Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)
1955-06-11 / nr. 289
2 In unele raioane din regiunea noastră, cositul trifoiului şi lucernei este în toi, iar în unele locuri a început şi recoltarea fîneţelor naturale. Culturile de nutreţ au avut anul acesta condiţii prielnice de dezvoltare, astfel că se aşteaptă o recoltă bună. Insă pentru ca fînurile să aibă o valoare nutritivă mare este necesar să se aleagă momentul cosirii. In unele locuri se practică obiceiul de a recolta finul „cînd s-a copt“. Acest fel de recoltare face ca valoarea nutritivă a fînurilor să scadă şi să se obţină un nutreţ de calitate slabă. Academicianul sovietic Wiliams ne învaţă că prin recoltarea finului în momentul coacerii seminţelor, chiar dacă se obţine o cantitate tot atît de mare de fîn ca şi la recoltarea făcută la sfîrşitul înspicării şi înainte de începerea înfloririi, acesta este de calitate inferioară. Acest lucru se datoreşte faptului că toate substanţele valoroase din tulpini şi frunze s-au depus în seminţe, care în mare măsură s-au scuturat sau se vor scutura într-un scurt timp. Partea valoroasă din acest fîn sînt lăstarii care, după înspicare, încep să crească de la baza tulpinii şi care de fapt formează recolta a doua (otava). Pentru lucerna momentul cositului este la îmbobocire; pentru trifoi, la începutul înfloririi, adică în cursul lunii iunie; pentru borceag, cînd înfloreşte măzărichea, în cursul lunii iunie; iar pentru iarba de Sudan şi dughie, cînd apare spicul, adică la sfîrșitul lunii iunie sau la începutul luniiiulie. Executînd cositul la timp dăm posibilitate plantelor ca să se dezvolte pentru coasa a II-a; totodată contribuim la distrugerea buruienilor, cărora nu le dăm posibilitate să facă semințe. Recoltarea la timp a fînurilor are avantajul că se execută înaintea începerii secerişului, cînd muncile sînt mai puţin aglomerate, mai ales în gospodăriile de stat, gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole care au suprafeţe mari de recoltat. Recoltarea finului se poate face cu coasa de mînă, care este cea mai simplă dar cea mai puţin practică deoarece iarba se taie la înălţimi diferite şi uneori rămîn chiar plante netăiate. Această metodă se întrebuinţează numai acolo unde suprafeţele de fîneţe sînt mici, pe terenuri accidentate sau drumuri nepracticabile. Acolo unde se pot introduce cositoare, ele trebuie folosite din plin, cunoscîndu-se faptul că la recoltarea mecanică se face o mare economisire de braţe de muncă. Un lucru deosebit de important la recoltarea finului este înălţimea la care se coseşte, mai ales la prima coasă. Aceasta, pentru faptul că în timpul înfloritului plantele conţin o mare cantitate de substanţe de rezervă la baza tulpinii. Aceste substanţe de rezervă constituie hrana lăstarilor care formează recolta pentru coasa a doua. Dacă tăiem prea de jos ierburile, acestea vor slăbi şi vor dispărea, iar în locul lor se vor instala buruienile. Pentru acest fapt în regiunea noastră coasa I-a, atît la fîneţele naturale cît şi la cele cultivate, se va executa la înălţimea de 4—8 cm. La coasa a II-a este bine ca iarba să fie cosită la înălţimea de 6—7 cm. In felul acesta o parte din frunze rămîn netăiate, întăresc otava pînă în toamnă, iar plantele vor acumula materiale de rezervă necesare pentru o bună iernare. Uscarea finului. Pentru ca finul să-şi păstreze toate substanţele nutritive, vitaminele, culoarea verde şi un miros plăcut nu trebuie lăsat prea mult timp la soare. Lăsat prea mult timp la soare fînul se albeşte, iar dacă este strîns în căpiţe jilave, se încinge şi se înegreşte, pierzînd în acelaşi timp o mare cantitate de substanţe hrănitoare şi vitamine. Un fîn cu miros plăcut, bogat în substanţe nutritive, albumine digestibile, săruri minerale şi vitamine se apropie, ca putere de hrănire, de nutreţurile concentrate. Pentru a obţine un fîn de calitate superioară recomandăm următoarea metodă de uscare: după cosire brazdele se lasă cîteva ore spre a se veşteji. Dacă soarele este prea puternic, nu trebuiesc lăsate prea mult timp deoarece se pîrjolesc şi astfel îşi pierd frunzele şi florile, care sunt părţile cele mai valoroase. După veştej,ire brazdele se adună cu grebla manuală sau mecanică în poloage. Aceste poloage a doua zi se adună în purculeţe sau căpiţe de 100—200 kg., asigurîndu-se în, acest fel continua uscare. In raioanele Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa, unde ploile sunt mai abundente, este recomandabil ca uscarea să se facă pe capre sau prepeleci, care au diferite forme- Nutreţul proaspăt cosit se aşează pe capre într-un strat gros de 40—50 centimetri începînd cu stinghia de jos, lăsîndu-se o distanță de 40—50 cm. de la pămînt. După așezarea pe capre, iarba se greblează bine în jos, asigurîndu-se prin aceasta scurgerea apei provenită din ploi- Nutreţul uscat pe capre este de calitate superioară celui uscat în brazde. Cînd fînul s-a uscat, se transportă cît mai aproape de locul unde va fi consumat de animale şi se aşează în şire sau clăi. Locul unde se clădesc aceste şire sau clăi trebuie să fie pe un teren mai ridicat, unde nu se adună apa. Fînul nu este bine să fie aşezat direct pe pămînt, doarece prinde umezeală şi se mucegăieşte; el trebuie aşezat pe crengi, paie sau frunze. Fînul clădit în sire sau clăi se aşează în straturi regulate, îndesîndu-se bine în special la mijloc, se acoperă cu un strat de paie de 0,5—1 m, care apără fînul de umezeală, iar deasupra se pun paravînturi. După clădire claia sau şira se greblează bine pentru a asigura scurgerea apei. Şira trebuie construită în aşa fel ca de la jumătate în jos să se îngusteze, iar vîrful să fie ascuţit. Cele mai indicate dimensiuni pentru o şiră sînt 4,5 m lăţime, 6 m înălţime, iar lungimea după nevoie. Fînul se păstrează şi mai bine în şuri sau şoproane. Prin recoltarea la timp, prin buna uscare şi depozitare a nutreţurilor vom asigura fînuri de calitate superioară care vor contribui la sporirea producţiei animale. SFATUL AGRONOMULUI Recoltarea, uscarea și depozitarea finului Capre pentru uscarea finului STEAUA ROȘIE Metodele bune asigură progresul producţiei La secţia T.C. 4, sectorul T.T.R. din cadrul Complexului C. F. R. Tg.Mureş, vechile metode de muncă nu dădeau un randament mulţumitor. Au persistat o serie de deranjamente care au împiedicat simţitor circulaţia. Cu 3 luni în urmă, conducerea secţiei a luat o serie de măsuri ca: instalarea unei noi centrale cu 2 relee, în locul celei, vechi care avea numai 2 relee, amenajarea unei camere speciale pentru repartitor R.C., unde s-au instalat cele 2 centrale R.C. şi acumulatorii necesari instalaţiilor, etc. Cu toate măsurile luate nu s-a putut acţiona asupra instalaţiilor exterioare şi asupra staţiilor pe care le întreţine, fiind nevoie de luarea unor măsuri tehnice avansate pentru prelungirea duratei lor de funcţionare. Aplicîndu-se metoda sovietică Tibin (de executare a reviziilor la întreţinerea instalaţiilor), echipa care lucrează aici şi-a întocmit un plan bine chibzuit, defalcat pe luni şi zile, cuprinzînd măsurile necesare de executare a lucrărilor complexe. Iată cum munceşte această echipă, Gheorghe Sora, şeful sectorului, dimineaţa înainte de începerea lucrului se informează de la impiegatul de mişcare şi operatorii R. C. asupra stării de funcţionare a aparatelor. Documentat fiind asupra stării de lucruri, îşi îndreaptă atenţia, acolo unde instalaţia este mai periclitată. Se face amănunţit revizia necesară, se verifică contactele care se curăţă din timp, se măsoară tensiunile bateriilor de alimentare, în raza de activitate a sectorului, pe linii, se verifică ancorele, joncţiunile, transversările protectorii, iar după diferite puternice schimbări atmosferice se examinează în mod minuţios toată linia. Electricienii ţin o strînsă legătură cu personalul de mişcare şi de întreţinere, arătîndu-le eventualele deranjamente şi măsurile ce trebuiesc luate pentru evitarea neregulilor. La acest sector se mai aplică şi metoda sovietică Reva (de executare a unor reparaţii auxiliare rapide), linia de telecomunicaţii fiind aprovizionată din timp cu materialele necesare pentru înlăturarea deranjamentelor. In şedinţele de producţie se stabilesc sarcinile ce revin membrilor de echipă. Aplicînd valoroasele metode sovietice, munca s-a îmbunătăţit simţitor. Numărul deranjamentelor, care constituiau o frămîntare continuă, s-au redus în medie cu 30 la sută. Greutăţile ce se ivesc sînt înlăturate din timp. Convinsă de avantajele ce le prezintă metodele sovietice înaintate, conducerea secţiei T.C. 4 Tg.-Mureş a luat noi măsuri pentru introducerea şi aplicarea metodei sovietice Luchianova (de deservire rapidă a abonaţilor centralelor telefonice manuale), prin prelucrarea R.E.T.-ului, a ordinelor privitoare la siguranţa circulaţiei şi procesele tehnologice ale serviciilor de bază din căile ferate, ca ele să fie cunoscute de către centraliști cît mai repede. MĂNIŞOR ARON 11 iunie 1955 Căminele culturale în sprijinul muncilor agricole In perioada actuală cele mai importante sarcini ce stau în faţa oamenilor muncii din agricultură sînt îngrijirea culturilor şi pregătirea executării la timp şi în bune condiţiuni a muncilor de recoltare. Pentru îndeplinirea acestor sarcini un rol deosebit de important îi revine muncii cultural-educative de masă. Multe cămine culturale au desfăşurat o largă propagandă agro-zootehnică, prin conferinţe şi consfătuiri cu ţăranii muncitori, arătînd, în baza experienţei trecutului, că executarea la timp şi după regulile agrotehnice a îngrijirii culturilor duce la asigurarea unei producţii sporite la toate culturile. O astfel de activitate se desfăşoară la căminul cultural din comuna Petelea, raionul Reghin. Prin rodnica sa activitate, brigada artistică de agitaţie şi-a cîştigat curînd dragostea şi preţuirea ţăranilor muncitori din comună. Pînă în prezent au fost prezentate 3 programe artistice axate pe problema lucrărilor agricole din perioada actuală, cuprinzînd puncte închinate ţăranilor muncitori fruntaşi în lucrările de întreţinere a culturilor, cîntece, scenete şi monoloage satirice la adresa codaşilor. Cu rezultatele acestei rodnice activităţi cultural-educative se mîndresc azi, pe drept cuvînt, ţăranii muncitori din comuna Petelea. Ei se situează printre fruntaşii pe raion la lucrările de întreţinere a culturilor. Frumoase rezultate au obţinut şi ţăranii muncitori din comuna Dedrad, pînă acum vreo 3 luni codaşi în activitatea culturală. O activitate bogată se desfăşoară şi la căminul cultural din Ideciu de Sus, a cărui brigadă artistică s-a dovedit o forţă organizatorică, deplasîndu-se din comună în comună cu programe artistice întocmite pe teme agricole, antrenînd astfel în activitatea culturală şi celelalte comune din jur-Pe lîngă rezultatele bune obţinute, în munca cultural-educativă la sate se manifestă încă numeroase lipsuri. In multe comune şi sate activitatea culturală nu este controlată şi sprijinită aproape de loc de către sfaturile populare Multe cadre didactice, de la care se cere o contribuţie de seamă în acest domeniu, consideră activitatea culturală ca o muncă de sezon, neînţelegînd importanţa ei în rezolvarea celei mai urgente sarcini. Cam aşa se prezintă spre exemplu situaţia la căminele culturale din comunele Ibăneşti, Poarta, etc. O lipsă totală de interes faţă de cerinţele culturale ale oamenilor muncii manifestă Sfatul popular al comunei Fărăgău şi secţiile culturală raională şi regională, care n-au luat nici o măsură pentru soluţionarea într-un fel sau altul a spaţiului necesar desfăşurării activităţii culturale în comună. Atitudine nejustă manifestă faţă de munca culturală şi preşedintele Sfatului popular al comunei Sărmaş (raionul Topliţa) care a lipsit pe oamenii muncii din satul aparţinător, Hodoşa de Ciuc, de căminul lor cultural, cedîndu-i pentru birouri. Deşi în comuna Sărmaş există cămin cultural,oamenii din satul Hodoşa de Ciuc nu pot activa aici, în primul rînd pentru că de cele mai multe ori acesta e încuiat şi în al doilea rînd fiind departe. Iată cum, cu bună ştiinţă, sfatul popular a gîtuit orice activitate culturală în sat. Pentru înlăturarea pe viitor a acestor deficienţe, sfaturile populare au datoria să se îngrijească mai îndeaproape de căminele culturale, pentru îmbunătăţirea activităţii culturale şi artistice de masă. Organizaţiile de partid şi U.T.M. de asemenea trebuie să depună toate eforturile pentru ca munca cultural-educativă să contribuie tot mai mult la pătrunderea politicii partidului în masele de ţărani muncitori, să contribuie la mobilizarea acestora, la lupta pentru obţinerera unei recolte bogate. Ansamblul de cintece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. la Tg. Mureş In zilele de 12 şi 13 iunie oraşul nostru va găzdui Ansamblul de cîntece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. condus de tovarăşul Dinu Stelian, artist emerit al R.P.R. In cadrul turneelor întreprinse prin Uniunea Sovietică, R. P. Chineză şi ţările de democraţie populară, ansamblul a făcut cunoscut prietenilor de peste hotare frumuseţea dansurilor şi cîntecelor noastre populare. Cei 260 artişti vor prezenta publicului tirgumureşan în ziua de 12 iunie ora 19, pe terenul sportiv al Grupului şcolar tehnic agricol din strada Kossuth, un bogat program de dansuri şi cîntece populare româneşti, maghiare, sovietice şi chineze. Biletele pentru acest spectacol s-au pus în vînzare la agenţia de stat „Arta". Concert simfonic Marţi 14 iunie, Filarmonica de Stat a Regiunii Autonome Maghiare, va prezenta în sala mare a Palatului Cultural, un concert simfonic. Conducerea artistică va reveni dirijorului secund permanent al Filarmonicii Lukácsy András, venit de curind în oraşul nostru. In program figurează: Mozart — Uvertura la opera Nunta lui Figaro și Concertul pentru flaut, Ceaikovschi — Simfonia IV. CLASAMENTUL campionatului regional 1. Avintul Topliţa 2. Dinamo Tg. Mureş 3. Voinţa Tg. Mureş 4. Flamura roşie Tg. Mureş 5. Recolta Cristur 6. Voinţa Odorhei 7. Progresul Odorhei 8. Voinţa Miercurea-Ciuc 9. Progresul Tg. Secuiesc 10. Avîntul Gălăuţaş 11. Progresul Gheorghieni 12. Voinţa Reghin 13. Metalul Vlăhiţa de fotbal după etapa XI-a 10 9 0 1 33: 8 18 10 8 1 1 65: 8 17 10 8 1 1 23: 6 17 10 7 1 2 27: 6 15 10 6 1 3 32:16 13 10 3 3 4 17:18 9 10 3 3 4 9:18 9 10 4 0 6 14:28 8 10 4 0 6 14:31 8 10 2 3 5 21:16 7 11 1 2 8 14:30 4 10 1 2 7 9:51 4 11 0 3 8 8:48 3