Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)

1955-06-11 / nr. 289

2 In unele raioane din regiunea noastră, cositul trifoiului şi lu­­cernei este în toi, iar în unele locuri a început şi recoltarea fî­­neţelor naturale. Culturile de nutreţ au avut anul acesta con­diţii prielnice de dezvoltare, ast­fel că se aşteaptă o recoltă bu­nă. Insă pentru ca fînurile să aibă o valoare nutritivă mare este necesar să se aleagă mo­mentul cosirii. In unele locuri se practică obiceiul de a recolta fi­nul „cînd s-a copt“. Acest fel de recoltare face ca valoarea nutritivă a fînurilor să scadă şi să se obţină un nutreţ de calita­te slabă. Academicianul sovietic Wiliams ne învaţă că prin recol­tarea finului în momentul coa­cerii seminţelor, chiar dacă se obţine o cantitate tot atît de ma­re de fîn ca şi la recoltarea făcu­tă la sfîrşitul înspicării şi înain­te de începerea înfloririi, acesta este de calitate inferioară. Acest lucru se datoreşte faptului că toate substanţele valoroase din tulpini şi frunze s-au depus în seminţe, care în mare măsură s-au scuturat sau se vor scutu­ra într-un scurt timp. Partea valoroasă din acest fîn sînt lăs­tarii care, după înspicare, încep să crească de la baza tulpinii şi care de fapt formează recolta a doua (otava). Pentru lucerna momentul co­sitului este la îmbobocire; pen­tru trifoi, la începutul înfloririi, adică în cursul lunii iunie; pen­tru borceag, cînd înfloreşte mă­zărichea, în cursul lunii iunie; iar pentru iarba de Sudan şi du­­ghie, cînd apare spicul, adică la sfîrșitul lunii iunie sau la începu­tul lunii­­iulie. Executînd cositul la timp dăm posibilitate plante­lor ca să se dezvolte pentru coa­sa a II-a; totodată contribuim la distrugerea buruienilor, căro­ra nu le dăm posibilitate să fa­că semințe. Recoltarea la timp a fînurilor are avantajul că se execută înaintea începerii sece­rişului, cînd muncile sînt mai puţin aglomerate, mai ales în gospodăriile de stat, gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole care au suprafeţe mari de recoltat. Recoltarea finului se poate face cu coasa de mînă, care este cea mai simplă dar cea mai puţin practică deoarece iar­ba se taie la înălţimi diferite şi uneori rămîn chiar plante netă­iate. Această metodă se între­buinţează numai acolo unde su­prafeţele de fîneţe sînt mici, pe terenuri accidentate sau drumuri nepracticabile. Acolo unde se pot introduce cositoare, ele tre­buie folosite din plin, cunoscîn­­du-se faptul că la recoltarea me­canică se face o mare economi­sire de braţe de muncă. Un lucru deosebit de impor­tant la recoltarea finului este înălţimea la care se coseşte, mai ales la prima coasă. Aceasta, pentru faptul că în timpul înflo­ritului plantele conţin o mare cantitate de substanţe de rezer­vă la baza tulpinii. Aceste sub­stanţe de rezervă constituie hra­na lăstarilor care formează re­colta pentru coasa a doua. Dacă tăiem prea de jos ierburile, a­­cestea vor slăbi şi vor dispărea, iar în locul lor se vor instala bu­ruienile. Pentru acest fapt în re­giunea noastră coasa I-a, atît la fîneţele naturale cît şi la cele cultivate, se va executa la înăl­ţimea de 4—8 cm. La coasa a II-a este bine ca iarba să fie co­sită la înălţimea de 6—7 cm. In felul acesta o parte din frunze rămîn netăiate, întăresc otava pînă în toamnă, iar plantele vor acumula materiale de rezervă necesare pentru o bună iernare. Uscarea finului. Pentru ca fi­nul să-şi păstreze toate substan­ţele nutritive, vitaminele, culoa­rea verde şi un miros plăcut nu trebuie lăsat prea mult timp la soare. Lăsat prea mult timp la soare fînul se albeşte, iar dacă este strîns în căpiţe jilave, se în­cinge şi se înegreşte, pierzînd în acelaşi timp o mare cantitate de substanţe hrănitoare şi vitami­ne. Un fîn cu miros plăcut, bo­gat în substanţe nutritive, albu­mine digestibile, săruri minera­le şi vitamine se apropie, ca pu­tere de hrănire, de nutreţurile concentrate. Pentru a obţine un fîn de ca­litate superioară recomandăm următoarea metodă de uscare: după cosire brazdele se lasă cî­­teva ore spre a se veşteji. Dacă soarele este prea puternic, nu trebuiesc lăsate prea mult timp deoarece se pîrjolesc şi astfel îşi pierd frunzele şi florile, care sunt părţile cele mai valoroase. După veştej,ire brazdele se adună cu grebla manuală sau mecanică în poloage. Aceste poloage a doua zi se adună în purculeţe sau că­piţe de 100—200 kg., asigurîn­­du-se în, acest fel continua usca­re. In raioanele Ciuc, Gheor­­ghieni şi Topliţa, unde ploile sunt mai abundente, este recomanda­bil ca uscarea să se facă pe ca­pre sau prepeleci, care au diferi­te forme- Nutreţul proaspăt co­sit se aşează pe capre într-un strat gros de 40—50 centimetri începînd cu stinghia de jos, lă­­sîndu-se o distanță de 40—50 cm. de la pămînt. După așezarea pe capre, iarba se greblează bi­ne în jos, asigurîndu-se prin a­­ceasta scurgerea apei provenită din ploi- Nutreţul uscat pe capre este de calitate superioară celui uscat în brazde. Cînd fînul s-a uscat, se tran­sportă cît mai aproape de locul unde va fi consumat de animale şi se aşează în şire sau clăi. Lo­cul unde se clădesc aceste şire sau clăi trebuie să fie pe un te­ren mai ridicat, unde nu se adu­nă apa. Fînul nu este bine să fie aşe­zat direct pe pămînt, doarece prinde umezeală şi se mucegă­­ieşte; el trebuie aşezat pe crengi, paie sau frunze. Fînul clădit în sire sau clăi se aşează în stra­turi regulate, îndesîndu-se bine în special la mijloc, se acoperă cu un strat de paie de 0,5—1 m, care apără fînul de umezeală, iar deasupra se pun paravînturi. După clădire claia sau şira se greblează bine pentru a asigura scurgerea apei. Şira trebuie con­struită în aşa fel ca de la jumă­tate în jos să se îngusteze, iar vîrful să fie ascuţit. Cele mai in­dicate dimensiuni pentru o şiră sînt 4,5 m lăţime, 6 m înălţime, iar lungimea după nevoie. Fînul se păstrează şi mai bine în şuri sau şoproane. Prin recoltarea la timp, prin buna uscare şi depozitare a nu­treţurilor vom asigura fînuri de calitate superioară care vor con­tribui la sporirea producţiei ani­male. SFATUL AGRONOMULUI Recoltarea, uscarea și depozitarea finului Capre pentru uscarea finului STEAUA ROȘIE Metodele bune asigură progresul producţiei La secţia T.C. 4, sectorul T.T.R. din cadrul Complexului C. F. R. Tg.Mureş, vechile metode de muncă nu dădeau un randament mulţumitor. Au persistat o serie de deranjamente care au îm­piedicat simţitor circulaţia. Cu 3 luni în urmă, conducerea secţiei a luat o serie de măsuri ca: instalarea unei noi centrale cu 2 relee, în locul celei, vechi care avea numai 2 relee, amenajarea unei camere speciale pentru reparti­tor­ R.C., unde s-au instalat cele 2 centrale R.C. şi acumulatorii necesari instalaţiilor, etc. Cu toate măsurile luate nu s-a pu­tut acţiona asupra instalaţiilor exte­rioare şi asupra staţiilor pe care le în­treţine, fiind nevoie de luarea unor mă­suri tehnice avansate pentru prelun­girea duratei lor de funcţionare. Apli­­cîndu-se metoda sovietică Tibin (de executare a reviziilor la întreţinerea instalaţiilor), echipa care lucrează aici şi-a întocmit un plan bine chibzuit, defalcat pe luni şi zile, cuprinzînd mă­surile necesare de executare a lucrări­lor complexe. Iată cum munceşte această echipă, Gheorghe Sora, şeful sectorului, dimi­neaţa înainte de începerea lucrului se informează de la impiegatul de mişcare şi operatorii R. C. asupra stării de funcţionare a aparatelor. Documentat fiind asupra stării de lucruri, îşi în­dreaptă atenţia, acolo unde instalaţia este mai periclitată. Se face amănun­ţit revizia necesară, se verifică con­tactele care se curăţă din timp, se mă­soară tensiunile bateriilor de alimen­tare, în raza de activitate a sectoru­lui, pe linii, se verifică ancorele, jonc­ţiunile, transversările protectorii, iar după diferite puternice schimbări at­mosferice se examinează în mod mi­nuţios toată linia. Electricienii ţin o strînsă legătură cu personalul de miş­care şi de întreţinere, arătîndu-le even­tualele deranjamente şi măsurile ce trebuiesc luate pentru evitarea nere­gulilor. La acest sector se mai aplică şi me­toda sovietică Reva (de executare a unor reparaţii auxiliare rapide), linia de telecomunicaţii fiind aprovizionată din timp cu materialele necesare pen­tru înlăturarea deranjamentelor. In şedinţele de producţie se stabilesc sar­cinile ce revin membrilor de echipă. A­­plicînd valoroasele metode sovietice, munca s-a îmbunătăţit simţitor. Numă­rul deranjamentelor, care constituiau o frămîntare continuă, s-au redus în me­die cu 30 la sută. Greutăţile ce se ivesc sînt înlăturate din timp. Convinsă de avantajele ce le prezin­tă metodele sovietice înaintate, condu­cerea secţiei T.C. 4 Tg.-Mureş a luat noi măsuri pentru introducerea şi apli­carea metodei sovietice Luchianova (de deservire rapidă a abonaţilor centra­lelor telefonice manuale), prin prelu­crarea R.E.T.-ului, a ordinelor privi­toare la siguranţa circulaţiei şi proce­sele tehnologice ale serviciilor de ba­ză din căile ferate, ca ele să fie cunos­cute de către centraliști cît mai repede. MĂNIŞOR ARON 11 iunie 1955 Căminele culturale în sprijinul muncilor agricole In perioada actuală cele mai importante sarcini ce stau în fa­ţa oamenilor muncii din agri­cultură sînt îngrijirea culturilor şi pregătirea executării la timp şi în bune condiţiuni a muncilor de recoltare. Pentru îndeplinirea acestor sarcini un rol deosebit de important îi revine muncii cultural-educative de masă. Multe cămine culturale au desfăşurat o largă propagandă agro-zootehnică, prin conferinţe şi consfătuiri cu ţăranii munci­tori, arătînd, în baza experien­ţei trecutului, că executarea la timp şi după regulile agrotehni­ce a îngrijirii culturilor duce la asigurarea unei producţii sporite la toate culturile. O astfel de activitate se des­făşoară la căminul cultural din comuna Petelea, raionul Reghin. Prin rodnica sa activitate, bri­gada artistică de agitaţie şi-a cîştigat curînd dragostea şi pre­ţuirea ţăranilor muncitori din comună. Pînă în prezent au fost prezentate 3 programe­ artistice axate pe problema lucrărilor a­­gricole din perioada actuală, cu­prinzînd puncte închinate ţăra­nilor muncitori fruntaşi în lu­crările de întreţinere a culturilor, cîntece, scenete şi monoloage satirice la adresa codaşilor. Cu rezultatele acestei rodnice activităţi cultural-educative se mîndresc azi, pe drept cuvînt, ţăranii muncitori din comuna Pe­telea. Ei se situează printre frun­taşii pe raion la lucrările de în­treţinere a culturilor. Frumoase rezultate au obţinut şi ţăranii muncitori din comuna Dedrad, pînă acum vreo 3 luni codaşi în activitatea culturală. O activitate bogată se desfă­şoară şi la căminul cultural din Ideciu de Sus, a cărui brigadă artistică s-a dovedit o forţă or­ganizatorică, deplasîndu-se din comună în comună cu programe artistice întocmite pe teme agri­cole, antrenînd astfel în activi­tatea culturală şi celelalte comu­ne din jur-Pe lîngă rezultatele bune ob­ţinute, în munca cultural-educa­tivă la sate se manifestă încă nu­­meroase lipsuri. In multe comu­ne şi sate activitatea culturală nu este controlată şi sprijinită aproape de loc de către sfaturile populare­ Multe cadre didactice, de la care se cere o contribuţie de seamă în acest domeniu, con­sideră activitatea culturală ca o muncă de sezon, neînţelegînd importanţa ei în rezolvarea ce­lei mai urgente sarcini. Cam aşa se prezintă spre exemplu situa­ţia la căminele culturale din co­munele Ibăneşti, Poarta, etc. O lipsă totală de interes faţă de cerinţele culturale ale oame­nilor muncii manifestă Sfatul popular al comunei Fărăgău şi secţiile culturală raională şi re­gională, care n-au luat nici o măsură pentru soluţionarea în­tr-un fel sau altul a spaţiului necesar desfăşurării activităţii culturale în comună. Atitudine nejustă manifestă faţă de munca culturală şi pre­şedintele Sfatului popular al co­munei Sărmaş (raionul Topliţa) care a lipsit pe oamenii muncii din satul aparţinător, Hodoşa de Ciuc, de căminul lor cultural, cedîndu-i pentru birouri. Deşi în comuna Sărmaş există cămin cultural,oamenii din satul Hodo­şa de Ciuc nu pot activa aici, în primul rînd pentru că de cele mai multe ori acesta e încuiat şi în al doilea rînd fiind departe. Ia­tă cum, cu bună ştiinţă, sfatul popular a gîtuit orice activitate culturală în sat. Pentru înlăturarea pe viitor a acestor deficienţe, sfaturile popu­lare au datoria să se îngrijească mai îndeaproape de căminele culturale, pentru îmbunătăţirea activităţii culturale şi artistice de masă. Organizaţiile de partid şi U.T.M. de asemenea trebuie să depună toate eforturile pentru ca munca cultural-educativă să contribuie tot mai mult la pă­trunderea politicii partidului în masele de ţărani muncitori, să contribuie la mobilizarea acesto­ra, la lupta pentru obţinerera u­­nei recolte bogate. Ansamblul de cintece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. la Tg. Mureş In zilele de 12 şi 13 iunie oraşul nostru va găzdui An­samblul de cîntece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. condus de tovarăşul Dinu Ste­­lian, artist emerit al R.P.R. In cadrul turneelor între­prinse prin Uniunea Sovieti­că, R. P. Chineză şi ţările de democraţie populară, ansam­blul a făcut cunoscut prieteni­lor de peste hotare frumuse­ţea dansurilor şi cîntecelor noastre populare. Cei 260 artişti vor prezenta publicului tirgumureşan în ziua de 12 iunie ora 19, pe te­renul sportiv al Grupului şco­lar tehnic agricol din strada Kossuth, un bogat program de dansuri şi cîntece populare româneşti, maghiare, sovietice şi chineze. Biletele pentru acest spec­tacol s-au pus în vînzare la agenţia de stat „Arta". Concert simfonic Marţi 14 iunie, Filarmonica de Stat a Regiunii Autonome Maghiare, va prezenta în sala mare a Palatului Cul­tural, un concert simfonic. Conducerea artistică va reveni di­rijorului secund permanent al Filar­monicii Lukácsy András, venit de cu­­rind în oraşul nostru. In program figurează: Mozart — Uvertura la opera Nunta lui Figaro și Concertul pentru flaut, Ceaikovschi — Simfonia IV. CLASAMENTUL campionatului regional 1. Avintul Topliţa 2. Dinamo Tg. Mureş 3. Voinţa Tg. Mureş 4. Flamura roşie Tg. Mureş 5. Recolta Cristur 6. Voinţa Odorhei 7. Progresul Odorhei 8. Voinţa Miercurea-Ciuc 9. Progresul Tg. Secuiesc 10. Avîntul Gălăuţaş 11. Progresul Gheorghieni 12. Voinţa Reghin 13. Metalul Vlăhiţa de fotbal după etapa XI-a 10 9 0 1 33: 8 18 10 8 1 1 65: 8 17 10 8 1 1 23: 6 17 10 7 1 2 27: 6 15 10 6 1 3 32:16 13 10 3 3 4 17:18 9 10 3 3 4 9:18 9 10 4 0 6 14:28 8 10 4 0 6 14:31 8 10 2 3 5 21:16 7 11 1 2 8 14:30 4 10 1 2 7 9:51 4 11 0 3 8 8:48 3

Next