Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)
1955-06-01 / nr. 286
% (Urmare din pag. l a) gen și a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masa. Poporul și guvernul român considera că examinarea serioasa de către toate statele, și desigur in primul rînd de către marile puteri, a noilor propuneri sovietice în problemele dezarmării, constituie in prezent mijlocul cel mai important pentru a se obţine rezultate pozitive pe calea izbăvirii omenirii de un nou război distrugător, a slăbirii încordării în relaţiile dintre state, a eliberării popoarelor de povara grea pe care o suporta din cauza cursei înarmărilor şi a asigurării posibilităţii de a folosi resursele eliberate pentru ridicarea bunei stări a popoarelor. Tovarăşi deputaţi, Cunoaşterea aprofundată a tuturor prevederilor tratatului celor 8 state europene vă permite să apreciaţi întreaga lui însemnătate pentru poporul român, pentru Republica Populară Romina. Este evident că niciodată, in decursul istoriei sale, poporul nostru n-a dispus de o garanţie atît de sigură şi de puternica a securităţii sale, a muncii sale paşnice, a independenţei şi suveranităţii sale de stat, împotriva oricărei intervenţii sau agresiuni imperialiste. (Aplauze îndelungate). Aceasta reiese cu atit mai limpede dacă ne amintim că Romînia burghezo-moşierească era obiect de tirguială in miinile puterilor imperialiste, expusă oricînd presiunilor şi atacurilor acestora. Tratatele de alianţă cu puterile imperialiste nu însemnau pentru Romînia altceva decit procedura prin care ea urma să fie înrobită de aceste puteri, să le furnizeze carne de tun pentru scopurile lor agresive, să le pună la dispoziţie bogăţiile şi mina de lucru ieftină a ţăranilor şi muncitorilor. Este caracteristic pentru relaţiile dintre Romînia burghezo-moşierească şi marile puteri occidentale că, imediat după terminarea primului război mondial, capitaliştii din Anglia, Franţa, S.U.A., ţări chipurile aliate, au trecut la acapararea masivă a bogăţiilor trfiîneşti. Folosind situaţia grea a ţării, şi îndeosebi foametea care bintuia in Romînia, reprezentantul Statelor Unite, Hoove, ameninţa cu incetarea oricărei aprovizionări dacă Romînia nu va vinde Statelor Unite stocul ei de petrol şi nu va recunoaşte dreptul de prioritate al S.U.A. asupra creanţelor şi creditelor Romîniei. Bineînţeles că guvernele burghezo-moşiereşti care se aflau la cîrma ţării, n-au aşteptat să li se poruncească de două ori pentru a acorda capitalului american drepturi asupra unor importante exploatări petrolifere şi multe alte concesiuni oneroase. Aşa arătau in practică alianţele şi tratatele Rominiei în trecut. Nu este greu să recunoşti in metodele şi procedeele folosite atunci de S.U.A. in relaţiile cu Romînia practicile lor de astăzi în relaţiile cu „aliaţii"* vest-europeni din blocul Atlanticului de nord Pentru poporul român aceste vremuri nu se vor mai întoarce niciodată. (Aplauze prelungite). Astăzi, viaţa nouă pe care şi-o construieşte poporul nostru, securitatea şi independenţa sa naţională sunt apărate de puterea populară şi de forţa fără seamăn a celor 900 milioane de oameni da la Elba pină la Marea Chinei, in frunte cu cele două mari puteri mondiale — Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză — hotărîţi ca în caz de primejdie să se ajute frăţeşte unii pe alţii cu toate puterile lor. (Aplauze puternice). De aceea, poporul român a primit cu o atit de vie aprobare şi cu adîncă încredere tratatul semnat la Varşovia, văzînd în e chezăşia păcii şi securităţii sale, chezăşia unor noi victorii în munca sa paşnică, creatoare. Putem fi pe deplin convinşi că poporul nostru iubitor de pace şi libertate, conştient de răspunderile sale naţionale şi internaţionale, îşi va îndeplini cu Cinste obligaţiile ce-i revin, întărind semnătura pusă în numele său pe tratatul de la Varşovia printr-o muncă eroică pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru sporirea capacităţii ei de apărare, pentru triumful păcii şi colaborării internaţionale. (Aplauze îndelungate). Statul democrat-popular este puternic prin conştiinţa maselor, prin faptul că masele cunosc politica internă şi externă a partidului şi guvernului şi şi-o însuşesc ca pe propria lor politică. De aci rezultă sarcina de a înarma masele din punct de vedere politic şi ideologic, de a le lămuri profund politica internă şi externă a partidului şi guvernului, de a intensifica educarea lor în spiritul patriotismului şi internaţionalismului, în spiritul vigilenţei şi al fermităţii faţă de duşmani. Trebuie să manifestăm o grijă permanentă pentru vitezele noastre forţe armate — straja neclintită a cuceririlor poporului muncitor şi a intereselor de stat ale republicii. (Aplauze). Trebuie să dezvoltăm pe mai departe economia noastră şi in primul rînd industria grea, baza puterii patriei, să luptăm pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal, pentru ridicarea agriculturii şi obţinerea unor recolte bogate. Dezvoltarea continuă a cercetărilor ştiinţifice, introducerea in producţie a metodelor înaintate şi a celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii — baza progresului tehnic şi a creşterii rapide, a productivităţii muncii — constituie in prezent o sarcină capitală în lupta pentru întărirea patriei şi ridicarea nivelului de trai al poporului. Tovarăşi deputaţi, Influenţa pe care hotăririle Conferinţei de la Varşovia o exercită asupra desfăşurării evenimentelor internaţionale este cu atit mai puternică cu cit, in această perioadă, în viaţa internaţională s-au impus atenţiei generale o serie de importante iniţiative sovietice, care au determinat un puternic curent in favoarea destinderii încordării şi a rezolvării problemelor litigioase pe calea tratativelor. Opinia publică internaţională a apreciat noile propuneri ale Uniunii Sovietice in problemele reducerii armamentelor, interzicerii armei atomice şi inlăturării primejdiei unui nou război ca o contribuţie din cele mai importante la cauza păcii şi destinderii internaţionale. Corespunzînd intereselor vitale ale popoarelor, aceste propuneri sunt aprobate cu însufleţire de toţi oamenii iubitori de pace de pe întreg globul pămintesc. Rezolvarea problemei austriace, realizată din iniţiativa Uniunii Sovietice, este incontestabil un nou şi important succes al politicii de pace şi destindere internaţională. Semnarea la 15 mai de către cele patru mari puteri a Tratatului de stat cu Austria, recunoaşterea deplinei ei suveranităţi constituie unul dintre cele mai însemnate evenimente internaţionale din ultima vreme. Republica Austriacă devine un stat neutru, care nu va participa la nici un fel de blocuri şi nu va permite crearea de baze militare străine pe teritoriul ei. Exemplul austriac demonstrează cit de falsă şi de tendenţioasă este teza cercurilor agresive din Occident cum că pentru statele vest-europene ar exista o singură orientare externă: aderarea la blocul agresiv al Atlanticului de nord. Exemplul austriac arată că în noile condiţii din Europa aceste state pot evita subjugarea lor politică, economică şi militară de către Statele Unite, că ele pot să se dezvolte in mod independent şi să-şi apere securitatea tocmai prin neparticiparea lor la blocurile agresive iniţiate de imperialiştii americani. De aceea „atracţia irezistibilă" — cum o numeşte presa americană —■ pe care exemplul austriac o exercită în tot mai multe state din Europa apuseană stirneşte adinca nelinişte a noilor pretendenţi la dominaţia mondială. Toate acestea sunt roade incontestabile ale politicii consecvente de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte state iubitoare de pace. Mai mult ca oricînd ele au un uriaş răsunet în lumea întreagă. Ca rezultat, năzuinţa spre pace a popoarelor a devenit atit de generală şi de puternică, cererea lor ca marile puteri să treacă la rezolvarea problemelor internaţionale pe calea tratativelor a devenit atât de insistentă incit nu mai poate fi ignorată. Tocmai această împrejurare a determinat cercurile guvernante ale S.U.A., care până nu de mult au avut o atitudine cu totul nefavorabilă ideii unei conferinţe a şefilor guvernelor marilor puteri, să-şi schimbe poziţia şi să declare că sunt de acord cu o asemenea conferinţă. Dar în loc să tragă concluziile cuvenite de pe urma ultimelor evenimente din Europa şi Asia şi să vadă că ele au constituit tot atîtea eşecuri ale politicii „de pe poziţii de forţă“, aceste cercuri încearcă să prezinte lucrurile ca şi cum ne-am găsi în faţa unor „succese" ale acestei politici. Nu se poate să nu recunoşti că conducătorii diplomaţiei americane, care şi-au stabilit de mult reputaţia unor oameni ce nu se sinchisesc de realitate, au întrecut cu mult, de astă dată, performanţele lor anterioare. A pretinde că semnarea Tratatului de stat cu Austria este o „victorie" a politicii „de pe poziţii de forţă" întrun moment cind, în urma tratativelor dintre guvernul sovietic şi guvernul austriac şi sub presiunea forţelor sociale din Austria şi a opiniei publice mondiale, eşti nevoit să te împaci cu ideea unei Austrii independente şi neutre şi să renunţi la „fortăreaţa alpină“, pe care strategii americani contau atit de mult in planurile lor, înseamnă să te pui intr-o situaţie de-a dreptul ridicolă. După cum a reieşit, născocirea despre pretinsa victorie a politicii „de forţă“ in Austria a fost necesară inspiratorilor acestei politici pentru a formula pretenţia nu mai puţin ridicolă Ca pe ordinea de zi a conferinţei şefilor celor patru guverne să fie trecută problema restabilirii vechilor regimuri in ţările de democraţie populară. Aceasta constituie o grosolană manifestare a politicii de amestec în treburile interne ale statelor democrat-populare pe care o promovează de peste zece ani, cu o încăpăţînare demnă de o cauză mai bună, cercurile guvernante din Statele Unite. Poporul român, liber și stăpîn pe soarta sa, respinge in mod hotărît această nouă încercare imperialistă a S.U.A. de imixtiune în treburile sale interne. (Aplauze puternice). Chestiunea regimului de stat a! Rominiei a fost hotărîtă odată pentru totdeauna de poporul român conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină n-are căderea s-o pună in discuţie. După cit se pare insă, unele personalităţi oficiale din S.U.A. au pierdut nu numai simţul realităţii, dar şi simţul măsurii. Aceasta o dovedesc,intre acele discursurile privind ţara noastră, rostite nu de mult in incinta parlamentului Statelor Unite de mai mulţi deputaţi şi senatori americani. Vorbitorii, străduindu-se să fie in notă cu conducătorii politicii externe a S.U.A., au mers atit de departe incit au incercat să fixeze şi data la care poporul român ar trebui să aniverseze independenţa de stat cucerită la 9 mai 1877. Onorabilii congresmeni ar dori să impună o astfel de dată a aniversării independenţei încit ea să coincidă cu o dată care se aniversează astăzi numai în Statele Unite — data urcării pe tron a primului Hohenzollern în Romînia. După cum se vede, vorbitii republicani din congresul american nu se lasă cu una cu două cind este vorba de o monarhie care a servit cu atîta promptitudine interesele capitalului internaţional. Asemenea încărcări de amestec în treburile interne ale altor state sunt incompatibile cu principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite şi nu pot să fie considerate altfel decât ca o expresie a tendinţelor agresive ale unor anumite cercuri al căror scop este agiţarea „războiului rece“ şi accentuarea şi mai puternică a încordării internaţionale în ceea ce priveşte conferinţa şefilor guvernelor celor patru mari puteri, poporul român,ca şi celelalte popoare,consideră că ea poate fi folositoare numai in cazul în care din partea tuturor participanţilor se va manifesta dorinţa de a contribui la rezolvarea problemelor internaţionale serioase şi de a hotărî măsuri practice care să ducă la micşorarea încordării internaţionale. În prezent are loc la Belgrad întîlnirea la ceruai înalt nivel intre reprezentanţii Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei.Oamenii muncii,poporul român şi guvernul său salută călduros această întâlnire, dorind din toată inima incheierea cu succes a tratativelor de la Belgrad. Noi atribuim deplinei normalizări a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Iugoslavia o însemnătate internaţională deosebită pentru întărirea păcii şi securităţii in Europa. (Aplauze). Tovarăşi deputaţi, în viaţa internaţională, în ciuda împotrivirii înverşunate a cercurilor agresive care vor să îndrepte lucrurile spre un nou război, s-au creat în momentul de faţa posibilităţi deosebit de favorabile pentru îmbunătăţirea relaţiilor între state, pentru rezolvarea a noi probleme litigioase, pentru micşorarea încordării internaţionale. Trebuie să desfăşurăm mai departe lupta pentru preintâmpinarea războiului, pentru consolidarea şi apărarea păcii. În mod special se pune acum sarcina întăririi păcii şi securităţii în Europa, căreia i-a fost consacrată Conferinţa de la Varşovia. Supun Marii Adunări Naţionale spre ratificare Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele 8 state europene, tratat care constituie un important instrument de garantare a securităţii acestor state, de apărare a păcii şi securităţii în Europa. (Aplauze prelungite. Toţi se ridică în picioare). Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej STEAUA ROȘIE 1 iunie 1955 Sărbătorirea aniversării a 10 ani de la înfiinţarea I. M. F. Sîmbătă 28 mai a avut loc in sala festivă a Institutului medico-farmaceutic din Tg.-Mureş şedinţa de deschidere a manifestărilor organizate cu prilejul aniversării a 10 ani de la înfiinţarea Institutului medico-farmaceutic. ■ La şedinţa de deschidere a luat parte tov. Voinea Marinescu, ministrul Sănătăţii, care, adresîndu-se participanţilor, a subliniat grija pe care o acordă partidul şi guvernul înfloririi vieţii culturale a minorităţilor naţionale, Institutul medico-farmaceutic din Tg.-Mureş fiind un strălucit exemplu al punerii în aplicare de către partid a învăţăturii marxist-feniniste în problema naţională. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Ludovic Csupor, prim secretar al Comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghiare şi Pavel Bugyi, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, care au salutat colectivul Institutului medico-farmaceutic, urîndu-i noi succese în activitatea didactică, ştiinţifică şi sanitară. Numeroşi participanţi la adunare au adus salutări călduroase şi urări de noi succese colectivului Institutului medico-farmaceutic din Tg.-Mureş Printre alţii au vorbit prof. Marius Nasta, membru corespondent al Academiei R.P.R. din partea Academiei R.P.R., Ionescu Bujor, director general, din partea Ministerului Invăţămîntului. Despre dezvoltarea Institutului medico-farmaceutic din Tg.Mureş în cei 10 ani de la înfiinţare, a vorbit dr. Tiberiu Andrăsofszky, directorul institutului. Dr. Tiberiu Maros, decanul facultăţii de medicină generală a Institutului medico-farmaceutic, a expus apoi referatul „Tradiţiile progresiste, cultural-ştiinţifice ale oraşului Tg.-Mureş“. In dupâ-amiaza zilei de sîmbătă s-au ţinut primele comurficări din ciclu de peste 200 de comunicări din cadrul sesiunii ştiinţifice organizate cu ocazia aniversării a 10 ani de la înfiinţarea institutului. Printre altele au fost ţinute comunicările întitulate: „Rezultatele cercetărilor acţiunii medicamentelor prin metoda reflexelor condiţionate", „Cercetări experimentale asupra corelaţiei dintre metabolismul fierei şi unele funcţiuni ale tubului gastro-intestinal". ..Pleura și maladiile ei“, etc. Plantarea de vara a cartofului Prin plantarea de vară a cartofului se înlătură pericolul degenerării, se obţin producţii mari la hectar, se asigură un material de sămînţă foarte valoros, care plantat in anii următori primăvara asigură o cultură lipsită de goluri, cu tufe viguroase şi tuberculii cu o greutate între 300—900 gr. Totodată, cartofii fiind tineri, ei nu încolţesc în pivniţă şi silozuri in decursul iernii. Pentru a cunoaşte toate avantajele plantării de vară a cartofului Direcţia agricolă regionala, în colaborare cu Staţiunea experimentală din Singeorgiu de Mureş, a organizat o consfătuire privind sporirea producţiei de cartofi la hectar prin plantarea de vară, unde inginerul agronom Alexandru Luca, cercetător principal la I.C.A.R. Cluj a expus pe larg importanţa şi tehnica plantării cartofului de vară. La consfătuire au participat fruntaşi din gospodăriile agricole colective, membri ai întovărăşirilor agricole, ţărani cu gospodării individuale din diferite raioane ale regiunii noastre, numeroşi ingineri şi tehnicieni, activişti de partid şi U.T.M. In cursul experienţelor din anii trecuţi s-a dovedit că cultura cartofului de vară depinde in mare măsură de felul cum se alege şi se pregăteşte terenul, de calitatea materialului săditor, de pregătirea lui înainte de plantare, de epoca şi felul plantării şi de îngrijirea culturii pină la recoltare. Pentru aceasta, terenul unde urmează să se planteze cartofii se dezmirişteşte, se face apoi arătura adîncă de toamnă sub care se încorporează 20—25 tone bălegar de grajd, 300 kg. superfosfat, 150 kg. sare potasică şi 500-600 kg. cenuşă (dată toamna sau primăvara). Primăvara, terenul se grăpează, şi se menţine curat, fără buruieni şi afînat pînă la plantare, lucrîndu-se cu unelte care mobilizează solul, dar nu-l întorc. Pe Ungă lucrările solului, o atenţie deosebită trebuie dată materialului care se va folosi la însămînţare. Astfel tuberculii se vor pune neapărat la iarovizat în încăperi răcoroase sau locuri umbroase. înainte de aceasta ei se aleg, apoi se aşează pe podea în benzi de 1,5 m lăţime, avînd cărări printre ele de 50—60 cm pentru a se putea întoarce. In timpul iarovizării temperatura să nu depăşească 18-20 grade C. Temperatura mai mare de 20 grade C. poate provoca degenerarea cartofului. Dacă aerul din încăpere e prea uscat se stropesc puţin cu apă, din două în două zile. După 10—15 zile de la încolţirea tuberculilor ei se întorc pentru a fi luminaţi din toate părţile şi în acelaşi timp se face verificarea lor în fiecare săptămînă pe toată durata farovizării. Cu această ocazie se înlătură toţi tuberculii stricaţi, cu colţii filoşi (ca aţa), cu colţii mai subţiri decit un băţ de chibrit, pentru că astfel de tuberculi nu vor rezista căldurilor din vară şi se vor usca. Soiurile de cartofi tîrzii se plantează in regiunea noastră între 20 iunie—1 iulie, iar soiurile timpurii între 10—20 iulie Plantarea cartofilor se poate face în rînduri obișnuite 70/30 cm sau 70/70 cm cind se face în cuiburi dispuse în pătrat. Plantarea cu sapa sau cu mașini speciale se face la adîncime de 12 cm în terenurile care se irigă şi 15—16 cm în terenurile de cultură uscată. Pentru a se evita ruperea colţilor, înainte de a fi transportaţi ei se udă cu apă rece. Întreţinerea culturilor constă în praşile. Prima se dă după răsărire, apoi alte două sau trei praşile pînă la înflorire- Mușuroitul este necesar numai în cazul ploilor prea abundente. Recoltarea cartofilor se face după căderea brumelor, adică prin octombrie, cind vrejii s-au uscat. Dacă timpul este frumos ei se mai lasă încă 7—8 zile, iar în caz de ploi frecvente «'■ se r.-* coltează. Pentru a se produce material de plantare cit mai bin e necesar ca inginerii şi tehnicienii agronomi să îndrume pe colectivişti, pe membrii întovărăşirilor agricole, pe muncitorii din gospodăriile agricole de stat şi pe ţăranii muncitori cu gospodării individuale pentru a planta cît mai mari suprafețe cu cartofi In perioada de vară. R. CIMPANU