Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)
1955-06-11 / nr. 289
4 Oraşul petroliştilor — Nebit-Dag Acum un sfert de veac, la poalele muntelui Marele Balkan (Turcmenia), a luat naştere o aşezare a petroliştilor. In prezent Nebit-Dag (muntele petrolului) este un oraş bine amenajat. Aici se întind vaste cvartale cu clădiri din piatră albă. In parc se înalţă clădirea măreaţă a Palatului de cultură Din piaţa centrală se văd clădirile şcolii medii tehnice de petrol, şcolii medii, clubul pionierilor, instituţiilor medicale şi administrative. Oraşul creşte neîncetat, se înalţă noi case de locuit, se construieşte un combinat de panificaţie. La exploatările petrolifere au apărut mari aşezări cu şcoli, cluburi, creşe de copii. Industria petroliferă ocupă un loc de frunte în economia Turcmeniei. Cu fiecare zi creşte extracţia de petrol la exploatări Se aplică tot mai larg forajul de adîncime. RIGA — port complet mecanizat Marinarii numesc pe drept cuvînt portul Riga — port complet mecanizat. Portul Riga Se utilează mereu cu mecanisme de înaltă productivitate — macarale, încărcătoare auto, topeţi mecanice pentru încărcarea cărbunelui și alte mijloace tehnice. In prezent dispune de o tehnică adevărată pentru transbordarea oricăror încărcături. Aceasta permite transbordarea în anul acesta aproximativ cu o cincime mai multe mărfuri decit anul trecut. Folosind tehnica de prim rang, docherii din Riga au redus considerabil termenele de încărcare şi descărcare a vaselor. In comparaţie, cu anul 1940, pentru aceste operaţiuni se cheltuieşte în prezent de 15—20 ori mai puţin timp. Sarcina docherilor se reduce la comanda mecanismelor. Un nou raion al Moscovei In partea de sud-vest a Moscovei este in curs de construire un nou raion. Planul pe zece ani de reconstrurcţie a Moscovei este ca pînă in anul 1960 să se construiască aici 2.000 000 m.p. de suprafaţă locativă. Acesta va fi unul din cele mai mari şi mai bine amenajate raioane ale oraşului. Centrul său va fi clădirea înaltă a Universităţii de stat din Moscova. In partea centrală a raionului au şi fost înălţate şi date în folosinţă 15 blocuri. Alte 60 de blocuri se află în diferite stadii de construcţie. Suprafaţa lor locativă totală va fi de peste 250 000 m.p. In afară de case de locuit aici se prevede să se construiască noi clădiri pentru şcoli, cinematografe, magazine, aşezăminte pentru copii şi alte instituţii. Vor fi sădite parcuri şi scuaruri cu ronduri de flori, fîntîni arteziene, vor fi amenajate instalaţii sportive şi mari bazine de înot Noi soiuri de culturi tehnice In Ucraina s-a terminat semănatul principalelor culturi tehnice — sfeclă de zahăr, bumbac, in. Pe mari suprafeţe s-au semănat noi soiuri ale acestor culturi, obţinute de selecţioniştii ucraineni. Selecţioniştii staţiunii de cercetări ştiinţifice in domeniul agriculturii din Polesie au obţinut un nou soi de in cu fibră lungă „L-1120“, care dă o mare recoltă de seminţe şi de fire de calitate superioară. In perioada maturării, capsulele lui nu crapă, ceea ce permite să se evite pierderile de seminţe în timpul recoltării. Institutul pentru cultivarea bumbacului de la Herson a obţinut un nou soi de bumbac care dă o recoltă bogată pe păminturi neirigate şi se coace înainte de sosirea gerurilor. Diferite soiuri de legume Selecţioniştii staţiunii de la Gribov (regiunea Moscova) au obţinut şi îmbunătăţit cinci soiuri de conopidă. Printre cele 20 de noi soiuri de ceapă, sunt soiurile de ceapă de un an, destinate diferitelor zone. In legătură cu lărgirea gospodăriilor de sere, au fost obţinute noi varietăţi de roşii pentru cultura în seră. Regiunile Orientului îndepărtat au obţinut seminţe de pepeni verzi timpurii. Colhozurile producătoare de seminţe sporesc considerabil producţia de seminţe de varză, sfeclă comestibilă, morcov, ridichii de lună, ridichi mari, şi alte legume. In vederea consolidării păcii şi securităţii în Europa Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, încheiat la Varşovia între cele 8 state iubitoare de pace, a fost însoţită de un mare avînt patriotic al maselor populare din ţările lagărului socialist, de o unire şi mai strînsă a ridurilor acestora in jurul partidelor comuniste şi muncitoreşti. După cum se ştie, încheierea Tratatului de la Varşovia a devenit absolut necesară în urma ratificării acordurilor de la Paris de către parlamentele occidentale, care au dat posibilitate renaşterii militarismului german, închiderii Germaniei occidentale in blocaj Nord-Atlantic. Tuturor le e clar că blocul agresiv al atlanticului de nord cit şi acordurile de la Paris sunt îndreptate împotrivastatelor iubitoare de pace, printre care se numără şi ţara noastră. Semnînd Tratatul de la Varşovia, guvernul nostru şi-a manifestat odată mai mult hotărîrea de a participa în spiritul colaborării internaţionale la toate acţiunile menite să asigure pacea şi securitatea Europei, a lumii întregi. Ne este de asemenea cunoscut, din nenumăratele comentarii ale presei internaţionale, că Tratatul de la Varşovia constituie o stavilă de netrecut în calea promotorilor politicii „de pe poziţii de forţă“, în calea promotorilor „războiului atomic“. Planul imperialiştilor de a intimida popoarele libere cu politica „de pe poziţii de forţă“, de a schimba orientarea dezvoltării lor sociale nu a reuşit şi nu va reuşi niciodată. Resursele materiale şi spirituale ale ţărilor lagărului socialist sînt uriaşe. Faptele vin sa dovedească că politica „de pe poziţii de forţă“ se întoarce ca un bumerang împotriva celor ce vor s-o pună în aplicare. Poporul român şi celelalte popoare din ţările democrat-populare din Europa sînt pe drept cuvînt revoltate de pretenţiile absurde pe care le agita cercurile conducătoare din S.U.A., care ar vrea să pună în discuţia conferinţei şefilor guvernelor celor 4 mari puteri problema restabilirii vechilor regimuri în ţările de democraţie populară. Dar la aceste pretenţii — care dovedesc că autorii lor şi-au pierdut simţul realităţii şi al măsurii, şi pe deasupra dau dovadă de un serios dezechilibru mintal, — popoarele care s-au eliberat de sub jugul capitalismului răspund cu tărie prin hotărîrea lor fermă de a merge pe drumul ales de ele însele, pe drumul socialismului, democraţiei şi păcii. Tratatul de la Varşovia, care asigură securitatea ţărilor iubitoare de pace, constituie în acelaşi timp o garanţie serioasă a păcii şi securităţii generale în Europa. Acest lucru a neliniştit în aşa măsură pe imperialişti, încît, cu repeziciune, au recurs la vechile şi obişnuitele lor izvoare de propagandă. Fără prea multă jenă, presa aflată în slujba cercurilor reacţionare din S.U.A. a început să trîmbiţeze că Tratatul de la Varşovia ar avea puncte comune cu blocul Nord-Atlantic. Nimeni nu se lasă însă înşelat de asemenea machiavelisme. Tuturor le este clar că în timp ce blocul Nord-Atlantic, în care este inclusă actualmente Germania occidentală, are un caracter agresiv făţiş, pe cînd Tratatul de la Varşovia, dimpotrivă, are un caracter defensiv, într-unul din articolele sale prevăzîndu-se clar că la acest tratat poate adera orice stat, indiferent de orînduirea sa socială şi de stat, şi că în caz de instituire a unui sistem general de securitate colectivă în Europa actualul tratat se va anula de la sine. Ca o dovadă imensă a dorinţei nestrămutate a Uniunii Sovietice de destindere a încordării internaţionale şi de consecvenţă faţă de principiul rezolvării pe calea tratativelor a problemelor litigioase, este recenta Notă adresată guvernului Republicii Federale Germane, prin care guvernul sovietic propune guvernului Republicii Federale Germane stabilirea de relaţii directe, diplomatice şi comerciale, precum şi culturale, între cele două ţări. In acest scop, guvernul sovietic invită pe cancelarul Adenauer la Moscova pentru tratativele menţionate. Importantele rezultate ale tratativelor sovietoiugoslave întregul nostru popor, alături de popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă, a salutat din toată inima rezultatele tratativelor sovieto-iugoslave care duc la continua întărire a prieteniei şi colaborării dintre U.R.S.S. şi R.P.F. Iugoslavia. Tratativele sovietoiugoslave constituie o contribuţie serioasă la succesul eforturilor depuse de forţele păcii de pretutindeni, pentru consolidarea păcii generale. Tratativele de la Belgrad şi comunicatul publicat la încheierea lor, confirmă cit de rodnică este metoda tratativelor între state, dacă părţile interesate au năzuinţa sinceră de a ajunge la un acord. Comentînd declaraţia comună a celor două state, ziarul iugoslav „Borba“ scrie: „Declaraţia comună iugoslavo-sovietică, în care sînt expuse rezultatele tratativelor, constituie o contribuţie importantă la eforturile comune pentru slăbirea încordării, la soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale nerezolvate, la întărirea unei păci indivizibile şi generale. Ea este o contribuţie importantă atît prin aprecierea actualei situaţii internaţionale şi a căilor de însănătoşire a ei, cît şi prin definirea relaţiilor de stat sovietoiugoslave. Declaraţia prevede o colaborare internaţională activă şi crează o bază sănătoasă pentru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre. Ea este fără nici o îndoială un document internaţional de importanţă primordială şi va avea un uriaş rol pozitiv în dezvoltarea viitoare a relaţiilor internaţionale“. In Declaraţia comună se oglindesc importante probleme internaţionale, cum ar fi întărirea rolului şi prestigiului O.N.U., acordarea locului legitim în O.V.U. Republicii Populare Chineze, precum şi primirea în această organizaţie a tuturor celorlalte state care îndeplinesc prevederile Cartei O.N.U. In Declaraţie se subliniază că cele două guverne sînt de acord că popoarele trebuie să depună noi eforturi pentru realizarea unor rezultate pozitive şi a unor acorduri în tratativele privind probleme atît de esenţiale pentru pace în întreaga lume cum sînt: problema reducerii şi limitării armamentelor precum şi a interzicerii armei atomice, problema creării unei securităţi colective generale, inclusiv a unui sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe un tratat, problema folosirii energiei atomice în scopuri paşnice Toate acestea ar crea posibilităţi reale pentru rezolvarea unor probleme litigioase cum ar fi reglementarea de comun acord a problemei germane, satisfacerea drepturilor legitime ale R P. Chineze asupra Taiwanului. Declaraţia comună a celor două state a fost şi este comentată pe larg de presa tuturor ţărilor. Presa democrată îi acordă o deosebită atenţie, considerîndu-o o problemă de o importanţă primordială pentru consolidarea păcii generale. In schimb, cercurile conducătoare din statele capitaliste, în special din S.U.A., au primit-o cu multă ostilitate. In general se constată o mare neliniște în rîndurile cercurilor guvernante capitaliste. Ziarul francez „Combat“ încercînd să explice această atitudine, scrie: „...efectele psihologice ale aranjamentelor realizate la Belgrad și Brioni, fără a se vorbi de alte efecte, încep să se simtă de pe acum in alte ţări, îndeosebi în Grecia, ţară care nu ar fi opusă unei reconcilieri cu U.R.S.S.“. Nici unele ziare engleze nu-şi ascund iritarea, declarînd că „adevăratele consecinţe ale tratativelor care au avut loc la Belgrad nu se vor vădi dintr-o dată“. Felul diferit în care au fost intîmpinate tratativele de la Belgrad oglindesc fidel două puncte de vedere opuse: pe acela al iubitorilor de pace, care se bucură din inimă de orice succes menit să asigure pacea, şi punctul de vedere al acelora care doresc încordarea relaţiilor internaţionale care să ducă la un nou război mondial şi care sînt siliţi tot mai mult să bată în retragere. STEAUA ROȘIE 1 iunie 1955 Ecou internaţional al notei guvernului sovietic adresate guvernului Republicii Federale Germane REPUBLICA FEDERALA GERMANA BERLIN (Agerpres). TASS In comentariile sale din 9 iunie, ziarul vest-berlinez „Die Welt“ subliniază că guvernul federal a salutat nota sovietică şi propunerea de a stabili relaţii normale între Uniunea Sovietică şi Republica Federală. Dar, după cum subliniază ziarul, pînă în prezent nu s-a făcut încă nici o declaraţie oficială în legătură cu răspunsul cancelarului Adenauer la invitaţia de a vizita Moscova. Ziarul afirmă că ambasadorului german de la Paris, Mahlzahn, i s-au dat instrucţiuni să ceară Moscovei, prin intermediul ambasadorului sovietic, lămuriri suplimentare la nota sovietică. In afară de aceasta, potrivit informaţiilor ziarului, la şedinţa din 8 iunie a guvernului federal de la Bonn s-a hotărît că tratativele germano-sovietice trebuie să aibă loc după conferinţa celor patru puteri, iar răspunsul la nota sovietică va fi dat după consultările cu puterile occidentale. Cercurile informate, scrie ziarul în continuare, consideră pe deplin posibilă plecarea lui Adenauer la Moscova. In prezent însă nu este cunoscută încă data cînd guvernul federal se va pronunţa în mod amănunţit în problemele ridicate de notă. Ziarele publică informaţii asupra reacţiei diferitelor fracţiuni ale Bundestagului la nota guvernului sovietic. Partidul social-democrat, „partidul liber democrat“ şi „blocul german“ s-au pronunţat în sensul ca Adenauer să accepte invitaţia guvernului sovietic. După cum relatează ziarul „Der Tag“, cercurile oficiale de la Bonn sunt de părere că stabilirea relaţiilor cu Uniunea Sovietică va contribui la reunificarea Germaniei. Singura temă de discuţii la Bonn, scrie ziarul ,,Telegraf“, este nota sovietică. După părerea ziarului, fracţiunile Bundestagului vor putea probabil să găsească fără dificultăţi o linie comună în problema vizitei lui Adenauer la Moscova. După cum subliniază ziarul „Telegraf“ părerea unanimă este că propunerea sovietică trebuie acceptată. ANGLIA LONDRA (Agerpres) — TASS Toate ziarele acordă o mare atenţie notei adresate de guvernul sovietic guvernului Republicii Federale Germane. Ziarele „Times“, „Daily Telegraph and Morning post“ şi „Daily Mail“ au consacrat notei sovietice articole redacţionale. .ii In articolul său de fond intitulat „Invitaţie la Moscova“, „Times scrie: „Nu poate fi nici o îndoială că Adenauer are dreptate hotărînd să accepte în principiu invitaţia rusă“. „Invitaţia făcută lui Adenauer — scrie în continuare ziarul — este un pas politic de natură să aducă prin sine însuşi un uriaş cîştig, indiferent care va fi rezultatul convorbirilor, care ar fi o urmare a acestui pas. Dacă rezultatul va fi stabilirea relaţiilor diplomatice între Germania occidentală şi Rusia, Moscova va deveni singura capitală mare din lume, unde se vor putea întîlni reprezentanţii celor două părţi ale Germaniei divizate; ea va deveni, implicit, singurul punct de comunicaţie atîta timp cit va dura scindarea. Invitaţia poate fi considerată de asemenea ca un semn al seriozităţii năzuinţei Rusiei spre unitatea Germaniei şi nici un cancelar n-ar putea renunţa la acest ţel“... Comentatorii unei serii de ziare de dreapta sunt alarmaţi de faptul că propunerile conţinute în nota sovietică sunt sprijinite de opinia publică germană. „Daily Mail“ îşi exprimă neliniştea în legătură cu faptul că „ruşii pot propune ceva ademenitor pentru germani“. Ziarele publică de asemenea declaraţia unui purtător de cuvînt al Ministerului englez al Afacerilor Externe în legătură cu eventualitatea plecării cancelarului Adenauer la Moscova. După cum anunţă agenţia Reuter, purtătorul de cuvînt al ministerului, „manifestînd o prudenţă deosebită", a declarat „că ar fi normal pentru Germania occidentală să se consulte cu Anglia şi cu ceilalţi aliaţi ai ei în privinţa acestei invitaţii“. Comentînd poziţia cercurilor oficiale engleze, corespondentul din Londra al agenţiei Associated Press scrie „Ministerul englez al Afacerilor Externe a lăsat să se înţeleagă limpede că, în virtutea acordului cu puterile occidentale, cancelarul vest german, Konrad Adenauer, nu are dreptul sa ducă tratative cu Rusia nici asupra reunificării Germaniei, nici asupra încheierii tratatului de pace“. FRANŢA PARIS (Agerpres). — Presa franceză de joi dimineaţa continuă să comenteze nota guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane. Din comentariile ziarelor de dreapta — aşa cum observă comentatorul agenţiei France Presse — reiese că pentru cercurile ale căror păreri le exprimă, „invitaţia guvernului sovietic adresată cancelarului Adenauer constituie un motiv de oarecare îngrijorare“. Chiar şi ziarele de dreapta cum ar fi „Le Figaro“ — recunosc însă că în cercurile politice de la Bonn „unanimitatea este absolută“ in ce priveşte „oportunitatea de a lega relaţii diplomatice“ cu UR.S.S Această atitudine a cercurilor politice vest-germane se datorează puternicului curent de opinie din Germania occidentală favorabil rezolvării pe cale paşnică a problemei germane, favorabil unei politici de pace. In capitalele occidentale se notează cu nelinişte — aşa cum remarcă ziarul de dreapta „L’Aurore“ — că, nu toţi oamenii politici de la Bonn sunt ferm hotărâţi să urmeze înainte de orice alianţa cu puterile occidentale“. „Le Parisien Libéré“subliniaza că pentru politicienii occidentali este astăzi din ce in ce mai greu să încerce să hotărască soarta Germaniei fără a ţine seama de aspiraţiile poporului german. Sentimentul că puterile occidentale duc o politică care urmăreşte propriile lor interese şi care nesocoteşte interesele poporului german — scrie „Le Parisien Libéré“ — există nu numai în rândurile opiniei publice, ci şi în cercurile politice. Ziarul francez „Combat“ analizează avantajele de ordin economic care decurg pentru Germania occidentală din normalizarea relaţiilor cu Uniunea Sovietică. „Germania occidentală are în orice caz numai de cîştigat de pe urma notei sovietice“ — încheie „Combat“. In Pakistanul de est a fost restabilit guvernul frontului unit DELHI (Agerpres) — China nouă După cum relatează ziarele din Dakka ■(capitala Pakistanului de est), în această parte a ţării a fost format un guvern al frontului unit în frunte cu Abu Hossain Sarkar. După cum se ştie, în alegerile pentru adunarea legislativă a Pakistanului de est, ţinute în martie anul trecut, frontul unit a format un guvern care în mai 1954, a fost dizolvat din ordinul lui Mohammed Ali şi în Pakistanul de est a fost numit un guvernator. In urma presiunilor maselor, guvernul de la Caraci a hotărît să-l recheme pe guvernator și să restabilească guvernul Pakistanului de est. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg-Mureş, Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Ghorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia:088, 2498, Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 179.850.