mai grab­nice a Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Trebuie subliniată în această ordine de idei declaraţia făcută la semnarea tratatului de Otto Grotewohl, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R. D Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D. Germane porneşte de la premiza că Germania reunificată nu va fi legată de obligaţiile asumate de o parte sau alta a Germaniei prin di­ferite tratate şi acorduri militaro-poli­tice încheiate înainte de unificare“. De o însemnătate deosebită este ar­ticolul 9, prin care se arată că „Trata­tul este deschis şi altor state, indife­rent de orînduirea lor socială şi de stat, care sunt gata să contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace în scopul asigurării păcii şi se­curităţii popoarelor“. Şi în această privinţă tratatul de la Varşovia se deosebeşte in mod fundamental de alianţele, militare din Occident, care se izolează de alte ţări prin bariere ideologice, economice şi de altă na­tură. Tratatul de la Varşovia este un tra­tat cu adevărat paşnic şi defensiv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad interesele păcii şi securităţii în Europa. Acest tratat nu ameninţă pe nimeni, nu este îndreptat împotriva nici unei puteri şi a nici unui grup de puteri străine. In faţa popoarelor Europei apar astăzi distinct două tipuri de tratate, corespunzătoare celor două orientări care se afirmă pe arena internaţională. De o parte, tratatul de la Varşovia menit a servi cauza păcii şi securităţii, de altă parte, tratatul nord-atlantic al cărui caracter agresiv s-a accentuat şi mai mult prin atragerea Germaniei occidentale. Este grăitor în această privinţă că in zilele Conferinţei de la Varşovia avea loc la Paris sesiunea Consiliului blocului Atlanticului de nord Fiecare sesiune a acestui consi­liu înseamnă noi jaloane pe calea pre­gătim războiului. Penultima sesiune a adoptat o hotărire cu privire la folo­sirea armei atomice în război, ultima sesiune a consfinţit hotărîrea cu privi­re la reînvierea militarismului ger­man. Nu este oare clar, chiar dacă ne limităm la aceste două fapte, că blocul Atlanticului de nord este o grupare agresivă? Conferinţa de la Varşovia a scos din nou la iveală unitatea desăvirşită a ţărilor lagărului socialist, prietenia şi frăţia de nezdruncinat ce leagă popoarele acestui lagăr. Unitatea de­plină de vederi cu privire la necesi­tatea încheierii tratatului şi la princi­piile ce stau la baza lui, pe care au manifestat-o participanţii la conferinţă in tot cursul lucrărilor ei, constituie o expresie vie a relaţiilor noi fără pre­cedent în istorie, ce s-au creat intre statele lagărului socialist, relaţii ba­zate pe comunitatea de scopuri şi in­terese, pe principiile egalităţii în drep­turi, respectării suveranităţii de stat şi neamestecului în treburile interne. Tratatul de la Varşovia este un tra­tat încheiat între state care doresc în mod sincer să se ajute unul pe al­tul, este un tratat care întruchipează măreţele idei ale prieteniei frăţeşti între popoare libere şi egale în drep­­turi. Fiecare măsură luată în comun de aceste state este conformă cu cele mai vitale interese naţionale ale lor. Toc­mai interesele naţionale fundamentale şi întreaga experienţă istorică deter­mină pe fiecare dintre statele partici­pante la Conferinţa de la Varşovia să participe la măsurile pentru preveni­rea agresiunii în Europa. Dar cine ar putea susţine cu temei că interesele naţionale ii dictează spre pildă Fran­ţei, Belgiei sau Luxemburgului să participe la acordurile de la Paris, cînd întreaga experienţă istorică arată că aceste ţări sunt primele care stat puse la primejdie prin refacerea mili­tarismului german! Nu interesele na­ţionale, ci Statele Unite stat acelea care dictează hotărîrile luate in blocu­rile şi uniunile militare din Occident, iar fiecare nouă hotărire luată de ele înseamnă accentuarea dependenţei pe plan economic, politic şi militar a ţă­rilor vest-euro­pene faţă de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obţine „unanimitatea“ în luarea acestor ho­­tărîri, cercurile guvernante din S.U.A. nu se dau în lături de a folosi cele mai grosolane şi brutale presiuni şi ameninţări la adresa aliaţilor lor. Aceasta este realitatea la ceea ce pri­veşte mult trimbiţata „solidaritate occidentală“, pe care personalităţile oficiale americane nu obosesc de a o prezenta drept un model de relaţii intre state. In opoziţie cu această stare de lu­cruri, hotărîrile Conferinţei de la Var­şovia au demonstrat puterea lagărului Gheorghiu-Dej socialist, coeziunea şi unitatea lui de monolit, uriaşa superioritate a noilor relaţii care s-au statornicit între ţările acestui lagăr. Principiul egalităţii suverane şi al respectării intereselor reciproce în rela­ţiile dintre statele mari şi mici, pro­movat pe arena internaţională de ma­rea Uniune Sovietică încă de la înce­putul existenţei ei, constituie astăzi un principiu de bază în relaţiile interna­ţionale ale statelor lagărului socialist Noua situaţie creată la Europa reclamă o coordonare şi mai strînsă a eforturilor ţărilor lagărului socialist şi luarea de noi măsuri pentru întărirea capacităţii lor de apărare şi pentru asigurarea inviolabilităţii graniţelor lor. Aceasta îşi găseşte expresia în strin­­gerea legăturilor de colaborare fră­ţească multilaterală, în măsurile de coordonare prevăzute în tratat în ve­derea apărării comune în cazul unui atac armat împotriva oricăruia dintre participanţi, în crearea comandamentu­lui unificat şi luarea altor măsuri nece­sare pentru întărirea capacităţii de apă­rare a statelor semnatare (Aplauze). Pentru examinarea problemelor ce se vor ivi in legătură cu aplicarea tra­tatului se creează un Comitet politic consultativ, in care fiecare stat semna­tar va delega un reprezentant autori­zat. Tratatul prevede crearea unui Co­mandament unificat al forţelor armate care vor fi puse de statele semnatare, potrivit înţelegerii dintre ele, sub co­manda acestui comandament. Conform hotărîrii luate în comun de participanţii la Conferinţa de la Varşovia, în funcţia­ de comandant suprem al forţelor armate unificate a fost numit mareşalul Uniunii Sovietice Konev, bine cunoscut poporului român şi celorlalte popoare, care îşi amintesc de importantul său aport la lupta îm­potriva hitlerismului. (Aplauze) Tratatul de la Varşovia se bucură de sprijinul puternic şi hotărît al ma­relui popor chinez. „Pacea este indivi­zibilă , a spus la Varşovia reprezen­tantul Chinei populare, generalul Pin De-huai, locţiitor al premierului Con­siliului de Stat şi ministrul Apărării al R. P. Chineze. Dacă pacea în Europa va fi încălcată, dacă agresorii imperialişti vor declanşa războiul îm­potriva ţărilor europene iubitoare de pace, guvernul nostru şi eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guvernele şi popoarele ţărilor noastre frăţeşti, vor duce lupta împo­triva agresiunii până la victoria fi­nală“. (Aplauze prelungite). După cum se vede, tratatul de la Varşovia are o însemnătate deosebită pentru preîntîmpinarea războiului, pen­tru apărarea păcii şi securităţii popoarelor. Nu se poate să nu se constate că politica „de pe poziţii de forţă“ a fost şi este ineficace la rela­ţiile cu ţările lagărului socialist. Tratatul de la Varşovia corespunde in întregime scopurilor şi principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. După cum se ştie, art. 1 al Cartei proclamă ca ţel primordial „Menţine­rea păcii şi securităţii internaţionale şi în acest scop luarea măsurilor co­lective eficace pentru a preveni şi îndepărta ameninţările împotriva păcii, a reprima orice act de agresiune şi orice încălcare a păcii şi a realiza, prin mijloace paşnice, conform prin­cipiilor justiţiei şi dreptului interna­ţional, îndreptarea sau reglementarea litigiilor sau situaţiilor cu caracter in­ternaţional, care pot duce la o încăl­care a păcii“. Măsurile prevăzute la tratat în ca­zul cînd unul sau mai multe dintre statele semnatare vor fi atacate stat in conformitate cu art. 51 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceste măsuri vor fi sistate îndată ce Consi­liul de Securitate va lua măsurile ne­cesare pentru restabilirea şi menţine­rea păcii. Semnînd tratatul de la Varşovia, guvernul român şi-a manifestat din nou hotărîrea de a participa, în spi­ritul colaborării sincere, la toate ac­ţiunile internaţionale care au drept scop asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, de a depune toate efor­turile pentru ca organizaţia creată pe baza respectării stricte a Cartei O.N.U devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. Delegaţia romînă a subliniat, in cadrul lucrărilor conferinţei, dorinţa de care este însufleţit guvernul român de a statornici, pe baza principiului coexistenţei paşnice, relaţii de bună vecinătate cu toate ţările, fără deose­­bire de sistem politic, precum şi hotă­­rîrea de a face tot ce este necesar şi stă în puterea noastră în vederea în­lăturării obstacolelor care mai există in calea îmbunătăţirii relaţiilor cu alte state (Aplauze puternice). Republica Populară Romînă a fost şi este partizană consecventă a unei reduceri generale hotărîte a armamen­telor şi a interzicerii armei atomice. Această năzuinţă a poporului şi, gu­vernului român şi-a găsit oglindirea, alături de aceea a popoarelor şi gu­vernelor participante la Conferinţă la textul tratatului care subliniază că semnatarii lui vor căuta să obţină adoptarea, de­ comun acord cu alte state care doresc să colaboreze în acest sens, a măsurilor eficace pentru reducerea generală a armamentelor și interzicerea armei atomice, cu hidro­­(Continuare la pag- 2­ a)

Next