Steaua Roşie, iulie 1955 (Anul 4, nr. 295-303)

1955-07-02 / nr. 295

pe luna iulie. In cultura­­ma­re de cimp. Se continuă cu pră­­şitul în porumb, sfeclă, floarea soarelui şi la ră­­dăcinoasele fu­rajere- începe re­coltatul şi treie­ratul cerealelor de toamnă. Ime­diat după recol­tatul păioaselor se execută dez­­miriştitul, lucrare importantă în distrugerea buruienilor şi men­ţinerea umidităţii în sol. Execu­tată odată cu secerişul, această lucrare aduce un spor de recoltă de 20 la sută­ sau chiar mai mult, deci trebuiesc luate măsuri ca nici un petec de pămînt de pe care s-au strîns culturile de vară să nu rămînă nedezmiriştit. Pentru asigurarea hranei ani­malelor, în miriştile răsturnate se însăm­înţează plante furajere ca porumb furajer, sorg, ele. Paralel cu aceste­ munci se cosesc lucernierele, tinetele na­turale şi trifoiştele pentru fin. Spre sfîrşitul lunii începe recol­tatul florii-soarelui. La grădina de legume se con­tinuă prăşi­lele la toate culturi­le­ Cartofii din cultura de vară se prăşesc pentru prima şi a doua oară. Nu se recomandă muşu­­roitul cartofilor din plantarea de vară. Mulcirea (acoperirea solu­lui dintre plante cu un strat pro­tector,pleavă,paie, rumeguş, etc.) este mijlocul cel mai bun pentru păstrarea umidităţii în sol şi combaterea buruienilor. Se recoltează fasolea verde, castraveţii, pătlăgelele roşii, cea­pa de arpagic şi alte legume. .De asemeni se recoltează seminţele de ceapă, morcovi, ridichi, varză, etc. . •­­In viticultură. Continuă prăşi­nd atît la via pe rod cit şi la plan­taţiile de portal­ion Dacă în via pe rod se prezin­tă pericolul de infecţie cu mană, se face al treilea şi chiar al patru­lea stropit cu zeamă bordole­­ză. In caz că se constată apariţia făinarei (oidi­­ui), o boală sub forma ,unui praf cenuşiu care atacă frunzele, lăstarii şi mai ales boabele,, se face prăfuirea cu praf de pu­cioasă. Prăfuirile se repetă la 12—15 zile, pînă cînd se înlătură complet această boală. In plantaţiile de portaltoi se continuă copilitul şi legatul lă­starilor. I începe culesul strugurilor tim­purii. In plantaţiile tinere se face udatul viţelor plantate. Aceasta numai dacă timpul este secetos. Lucrări in po­micultură. Con­tinuă praşilele atît în livadă cît şi în pepiniere. Dacă pomii plan­taţi în primăvară prezintă semne de uscăciune se udă fiecare pom cu 5-6 găleţi de apă. Udatul po­milor nu se face des şi cu apă puţină ci la intervale rare şi cu apă mai multă. înainte de udat, în jurul pomului trebuie formată o formă de farfurie care să asi­gure scurgerea apei la rădăcină. La pomii de rod se admini­strează îngrăşăminte chimice su­plimentare care grăbesc trans­formarea mugurilor vegetativi în muguri floriferi. Mare atenţie trebuie acordată combaterii dăunătorilor şi bolilor. Se fac stropirile de vară. La po­mii tineri se corectează ramurile coroanei prin ciupiri. In zootehnie. Păşunatul se fa­ce noaptea, di­mineaţa şi seara. In timpul căldu­rii dogoritoare animalele se ţin la umbră. In prima jumătate a lunii se continuă monta scroafelor. La mieii din rasele cu lină groasă se face mi­luitul, încep pregătirile pentru însilozare. Mare atenţie trebuie acordată prevenirii furtişagului la albine­­Familiile de albine se transportă pe lanurile cu floarea soarelui sau pepeni. Stupina tre­buie aşezată în aşa fel încît să fie ferită de căldura dogoritoare a soarelui care provoacă stagna­rea lucrărilor la albine. La stu­pii neumbriţi albinele atîrnă cior­chine pe scîndura de zbor. Me­toda de prevenire a roitului prin retezarea botcilor nu dă rezultate bune, amînă doar ieşirea roiului şi micşorează capacitatea de lu­cru a albinelor. Din alimentaţia păsărilor nu trebuie să lipsească hrana ver­de tocată. Se continuă creşterea păsărilor în cotețe mobile pe cimp, pentru a folosi boabele de pe miriști. ,STEAUA ROȘIE. Să terminăm întreţinerea culturilor Obţinerea unei recolte sporite la hectar­e în funcţie de felul cum se îngrijesc plantele culti­vate, contra duşmanului lor principal — buruiana. Ţăranii noştri de pe ogoare spun: Că bu­ruiana din semănătură ia pîinea poporului de la gură”. Buruieni­le răpesc plantelor agricole hra­na, apa, lumina cari sînt atît de necesare lor în timpul creşterii. Pentru a nu da posibilitate buruienilor să crească, colecti­viştii din Ideciul de Sus (raio­nul Reghin), au prăşit pînă acu­ma unele culturi de legume de 5 ori, au terminat praşila IlI-a la sfecla de zahăr pe o suprafa­ţă de 15 ha, au prăşit de două ori floarea soarelui şi cartofii, iar acum e în curs praşila II-a la porumb. Ţăranii muncitori cu gospodării individuale Márton Béla şi Maria Vajda din comuna Dumbravioara (raionul Tg. Mu­reş) au terminat praşila III-a la porumb. La prăşitul porumbului ei s-au folosit de prăşitoare da­torită căreia ei au executat pră­şitul într-un timp scurt şi cu pu­ţine braţe de muncă. Datorită ploilor dese care au căzut în ultimul timp, buruienile au un mediu favorabil de dezvol­tare şi ele năpădesc repede cul­turile. Văzînd acest lucru,­ţăra­nii muncitori Szabó Martin şi Gheorghe Ciumaş din comuna Breaza (raionul Reghin), cu toa­te că au­ prăşit sfecla de zahăr de 3 ori ei au prăşit această cul­tură şi a 4-a oară. In întreaga comună praşila III-a la sfecla de zahăr este executată în proporţie de 70 la sută. In raioanele Tg. Secuiesc şi Tg- Mureş praşila II-a e aproa­pe pe terminate şi s-a început praşila III-a care s-a executat pînă la data de 27 iunie în pro­porţie de 34 la sută, respectiv 21 la sută. Cu toate că raioanele Sîngeorgiu de Pădure şi Reghin fac parte din aceeaşi zonă şi au aceleaşi condiţiuni de lucru ca şi raionul Tg. Mureş totuşi pra­şila III-a s-a executat într-un procentaj foarte mic în raionul Reghin (1 la sută), iar în raio­nul Sîngeorgiu de Pădure de loc. Rămase în urmă la prăşitul al II-lea, sunt raioanele Topliţa şi Gheorghieni, unde praşila a 11 - a este executată în proporţie de 26,6 la sută, respectiv 21 la sută. Pe lîngă faptul că în unele ra­ioane prăşitul culturilor de po­rumb se execută destul de încet, unii ţărani execută muşuroitul la porumb care nu aduce nici un folos plantelor, ci din contră da­torită săpatului mai adine, se taie­ o parte de rădăcinile plante­lor, oprindu-le în dezvoltare şi slăbindu-le într-o măsură oare­care rezistenţa la doborîre de către vînt, şi în acelaşi timp se măreşte suprafaţa de evaporare. Datorită muşuroitului, plantele de porumb emit rădăcini adven­tive nefolositoare pentru pro­ducţie iar plantele fac un efort inutil. Inginerii şi tehnicienii agro­nomi, de la secţiile agricole ra­ionale, punctele agricole şi cei de pe lingă sfaturile populare au datoria de a combate această metodă dăunătoare plantelor de porumb şi de a-şi intensifică munca printre ţăranii muncitori pentru a termina întreţinerea culturilor pînă la începerea re­coltării păioaselor. Se pregătesc pentru recoltat Pentru­ ca recoltatul, dezmiriştitul şi treieratul să se desfăşoare în bune condiţiuni, muncitorii şi tehnicienii din cadrul Trustului G.A.S. cît şi din ca­drul staţiunilor de maşini şi tractoare din regiunea noastră se pregătesc in­tens pentru a executa aceste lucrări far pierderi și într-un timp scurt. Astfel, la toate batozele de la gospo­dăriile de stat s-au adoptat exhausto­­rii (aspiratoare de pleavă). Două arii vor fi electrificate, iar una iluminată electric. La recoltatul păioaselor, mun­citorii gospodăriei agricole de stat din Reghin vor folosi un agregat de două secerători­ legatori tractate de un trac­tor K. D. 35, iar combina sovietică S.4 va recolta cerealele de pe tarlalele gospodăriei agricole de stat „1 Mai“ din Tg. Mureş. 30 de tractoare K.­D. 35 ale gospodăriilor agricole de stat vor executa dezmiriştitul în timpul nopţii. La toate S­M­T.-urile din regiunea noastră muncitorii şi tehnicienii s-au străduit să facă cit mai multe cupluri de maşini. Astfel ei au făcut 7 cupluri formate din cîte două secerători-legă­­tori, 4 cupluri a două pluguri cu cite 5 brazde pentru dezmiriştit, un cuplu format dintr-o greblă mecanică şi un discuitor, un cuplu format din o sece­­rătoare­ legătoare, o greblă mecanică şi un discuitor. Cele două combine de la S.M.T.-ul din Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc primite anul trecut vor uşura mult recoltatul cerealelor ca şi cele 45 secerători-legături primite în anul a­­cesta. Pe lîngă aceste maşini unele S. M.T.-uri au primit două maşini T. E.1, 2 pentru recoltat cartofi, 3 se­mănători 511, o maşină T.R. ,1 pentru împrăştiatul îngrăşămintelor artificiale, 10 tractoare M.T.Z. şi altele. Toate a­­cestea vor contribui din plin la desfă­şurarea lucrărilor agricole în campa­nia de vară în bune condiţiuni. 2 iulie 1955 Să combatem omida păroasă a dudului — dăunător primejdios Omida păr­oasă a dudului e originară din America de Nord. In Europa ea a fost găsită pri­ma dată în Ungaria înainte de 1940, de unde s-a răspîndit în Cehoslovacia, Iugoslavia, Au­stria și apoi, la noi, în regiunea Oradea. In ultimii ani a apărut în raioanele Luduş şi Sărmaş din regiunea Cluj, punînd astfel în pericol şi regiunea noastră. Insecta e foarte­­mîncăcioasă, se înmulţeşte foarte repede, atacă şi distruge frunzele a peste 120 specii de pomi cum sunt : meri, peri, pruni, vişini, caişi, duzi, salcîmi, şi altele. Omida păroasă a dudului iernează sub formă de pupă, care are o culoare maro închis, adăpostindu-se în crăpăturile coajei pomilor, sub streșini, etc. Prin aprilie—mai din pupă ies fluturi cu aripile albe, uneori cu pete negre, antenele negre și picioarele­­ galbene. După 2—3 zile încep depunerea ouălor în grămăjoare, pe dosul frunzelor de dud și ale altor specii de po­mi- După 8—12 zile de la depu­nerea ouălor apar omizile. Ele au o culoare , galben-portocalie, iar pe partea dorsală două rîn­­duri de puncte negre. După mai multe năpîrliri omida devine la culoare tot mai închisă. Capul şi primele 3 perechi de picioare au o culoare neagră, iar ultimele 3 o culoare cenuşie. La noi în ţară insecta are două­­generaţii, care apar în lunile mai-iunie şi iulie­­august. Pentru a preveni răspîndirea omidei, în special în raioanele Tg. Mureş şi Reghin este necesar să se efectueze două controale : primul la începutul lunii iulie, iar al doilea în luna august, cînd se vor controla toţi­ pomii răs­­l­eţi, plantaţiile masive, pomii de lîngă şosele, căi ferate şi margi­nea pădurilor. Pentru aceasta în fiecare sat trebuie să se organizeze echipe ce vor aduna în sticluţe cu apă sărată omizile care par suspecte şi le vor trimite la punctele agri­cole pentru determinare. Echi­pele formate din ţărani muncito­ri, utemişti, vor fi îndrumate de inginerii şi tehnicienii agronomi de la punctele agricole şi sfatu­rile populare raionale şi comu­nale. Combaterea omidei se poate face pe cale mecanică, prin tăie­rea şi arderea cuiburilor de omi­zi şi prin stropirea cu emulsii de hexacloran. Ţărani muncitori ! Participaţi în număr cît mai mare la acţiu­nea de depistare şi controlaţi toţi pomii, pentru a feri recolta de fructe de distrugerea acestui dăunător primejdios. Ing. agronom ŞTEFAN NAGY de la Direcţia agricolă regională Contribuie la buna aprovizionare a oraşelor Pe pieţele oraşelor şi centrelor muncitoreşti din regiunea noas­tră zilnic se desfac, cantităţi tot mai mari de legume şi fructe. Grădinariile care aparţin sec­ţiei din Sîngeorgiu­­ de Mureş (gospodăria de stat ,,1 Mai") contribuie din plin la buna apro­vizionare cu legume şi fructe a populaţiei din oraşul Tg. Mureş. Aşa de pildă, muncitorii grădinei de legume din Podeni şi-au rea­lizat planul la livrări de legume în proporţie de 174%. Această grădină în perioada de la 1 mai la 25 iunie a livrat unităţilor din comerţul socialist 4.400 kg ceapa verde, 531 kg gulii, 4.041 kg ri­dichi de lună, 2.007 kg spanac precum şi alte legume. Grădina de legume din Shicrai în loc de 3.000 kg căpşuni prevăzute în plan a livrat peste 4.700 kg. La buna aprovizionare a oa­menilor muncii cu legume şi zar­zavaturi au contribuit şi gospo­dăriile agricole colective „Parti­zanul păcii" din Ideciul de Sus (raionul Reghin), „Partizanul roşu“ din Curteni şi „Griviţa roşie“ din Sîntana de Mureş (raionul Tg. Mureş). Numai gos­podăria colectivă din Sîntana de Mureş a livrat în această perioa­dă peste 8.900 kg ceapă verde, 970 kg usturoi, 815 kg morcovi precum şi alte legume şi zarza­vaturi. La fel şi gospodăria colec­tivă din I­deciul de Sus a livrat Aprozarului şi U.R­ C.C.-ului din Reghin 4.000 kg ceapă verde, 1.000 kg gulii, 900 kg cireşe şi 200 kg morcovi. Dacă aceste unităţi socialiste sunt fruntaşe în livrarea legu­melor, nu acelaşi lucru se poate spune însă despre gospodăria agricolă colectivă din Nazna care pînă la data de 29 iunie nu a valorificat nici un kilogram de legume şi zarzavaturi cu toate că au o grădină de zarzavaturi de peste 5 ha. Buna aprovizionare a popu­laţiei oraşelor şi centrelor mun­citoreşti cu legume, trebuie să constituie o sarcină de seamă în lupta pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc de la oraşe şi sate. A APĂRUT Ion Macarie Un meşter al recoltelor bogate Editura de stat pentru literatura politica Broşura „Un meşter al recoltelor bogate", scrisă de Ion Macarie mlaţişează într-un reportaj literar, muzica unui ţăran muncitor, care apli­­cînd metode agrotehnice înaintate, a reuşit să obţină o producţie de 5.700 kg de porumb-boabe la hectar. E vorba de ţăranul muncitor Nichita Mărgi­nean­u, fruntaş al recoltelor bogate, din comuna Sucutard, raionul Gherla, regiunea Cluj. Cititorul va afla în paginile acestei broşuri că Nichita Mărgineanu s-a străduit şi înainte să obţină recolte mari. Totuşi el n-a putut să-şi împli­nească vrerea cu toată hărnicia lui. Mai intîi el nu-şi putea lucra pămin­­tul la timp, pentru­ că era nevoit să trudească pe pămînturile moşierilor şi chiaburilor. Apoi nu avea nici de unde să înveţe cum ar trebui să mun­cească pămîntul ca să-i dea rod bogat. Numai în vremurile de astăzi Nichita Mărgineanu şi mulţi alţi ţărani muncitori, fruntaşi ai recoltelor bogate, au putut obţine producţii mari la hectar, pentru că ţărănimea muncitoare primeşte un permanent şi puternic ajutor material din partea statului. Astăzi ţăranii muncitori au alături de ei ingineri şi tehnicieni cărei îndrumă şi-i sfătuiesc cum să muncească pămîntul după metodele ştiin­ţifice ale agrotehnicii. Năzuinţa lui Nichita Mărginea­nu de a obţine o recoltă mare, pentru care s-a străduit şi în trecut a devenit astăzi realitate. Recolta mare de porumb, obţinută în urma aplicării metodei de sem­ănare in cuiburi aşezate în pătrat i-a adus nu numai belşug, dar şi preţuirea întregului popor. Conţinutul broşurii „Un meşter al recoltelor bogate“, pe lingă, faptul că oferă o lectură plăcută şi interesantă ţăranilor muncitori, le împărtăşeşte şi experienţa valoroasă a unui frun­taş al recoltelor bogate, care, muncind cu dragoste şi pricepere pămîntul şi după reguli ştiinţifice, a obţinut o recoltă mare de porumb la hectar.

Next