Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)

1955-06-11 / nr. 289

11 iunie 1955 intr-o zi in valea Sovietii Abia s-a luminat de ziuă. Pă­durea cu toţi locuitorii ei e cu­fundată încă in tăcere. Cite o pri­vighetoare zburlită de somn, în­cearcă prin minunatele ei tri­luri să-şi trezească suratele. Iar puţin mai tîrziu freamătul pădu­rii, cîntecul păsărelelor trezite, îşi poartă ecoul pină in cele mai îndepărtate văi.­­ Uşile barăcilor se deschid larg, făcînd loc zecilor de muncitori care ies, purtînd în mină fiecare cîte o secure sau altă unealtă. In murmur de voci încep să ur­ce potecile croite prin pădure spre vîrfurile munţilor unde-i aşteaptă munca întreruptă a­­seară■ Din vîrfurile cele mai îndepărtate străbate pînă departe cîntecul ferăstraielor e­­lectrice. Acest cîntec e urmat din clnd în cînd de cîte o tros­nitură puternică, apoi de un şu­ierat de crengi rupte şi mai pe urmă de o bubuitură puternică, şi înfundată. Copacul a fost do­­borît. Apoi acelaşi cîntec e re­luat din nou, aceleaşi trosnituri, acelaşi freamăt de frunze şi alt copac s-a alăturat celui căzut, a­­poi altul şi altul... ★ La o distanţă de cca. 200 m, spre virful mume­lui domneşte o animaţie neobişnuită. Un număr de vreo 70 de muncitori lucrea­ză aici. Rămîi surprins de rîndu­iala ce domnește aici. Este bri­gada complexă condusă de Imre Tibád. Ea execută toate fazele de lucru. Șeful ei, e gata să ne dea toate amănuntele în legătură cu formarea brigăzii cu care pe drept cuvînt se poate mîndri. „Cu ani in urmă — spune el — munca la noi în pădure se desfăşura la voia întîmplării. Toţi făceam de toate. Timp de 6-7 săptămîni nu lucram altce­va decit doboram şi fasonam. Apoi făceam cîte o pauză de cîte 2-3 săptămîni, perioadă după ca­re din nou alte 6-7 săptămîni ne ocupam cu toţii, numai de cor­­hănit. In acest fel desigur că randamentul era foarte scăzut... A început să ne preocupe apoi ghidul cum să dăm patriei mai mult lemn. De aici a pornit do­rinţa de a mări productivitatea muncii şi de a îmbunătăţi în continuu calitatea muncii noas­tre. Pentru aceasta trebuia să schimbăm întregul nostru fel de a lucra. Astfel, am împărţit mun­ca pe faze. Randamentul a înce­put să crească; încetul cu încetul am preluat toate fazele de muncă, chiar şi acelea care aparţineau specialiştilor cum ar fi: construc­ţia de canale şi altele. Nu ne-am mulţumit numai cu atît. Ne-am apucat să studiem diferite bro­şuri de specialitate, precum şi sistemul sovietic de lucru al bri­găzii complexe, iniţiată de mun­citorii de la Kiriş. N-am stat mult pe gînduri. Am adoptat şi noi acest nou fel de a munci. Avantajele brigăzii complexe le puteţi vedea singuri. In pri­mul rînd avem posibilitatea să organizăm o muncă continuă, în lanţ, prin care se asigură un mare randament. Apoi desigur că nimănui nu-i convine să se lase pe tînjală, pentru că aceas­ta s-ar resimţi pe întreg firul ac­tivităţii noastre. Lucrînd pe baza iniţiativei muncitorilor de la Kiriş, sub lo­zinca de a da zilnic cel puţin 1 m.c. om-zi, am reuşit ca fiecare om din brigada noastră să pro­ducă zilnic cîte 1,30—1,40 m.c. buşteni. Datorită aplicării celor de mai sus, productivitatea mun­cii a crescut considerabil, şi de asemenea, au crescut şi venituri­le muncitorilor". ★ Aici Imre Tibád s-a oprit. Poa­te că ne-ar mai fi spus multe, dacă timpul nu ar fi fost înaintat, trebuind să se întoarcă în mijlo­cul membrilor brigăzii sale, pen­tru a le da îndrumările necesare. După plecarea lui am mai auzit un timp cîntecul îndepărtat al fe­răstraielor, coborîndu-mă încet spre vale. V. D. Terenuri neproductive plantate cu pomi şi viţă de vie Anul ac­esta, paralel cu cam­pania însămînţărilor de primă­vară, s-a desfăşurat şi acţiunea de plantare de pomi şi viţă de vie, în vederea refacerii sectoru­lui viti-pomicol, sarcină trasa­tă agriculturii noastre prin pro­iectul de Directive ale celui de al 11-lea Congres al P.M.R. Majo­ritatea puieţilor şi butaşilor ce s-au sădit au fost produşi în pe­pinierele din Reghin, Lăzarea şi Ciuc-Sîngeorgiu care au dat un material aclimatizat şi sănătos, bun mai ales pentru raioanele de munte. In regiune planul de plantări de pomi a fost realizat în pro­porţie de 104,36 la sută, frunta­şe în această acţiune fiind raioa­nele Odorhei cu 150 la sută, To­­pliţa cu 144,5 la sută şi Tg. Mu­reş cu 114,9 la sută. In diferite localităţi ale regiu­nii noastre s-au extins simţitor şi suprafeţele de plantaţii viti­­pomicole prin acţiunile de plan­tare întreprinse. Astfel, în co­muna Lupeni, raionul Odorhei, s-au plantat 3.000 pomi, urmînd ca în toamnă să se mărească su­prafaţa plantată cu încă 200 ha. In hotarul satului Pietriş, raio­nul Topliţa, pe terenurile de coastă nefolosite, acoperite îna­inte cu mărăcini, s-au plantat 5 ha cu pomi fructiferi şi un ha cu viţă de vie. Fruntaşe în ac­ţiunea de extindere a reţelei viti­­pomicole au fost gospodăriile agricole colective din Sînpaul, raionul Odorhei, şi Mădăraşul de Cîmpie (raionul Tg. Mureş), care au plantat 2.700 pomi, res­pectiv 1,5 ha. Atenţia acordată plantării po­milor fructiferi nu a fost însă peste tot aceeaşi. Exemple grăi­toare sunt în această privinţă ra­ioanele Tg. Secuiesc, Gheor­­ghieni şi Ciuc care nu şi-au rea­lizat planul decît în proporţie de 60—70 la sută. In comunele Re­­metea şi Suseni (raionul Gheor­­ghieni), de pildă, o bună parte din materialul săditor s-a uscat din lipsa nestratificării lui. Teh­nicienii Zoltán Dombi şi Ed­mund Barabás de la punctele a­­gricole din Remetea şi Ditrău n-au executat nici măcar tăieri­le de formare a coroanei la po­mii plantaţi de-a lungul şosele­lor din raza lor de activitate. Plantarea viţei de vie a preo­cupat într-o mare măsură pe co­lectiviştii şi ţăranii cu gospodă­rii individuale din regiune. Rea­lizarea în proporţie de 634 la su­tă a planului oglindeşte din plin această preocupare. Acţiuni frumoase au fost în­treprinse în deosebi în comuna Monor (raionul Topliţa), unde s-au plantat 10 ha cu butaşi de viţă de vie, la gospodăria agri­colă de stat „Steaua roşie“ din Rugăneşt­i, raionul Odorhei, un­de în fiecare primăvară se plan­tează cîte un hectar sau două, şi altele. Pentru furnizarea materialu­lui săditor de bună calitate ne­cesar regiunii noastre, la 10 gos­podării agricole colective s-au înfiinţat şcoli de viţă de vie, al­­toindu-se peste o jumătate mi­lion de viţe, care vor contribui în mare măsură la extinderea aces­tui important sector. Pentru îmbunătăţirea drumurilor Comitetele executive ale sfatu­rilor populare din regiunea noas­tră au organizat între 12 mai şi 12 iunie o acţiune pentru repara­rea drumurilor şi podurilor. Acolo unde s-a acordat o a­­tenţie cuvenită acestei importan­te acţiuni, unde prin deputaţi şi comitetele cetăţeneşti ţăranii muncitori au fost mobilizaţi să participe la munca de îmbunătă­ţire a condiţiilor de circulaţie normală a mărfurilor, la întări­rea legăturilor economice între sat şi oraş, s-au înregistrat rea­lizări frumoase. Un merit deosebit revine co­mitetelor executive ale sfaturilor populare din raionul Tg. Secu­iesc, unde prin contribuţia ţăra­nilor muncitori numai în ulti­mele două săptămîni au fost transportaţi peste 6.300 m. c. pietriş, din care a fost aşternută deja cantitatea de 4.928 m. c. Paralel cu aceasta s-au mai să­pat şanţuri pe o lungime de 39.150 m. Asemenea realizări au fost obţinute şi în raioanele Topliţa şi Odorhei. In raionul Odorhei intr-un timp scurt s-au trans­portat 8.876 m.c. pietriş din ca­re au fost aşternuţi 5.665 m.c., s-au săpat şanţuri în lungime de peste 64.000 m. In raionul Sîngeorgiu de Pă­dure în perioada acţiunii s-au transportat 9.207 m.c. pietriş şi s-au aşternut 4.218 m.c. Totoda­tă s-au săpat şanţuri pe o lungi­me de 17.963 m. şi s-a executat curăţirea şanţurilor pe o lungi­me de peste 10.000 m. etc. Nu la fel se prezintă situaţia în raionul Reghin, unde unele comitete execu­tive ale sfaturilor populare sub­­apreciază importanţa întreţinerii în bune condiţiuni a drumurilor. Comitetele executive ale sfaturi­lor populare din comunele Brea­za,Dedrad, Batoş, Beica,Chiheru, Jabeniţa şi altele pînă în pre­zent nu au mobilizat populaţia pentru executarea sarcinilor de contribuţie în muncă, fiind coda­şe la aceste lucrări pe întreaga regiune. Atitudine condamnabi­lă faţă de întreţinerea drumuri­lor manifestă şi sfaturile popu­lare din comunele Ocna, Bezid, Praid, din raionul Sîngeorgiu de Pădure, unde pentru îmbunătă­ţirea stării drumurilor s-a lucrat foarte puţin. Nu se deosebeşte cu nimic de aceasta nici atitudi­nea Comitetului executiv al Sfa­tului popular din comuna Sîn­­craiul de Mureş, raionul Tg. Mu­reş, care deşi avea la dispoziţie materiale necesare pentru repa­­rarera drumurilor, pînă în pre­zent n-a făcut nimic în acest sens. Comitetele executive ale sfa­turilor populare trebuie să-şi concentreze toate forţele, mobi­­lizînd cu ajutorul deputaţilor pe ţăranii muncitori care prin con­tribuţia lor în muncă să aju­te la repararea cît mai urgen­tă a drumurilor, care lasă mult de dorit. Organizaţiile de partid trebuie să sprijne această acţiu­ne în aşa fel ca în scurt timp să fie reparate toate drumurile din regiune. STEAUA ROȘIE Membrii gospodăriei agricole colective, membrii întovărăşirii şi ţăranii cu gospodării indivi­duale din Dedrad, (raionul Re­ghin) au terminat plivitul pă­­ioaselor şi au început praştia l­a la floarea soarelui şi porumb, prăşind peste 16 ha din aceste culturi. Ţăranii muncitori Ioan Paşcu, Ioan Hâr­şan, Fior­ea Fărcaş exe­cută lucrările de întreţinere în bune condiţiuni agrotehnice. Ludovic Reichenberger, corespondent Ţăranii muncitori din satul Bozed, raionul Tg. Mureş au ter­minat praşila I-a la sfecla de za­hăr şi au început răritul ei, cît şi praşila II-a. Pe lingă lucrările de întreţi­nere a culturilor, ţăranii munci­tori din sat, prin muncă volun­tară, au reparat 3 podeţe, 2 fîn­­tîni comunale şi au săpat de-a lungul şoselei 1.000 m şanţ. Vasile Do­garu, corespondent 3 De ce este blocat fondul de rulment la întreprinderea „Mureşul“ Gheorghieni? întreprinderea industrială raio­nală „Mureşul“ din Gheorghieni fabrică conserve de fructe, ex­ploatează cariere de piatră, are secţii de producţie ca : textilă, dărăcitorie, cojocărie, metalur­gie, abator, etc. Realizările care s-au obţinut aici în ultimul timp sînt cît se poate de bune. în luna aprilie a. c., planul produc­ţiei globale a fost realizat în proporţie de 158%. La unele sortimente planul de producţie a fost chiar depăşit. La conserve fructe de pildă, s-a obţinut o de­păşire a planului de 67,9%, la abator de 15,2%, la industria extractivă de 136%, etc. Totuşi, cu toate strădaniile ce Ie-a depus colectivul întreprin­derii, planul de producţie la mar­meladă extra n-a fost îndeplinit decît în proporţie de 0,7%. A­­ceasta se datorează în primul rînd faptului că întreprinderea „Mureşul“ adoptînd linia celei mai uşoare rezistenţe, nu a res­pectat indicii de plan în această ramură, depăşind planul de pro­ducţie la marmeladă amestec, în acelaşi timp neglijînd producţia de marmeladă extra, ceea ce a dus la creşterea în mod artifi­cial a pierderilor planificate, întreprinderea industrială ra­ională „Mureşul“ ar putea obţine realizări şi mai frumoase în pro­ducţie şi pe tărâmul dezvoltării ei continue dacă nu ar avea blo­cat fondul de rulment. Cauzele blocării ar putea fi evitate dacă secţia industriei locale din cadrul Sfatului popular regional ar privi cu mai multă răspundere această problemă. Bunăoară, întreprin­derii i s-a planificat preţul pentru un kg. zahăr, în realitate ea plăteşte pentru fiecare kg. zahăr cu 1,35 lei mai mult­­Din cauza acestei nepotriviri dintre preţul planificat şi cel realizat, preţul de cost al producţiei este încărcat cît se poate de mult.Nu­­mai în trimestrul I, a.c. preţul de cost s-a urcat cu 9 la sută. La aceasta se adaugă şi neglijenţa întreprinderii care în anul trecut nu a înregistrat o serie de chel­tuieli pe care le-a făcut, trecîndu­­le în contul acestui an. Această diferenţă de preţuri afectează a­­supra fondului de rulment, deoa­rece întreprinderea cheltuieşte mai mult decît este prevăzut, fiind nevoită să ridice de la bancă noi sume de bani, cu care să poată face faţă cerinţelor bu­nei desfăşurări a ciclului de pro­ducţie. O altă­ cauză care contribuie la blocarea fondului de rulment este lipsa de butoaie. Incepînd din anul 1952 colectivul între­prinderii „Mureşul“ cere încon­tinuu secţiei industriale locale a sfatului popular regional in­vestiţii pentru confecţionarea bu­toaielor necesare. Primind in­vestiţii numai pentru 500 bu­toaie, faţă de cerinţa de cca 3.000 bucăţi, întreprinderea a fost ne­voită să ia în chirie celelalte bu­toaie pentu care plăteşte o amor­tizare de 5 la sută. Insă neîna­poindu-Ie furnizorilor după ex­pirarea contractelor, întreprin­derea plăteşte amenzi de 33 la sută din valoarea fiecărui butoi în parte. Supranormativul de materii prime a dus şi acesta la blo­carea fondului de rulment. Astfel, materia primă existentă în momentul de faţă în magaziile întreprinderii este suficientă pen­tru tot anul în curs. O realizare importantă a între­prinderii este acea a terminării construcţiei planului înclinat cu linie de covil şi troliu, pentru exploatarea unei cantităţi con­­sinderabile de piatră de calcar. Sumele necesare pentru executa­rea acestor lucrări au fost pro­mise din fond local dar, din nefericire, nici pînă azi nu au fost acordate. Colectivul între­prinderii „Mureșul“ a fost nevoit să ceară bani de la bancă în con­tul micii mecanizări, reușind pînă la urmă să execute cu chiu cu vai lucrările, în cursul lunii aprilie. Toate cele înşirate mai sus au dus la blocarea unei sume de peste un milion lei din fondul de rulment. Dobînda care se plă­teşte băncii din această cauză se ridică zilnic. Pentru ca întreprinderea „Mu­reşul“ să poată ieşi din acest impas, este necesar ca secţia in­dustriei locale a sfatului popu­lar regional să ia măsurile cuve­nite, în sensul ca întreprinderii „Mureşul“ să i se acorde din bu­get diferenţa de preţ, şi să se vîndă materia primă supranor­­mativă, încasarea sumelor cuve­nite de la debitori va duce de a­­semenea la o ameliorare simţi­toare a situaţiei. Printre aceşti debitori se află şi colectivul în­treprinderii de construcţii nr. 807, Gheorghieni, care datorează în­treprinderii „Mureşul“ 70.000 lei. Regulamentul de organizare şi funcţionare a sfaturilor popu­lare cere intreprinderilor de in­teres local să înfiinţeze în fiecare an noi secţii de producţie. Con­­formîndu-se cu această sarcină colectivul întreprinderii „Mure­şul“ a şi înfinţat în acest an două secţii noi : una de artă populară şi una de cojocărie .Din păcate însă, neasigurîndu-se şi materia primă necesară, aceste secţii nu lucrează, cu toate că ele ar putea produce mii de batiste, baticuri de ştrand vopsite, cravate etc., pentru care s-au primit nume­roase comenzi. Venitul care l-ar obţine întreprinderea în urma executării comenzilor s-ar ridica la suma de 100.000 lei, ceea ce ar contribui la eliberarea din fondul de rulment blocat a unor sume însemnate de bani necesare pro­ducţiei. In lumina acestei situaţii, sec­ţia industriei locale a sfatului popular regional şi conducerea întreprinderii „Mureşul“ trebuie să stabilească măsurile necesare prin care s-ar putea ajunge la în­lăturarea deficiențelor existente.

Next