Steaua Roşie, iulie 1955 (Anul 4, nr. 295-303)

1955-07-02 / nr. 295

2 iulie 1955 STEAUA ROȘIE Respectarea democraţiei interne, principiu de bază în viaţa Gr.C. Referindu-se la organizarea şi conducerea muncii în gospodă­ria colectivă, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat în cuvîn­­tarea rostită la Congresul frun­taşilor din gospodăriile agricole colective că: „Democraţia inter­nă este principiul organizatoric de bază de conducere şi activi­tate al gospodăriei colective, pentru dezvoltarea iniţiativei creatoare a maselor de colecti­vişti, pentru întărirea pe toate căile a gospodăriilor colective’'. Problemele importante ale mun­cii în gospodăria colectivă nu pot fi rezolvate de un număr res­­trîns de colectiviști sau de preșe­dintele gospodăriei colective. Statutul model al gospodăriei a­­gricole colective precizează în Capitolul VIII că gospodăria co­lectivă este condusă de adunarea generală a membrilor gospodă­riei, iar în intervalul dintre adu­nările generale de către consi­liul de conducere, ales de aduna­rea generală. Forul suprem de conducere al gospodăriei este a­­dunarea generală. Hotărîrile ge­nerale luate în spiritul Statutu­lui, sînt obligatorii pentru toți membrii gospodăriei colective adică şi pentru consiliul de con­ducere. Adunarea generală nu este numai un organ suprem de con­ducere ci şi o adevărată şcoală de educare a colectiviştilor în spiritul muncii colective şi în conducerea treburilor gospodă­riei. An de an, adunările gene­rale capătă un rol tot mai impor­tant. Ele devin organe cu o au­toritate tot mai mare. Maturita­tea adunărilor generale este do­vedită printre altele de nivelul la care s-au ţinut adunările ge­nerale de dări de seamă şi ale­geri din anul acesta. Membrii multor gospodării — a marii majorităţi — au dat dovadă de o orientare justă, scoţînd la ivea­lă cu mult curaj lipsurile care au gîtuit buna desfăşurare a muncilor în gospodărie, au criti­cat pe acei care au săvîrşit în­călcarea prevederilor Statutului model al gospodăriei colective. Datorită acestui fapt, mare par­te din gospodăriile colective ca­re înainte s-au dezvoltat slab, anul acesta au pornit pe calea dezvoltării și întăririi economi­ce. Asemenea exemple sînt gos­podăriile agricole colective din Petelea, Ideciul de Jos, (raionul Reghin), Porumbenii Mari (ra­ionul Odorhei), și altele. Statutul model obligă pe membrii gospodăriilor colective să respecte cu stricteţe discipli­na socialistă în muncă şi regu­lile interioare, aprobate de adu­narea generală a colectiviştilor. Fiecare membru al gospodăriei colective este obligat să parti­cipe la lucrările, din gospodărie, să efectuieze cel puţin minimul de zi de-muncă hotărît. Sînt ca­zuri cînd disciplina este încăl­cată din neştiinţă, alteori se do­vedeşte reavoinţă. In ambele cazuri trebuiesc luate măsuri e­­ducative dacă e cazul de ne­ştiinţă şi de sancţionare dacă a­­baterile sînt premeditate. Statu­tul model prevede sancţiunile ce pot fi aplicate. In gospodăriile agricole colective din Curteni (raionul Tg. Mureş), Mărtineni (raionul Tg. Secuiesc), Angheluş (raionul Sf. Gheorghe) şi altele, unde s-au aplicat măsurile cu ca­racter educativ, încălcarea disci­plinei în muncă, încălcarea Sta­tutului model, sau a regulilor de ordine interioară au devenit feno­mene rare. Democraţia internă nu exclude nici­decum răspunderea persona­lă, dimpotrivă, cere întărirea ei. De aceea este profund greşită tendinţa unor consilii de condu­cere ca cele de la G.A.C. Agriş­­teu, (raionul Sîngeorgiu de Pă­dure), Vătava (raionul Topliţa), Valea Strîmbă (raionul Gheor­­ghieni), şi altele, care nu pre­zintă cu regularitate dări de seamă în faţa adunării generale asupra felului în care au fost rezolvate sarcinile încredinţate consiliului de conducere al unui membru al consiliului de condu­cere-Un rol important în conduce­rea gospodăriei colective revine comisiei de revizie. Ea trebuie să vegheze asupra respectării intereselor gospodăriei colective şi ale membrilor ei. In unele gospodării colective ca la cele din Ernei (raionul Tg. Mureş), Tălişoara, Rugăneşti, Sînpaul (raionul Odorhei), şi altele, co­misiile de revizie îşi îndeplinesc sarcinile în mod exemplar, veri­­ficînd activitatea gospodărească şi financiară a consiliului de conducere, păstrarea în bune condiţii a avutului obştesc, etc. Sînt însă unele comisii de re­vizie, ca cele de la G.A.C. Tur­­deni, Doboşeni (raionul Odor­hei), etc., care deşi a trecut ju­mătate de an de la alegerea lor, n-au făcut nici o verificare orga­nizată. Comisiile de revizie în întrea­ga lor activitate, se supun nu­mai adunării generale a mem­brilor gospodăriei colective. Du­pă alegerea lor, comisiile de re­vizie trebuie să fie confirmate de către comitetul executiv al sfa­tului popular raional, care tre­buie să sprijine și să îndrumeze munca acestora. Cu toate aces­tea, în raionul Odorhei, comisii­le de revizie încă nici n-au fost confirmate nemaivorbind de în­drumare şi ajutor.­­ Desigur că în această direcţie sînt vinovate şi comitetele raio­nale de partid care nu se ocupă în mod suficient de îndrumarea organizaţiilor de bază din gos­podăriile colective. Numai astfel se poate explica faptul că în gos­podăria colectivă din Stejeriş (raionul Tg. Mureş) secretarul organizaţiei de bază subapre­­ciază părerile juste ale membri­lor gospodăriei, căutînd ca în scopul menţinerii „prestigiului“ să impună părerea sa consiliu­lui de conducere. Consolidarea gospodăriilor agricole colective impune respec­tarea cu stricteţe a democraţiei interne, a prevederilor Statutului model, care duc necondiţionat la întărirea şi dezvoltarea multila­terală a gospodăriei colective, la îmbinarea justă a intereselor statului cu ale gospodăriei co­lective, la ridicarea nivelului de trai al colectiviștilor. FAZAKAS ERNEST Pe marginea consfătuirii cadrelor din industria forestieră La 26 iunie 1955 la Consiliul regional sindical din Tg.Mureş, într-o consfătuire, s-au analizat rezultatele şi lipsurile întreprin­derilor pentru exploatarea şi transportul lemnului, precum şi ale întreprinderilor pentru in­dustrializarea lemnului din re­giunea noastră­ Au fost dezbătute nenumărate probleme a căror re­zolvare va contribui la îndepli­nirea înainte de termen şi la toţi indicii a planului cincinal al unităţilor forestiere. Din raportul prezentat de Trustul pentru exploatarea şi transportul lemnului a reieşit că muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii din întreprinderile de ex­ploatare şi transport au depus o muncă susţinută, înfruntînd greutăţile ivite, contribuind la îndeplinirea planului cincinal, la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii.­ Această stră­duinţă se oglindeşte­­în rezulta­tele obţinute. Pe plan regional, întreprinderile din cadrul trustu­lui şi-au îndeplinit pînă în pre­zent planul global de producţie pe primul semestru al anului în proporţie de 111 % iar planul producţiei de marfă în proporţie de 103,1%. Cele mai frumoase rezultate le-a obţinut I.F.E.T. Odorhei cu o realizare de 124% a planului global şi cu 109% a planului producţiei de marfă. Rezultate frumoase au fost obţi­nute şi de către I.F.E.T- Sovata, care şi-a îndeplinit planul pro­ducţiei globale în proporţie de 121%, iar cel al producţiei de marfă în proporţie de 102%. Rolul hotărîtor în ridicarea productivităţii muncii l-a avut întrecerea socialistă. Faţă de cele 3 brigăzi Chiriş cîte au funcţionat anul trecut, lucrează acum 357 astfel de brigăzi. S-au organizat şi 19 brigăzi complexe cuprinzînd 650— 700 muncitori. Pe întregul trust s-a realizat o reducere a preţului de cost în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a­­anului trecut de 5,83%. îndeplinirea planului de producţie cît şi reducerea preţu­lui de cost la unele unităţi se datoreşte ajutorului sporit acor­dat acestor unităţi de către Co­mitetul regional şi comitetele raionale de partid, Consiliul re­gional sindical precum şi de către Comitetul regional al sin­dicatului lemn-forestier. ★ Rezultate frumoase au obţinut şi colectivele din unităţile de industrializare a lemnului. La unde unităţi, ca de pildă la So­vata, Tg. Secuiesc şi Oituz, în afară de prelucrarea lemnului de răşinoase s-a început şi pre­lucrarea lemnului de fag. La U.I.L. Lunca Bradului, Topliţa şi Gheorghieni se fabbrică lăzi, iar U.I.L. Gălăuţaş, pe lingă fa­bricarea de lăzi, mobilă, barăci, stupi de albine şi roţi de căruţe, se mai fabrică şi răcitoare. In cadrul acestor unităţi s-au în­fiinţat şi secţii de prelucrare a deşeurilor. In ciuda greutăţilor întîmpi­­nate datorită reorganizării, în perioada 1 ianuarie — 31 mai 1955 planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 112,1%, iar planul producţiei marfă în proporţie de 111,3%. La aceste rezultate a contribuit in mare măsură organizarea justă a întrecerii socialiste şi aplicarea diferitelor metode so­vietice. 68% din totalul munci­torilor din întreprinderile de in­dustrializare a lemnului sînt an­trenaţi în întrecerea socialistă. 338 de muncitori din aceste uni­tăţi aplică metodele sovietice Kotlear, Kovaliov, Ciutchih şi Korabelnicova. In primele 5 luni ale anului numărul diferitelor brigăzi a fost de 238, cuprinzînd 2.070 de muncitori. Inovaţiile au adus şi ele o contribuţie însem­nată la realizarea planului. In primele 5 luni ale anului, s-au înaintat spre a fi discutate şi experimentate 45 propuneri de inovaţii, dintre care 27 au fost admise, 5 respinse şi 13 se află în curs de studiu. Cele mai mul­te propuneri de inovaţii au fost făcute de către muncitorii de la U.I.L- Sovata, Gălăuţaş şi Gheor­ghieni. Din rapoartele prezentate şi discuţiile purtate a reieşit că mai există lipsuri prin înlăturarea cărora s-ar putea contribui la o creştere şi mai însemnată a pro­ductivităţii muncii şi la reduce­rea preţului de cost. Deşi planul de transport al lemnului a fost realizat, totuşi întreprinderilor­ de industrializare li s-au redat cu 6.000 m5 mai puţin. O altă lipsă serioasă este că la I.F.E.T. Topliţa multe trac­toare în bună stare de funcţio­nare nu au fost folosite din plin pentru care sînt răspunzători în primul rînd Karácsonyi A., şeful serviciului de producţie, Ene Traian mecanic şef, Wieselma­­yer, tehnician şef, precum şi şefii de sectoare Gál Emeric, Hoffman D. şi Hilf Iosif. Nu se poate scuti de răspundere nici conducerea trustului care nu a dat ajutorul necesar pentru lichidarea lipsu­rilor­ Situaţia este asemănătoare şi la I.F.E.T. Gheorghieni, unde calificarea tractoriştilor este ne­glijată. Toate acestea au pus piedici reducerii preţului de cost. Datorită nelivrării la timp de către I.F­.E.T.-uri a cantităţilor de materie primă necesară, ca­pacitatea de producţie a U.I.L.­­urilor a fost folosită numai în proporţie de 64,3%­Pe lîngă lipsurile constatate la I.F.E.T.-uri, au ieşit la iveală numeroase lipsuri şi la U.I.L.­­uri. Aşa de pildă U.I.L. Lunca de Sus şi-a îndeplinit planul de producţie pe primul trimestru al anului numai în proporţie de 98,1 %, cu toate că a f fost unitatea cea mai bine aprovizionată cu materie primă. In cadrul discuţiilor s-a arătat că trebuie acordată o atenţie mai mare problemelor educaţiei poli­tice, calificării profesionale, în­tăririi disciplinei în muncă şi lărgirii întrecerii socialiste. In dauna reducerii preţului de cost este şi faptul că locomotivele C.F.F. şi tractoarele de la I.F.E.U­­­opliţa se­ transportă spre a fi reparate la Reghin, cauzînd ast­fel dublarea costului de repara­ţie. La fel, preţul de cost se ri­dică şi prin transportarea de la o distanţă de 700 km a lemnului necesar unităţii din Tg. Secuiesc, iar pădurea ce se află la 30 km de această unitate alimentează cu materie primă alte unităţi. Din lipsurile sezisate în consfă­tuire trebuie să tragă învăţătură atît colectivul celor două trus­turi cît şi conducerile unităţilor U.I.L. şi I.F.E.T., care trebuie să întreprindă măsuri urgente pen­tru lichidarea lor. In încheierea consfătuirii, se­cretarul Comitetului regional P.AA.R­, Vargancsik Ştefan, şi preşedintele Consiliului regional sindical, Csavar Béla, au arătat căile ce trebuiesc străbătute pen­tru îndeplinirea de către fiecare unitate forestieră a planului cin­cinal. Ajutînd la îmbogăţirea cunoş­tinţelor politice, profesionale şi culturale ale muncitorilor, comi­tetele de întreprindere trebuie să sprijine desfăşurarea producţiei. Nu este admisibil ca să se negli­jeze consfătuirile de producţie pe grupe — caz concret la Topliţa — împiedicînd prin aceasta iniţiati­va creatoare a muncitorilor. Sindicatele trebuie să urmă­rească cu atenţie sporită munca brigăzilor, ca să nu se mai repete cazul de la Sovata, unde­ membrii brigăzii Chiriş nu şi-au cunoscut sarcinile. Muncitorii să fie pă­trunşi de lozinca : „Dintr-un me­tru cub buştean un metru cub­ cherestea“­ ! 3 Să rezolvăm cît mai grabnic propunerile muncitorilor Forma cea mai eficace de atra­gere a maselor de muncitori la conducerea întreprinderilor o constituie consfătuirile de pro­ducţie. Ele sînt mijlocul cel mai potrivit de cimentare a legăturii dintre conducere şi muncitori. Cunoscîndu-şi dinainte sarcini­le de producţie, în consfătuiri muncitorii discută diferite meto­de de îmbunătăţire a muncii, a calităţii produselor, de mărire a productivităţii muncii, de obţi­nere a mai multe economii, etc. In cadrul consfătuirilor, munci­torii pot şi trebuie să solicite ad­ministraţiei să le creieze condi­ţiile necesare pentru a putea în­deplinii angajamentele luate în întrecerea socialistă. Comitetul de întreprindere trebuie să ur­mărească îndeaproape desfăşu­rarea întrecerii socialiste, să se ocupe de extinderea ei. După o consfătuire temeinic organizată în care au fost discutate proble­mele cele mai arzătoare ce stau la baza realizării planului, mun­citorii pornesc la muncă cu un nou avînt căutînd să aplice în practică cele învăţate din discu­ţiile purtate. Pentru ca o consfătuire de pro­ducţie să-şi atingă scopul şi să se desfăşoare în condiţii cît mai bune, comitetul de întreprindere trebuie să anunţe cu cîteva zile înainte ziua şi ora, cînd va avea loc, precum şi locul unde se va ţine ea, să facă cunoscut mun­citorilor sarcinile de plan, pentru a se putea gîndi fiecare la di­versele posibilităţi de îndeplini­re a lor şi pentru a-şi putea lua apoi angajamente. Să li se arate apoi şi celelalte probleme ce vor fi dezbătute pentru ca ei să poa­tă face propuneri în consfătuire. In urma unei astfel de organi­zări a consfătuirii U­ I.L. Odor­­hei, obţine rezultate din cele mai frumoase. Aici muncitorii se pre­zintă la consfătuire pregătiţi, ridică cu curaj o serie de proble­me care duc în mod vădit la îm­bunătăţirea muncii. La ultima consfătuire de exemplu, munci­torii din hala gaterelor au criti­cat aspru activitatea lăcătuşilor pentru faptul că nu întreţin des­tul de bine ferăstraiele, lucru ce a cauzat considerabile rămîneri în urmă. Ajutorul primit a făcut ca lăcătuşii să-şi schimbe radi­cal atitudinea faţă de muncă, ceea ce a dus la obţinerea de re­zultate frumoase în realizarea planului. Din păcate însă nu acelaşi lu­cru îl putem spune despre con­sfătuirile ce se ţin în cadrul „Prodavicolei” din Tg. Mureş. Aici cu ocazia ultimei consfă­tuiri muncitorii nu au putut a­­duce nici o propunere în legătu­ră cu cele discutate, necunos­­cînd problemele. Astfel, numai directorul întreprinderii şi teh­nicianul şef au luat cuvîntul. Este foarte important ca mă­surile propuse în consfătuirile de producţie să fie traduse în via­ţă. Un rol de seamă în această privinţă revine organizaţiilor de partid care au datoria să contro­leze şi să sprijine conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere pentru aplicarea în practică a propunerilor veni­te de jos. La mina „1 Mai” din Borsec, datorită sprijinului per­sonal al secretarului organiza­ţiei de bază, Antal Wild, în ulti­mul timp au fost înregistrate o serie de rezultate frumoase. Gre­utăţile provocate din lipsa de vagonete au fost înlăturate. In urma propunerilor făcute în con­sfătuiri, acestea au început să fie confecţionate din resurse lo­cale, pînă în prezent confecţio­­nîndu-se 10 vagonete. In acele întreprinderi unde consfătuirile nu sunt formale, trebuie, ca de la o consfătuire la alta, să se simtă remarcabile îm­bunătăţiri în producţie­ Unde sînt ţinute numai pentru „a se scapa de această sarcină” acolo se observă cum propuneri pre­ţioase rămîn nerezolvate. O consfătuire devine forţa motrică a progresului tehnic şi a creşterii productivităţii muncii numai atunci, cînd ea este te­meinic şi cu grijă organizată, cînd în cadrul ei sînt ridicate mereu probleme şi propuneri noi, şi cînd acestea se aplica în viaţă.

Next