Steaua Roşie, iulie 1955 (Anul 4, nr. 295-303)
1955-07-02 / nr. 295
2 iulie 1955 STEAUA ROȘIE Respectarea democraţiei interne, principiu de bază în viaţa Gr.C. Referindu-se la organizarea şi conducerea muncii în gospodăria colectivă, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat în cuvîntarea rostită la Congresul fruntaşilor din gospodăriile agricole colective că: „Democraţia internă este principiul organizatoric de bază de conducere şi activitate al gospodăriei colective, pentru dezvoltarea iniţiativei creatoare a maselor de colectivişti, pentru întărirea pe toate căile a gospodăriilor colective’'. Problemele importante ale muncii în gospodăria colectivă nu pot fi rezolvate de un număr restrîns de colectiviști sau de președintele gospodăriei colective. Statutul model al gospodăriei agricole colective precizează în Capitolul VIII că gospodăria colectivă este condusă de adunarea generală a membrilor gospodăriei, iar în intervalul dintre adunările generale de către consiliul de conducere, ales de adunarea generală. Forul suprem de conducere al gospodăriei este adunarea generală. Hotărîrile generale luate în spiritul Statutului, sînt obligatorii pentru toți membrii gospodăriei colective adică şi pentru consiliul de conducere. Adunarea generală nu este numai un organ suprem de conducere ci şi o adevărată şcoală de educare a colectiviştilor în spiritul muncii colective şi în conducerea treburilor gospodăriei. An de an, adunările generale capătă un rol tot mai important. Ele devin organe cu o autoritate tot mai mare. Maturitatea adunărilor generale este dovedită printre altele de nivelul la care s-au ţinut adunările generale de dări de seamă şi alegeri din anul acesta. Membrii multor gospodării — a marii majorităţi — au dat dovadă de o orientare justă, scoţînd la iveală cu mult curaj lipsurile care au gîtuit buna desfăşurare a muncilor în gospodărie, au criticat pe acei care au săvîrşit încălcarea prevederilor Statutului model al gospodăriei colective. Datorită acestui fapt, mare parte din gospodăriile colective care înainte s-au dezvoltat slab, anul acesta au pornit pe calea dezvoltării și întăririi economice. Asemenea exemple sînt gospodăriile agricole colective din Petelea, Ideciul de Jos, (raionul Reghin), Porumbenii Mari (raionul Odorhei), și altele. Statutul model obligă pe membrii gospodăriilor colective să respecte cu stricteţe disciplina socialistă în muncă şi regulile interioare, aprobate de adunarea generală a colectiviştilor. Fiecare membru al gospodăriei colective este obligat să participe la lucrările, din gospodărie, să efectuieze cel puţin minimul de zi de-muncă hotărît. Sînt cazuri cînd disciplina este încălcată din neştiinţă, alteori se dovedeşte reavoinţă. In ambele cazuri trebuiesc luate măsuri educative dacă e cazul de neştiinţă şi de sancţionare dacă abaterile sînt premeditate. Statutul model prevede sancţiunile ce pot fi aplicate. In gospodăriile agricole colective din Curteni (raionul Tg. Mureş), Mărtineni (raionul Tg. Secuiesc), Angheluş (raionul Sf. Gheorghe) şi altele, unde s-au aplicat măsurile cu caracter educativ, încălcarea disciplinei în muncă, încălcarea Statutului model, sau a regulilor de ordine interioară au devenit fenomene rare. Democraţia internă nu exclude nicidecum răspunderea personală, dimpotrivă, cere întărirea ei. De aceea este profund greşită tendinţa unor consilii de conducere ca cele de la G.A.C. Agrişteu, (raionul Sîngeorgiu de Pădure), Vătava (raionul Topliţa), Valea Strîmbă (raionul Gheorghieni), şi altele, care nu prezintă cu regularitate dări de seamă în faţa adunării generale asupra felului în care au fost rezolvate sarcinile încredinţate consiliului de conducere al unui membru al consiliului de conducere-Un rol important în conducerea gospodăriei colective revine comisiei de revizie. Ea trebuie să vegheze asupra respectării intereselor gospodăriei colective şi ale membrilor ei. In unele gospodării colective ca la cele din Ernei (raionul Tg. Mureş), Tălişoara, Rugăneşti, Sînpaul (raionul Odorhei), şi altele, comisiile de revizie îşi îndeplinesc sarcinile în mod exemplar, verificînd activitatea gospodărească şi financiară a consiliului de conducere, păstrarea în bune condiţii a avutului obştesc, etc. Sînt însă unele comisii de revizie, ca cele de la G.A.C. Turdeni, Doboşeni (raionul Odorhei), etc., care deşi a trecut jumătate de an de la alegerea lor, n-au făcut nici o verificare organizată. Comisiile de revizie în întreaga lor activitate, se supun numai adunării generale a membrilor gospodăriei colective. După alegerea lor, comisiile de revizie trebuie să fie confirmate de către comitetul executiv al sfatului popular raional, care trebuie să sprijine și să îndrumeze munca acestora. Cu toate acestea, în raionul Odorhei, comisiile de revizie încă nici n-au fost confirmate nemaivorbind de îndrumare şi ajutor. Desigur că în această direcţie sînt vinovate şi comitetele raionale de partid care nu se ocupă în mod suficient de îndrumarea organizaţiilor de bază din gospodăriile colective. Numai astfel se poate explica faptul că în gospodăria colectivă din Stejeriş (raionul Tg. Mureş) secretarul organizaţiei de bază subapreciază părerile juste ale membrilor gospodăriei, căutînd ca în scopul menţinerii „prestigiului“ să impună părerea sa consiliului de conducere. Consolidarea gospodăriilor agricole colective impune respectarea cu stricteţe a democraţiei interne, a prevederilor Statutului model, care duc necondiţionat la întărirea şi dezvoltarea multilaterală a gospodăriei colective, la îmbinarea justă a intereselor statului cu ale gospodăriei colective, la ridicarea nivelului de trai al colectiviștilor. FAZAKAS ERNEST Pe marginea consfătuirii cadrelor din industria forestieră La 26 iunie 1955 la Consiliul regional sindical din Tg.Mureş, într-o consfătuire, s-au analizat rezultatele şi lipsurile întreprinderilor pentru exploatarea şi transportul lemnului, precum şi ale întreprinderilor pentru industrializarea lemnului din regiunea noastră Au fost dezbătute nenumărate probleme a căror rezolvare va contribui la îndeplinirea înainte de termen şi la toţi indicii a planului cincinal al unităţilor forestiere. Din raportul prezentat de Trustul pentru exploatarea şi transportul lemnului a reieşit că muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile de exploatare şi transport au depus o muncă susţinută, înfruntînd greutăţile ivite, contribuind la îndeplinirea planului cincinal, la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Această străduinţă se oglindeşteîn rezultatele obţinute. Pe plan regional, întreprinderile din cadrul trustului şi-au îndeplinit pînă în prezent planul global de producţie pe primul semestru al anului în proporţie de 111 % iar planul producţiei de marfă în proporţie de 103,1%. Cele mai frumoase rezultate le-a obţinut I.F.E.T. Odorhei cu o realizare de 124% a planului global şi cu 109% a planului producţiei de marfă. Rezultate frumoase au fost obţinute şi de către I.F.E.T- Sovata, care şi-a îndeplinit planul producţiei globale în proporţie de 121%, iar cel al producţiei de marfă în proporţie de 102%. Rolul hotărîtor în ridicarea productivităţii muncii l-a avut întrecerea socialistă. Faţă de cele 3 brigăzi Chiriş cîte au funcţionat anul trecut, lucrează acum 357 astfel de brigăzi. S-au organizat şi 19 brigăzi complexe cuprinzînd 650— 700 muncitori. Pe întregul trust s-a realizat o reducere a preţului de cost în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă aanului trecut de 5,83%. îndeplinirea planului de producţie cît şi reducerea preţului de cost la unele unităţi se datoreşte ajutorului sporit acordat acestor unităţi de către Comitetul regional şi comitetele raionale de partid, Consiliul regional sindical precum şi de către Comitetul regional al sindicatului lemn-forestier. ★ Rezultate frumoase au obţinut şi colectivele din unităţile de industrializare a lemnului. La unde unităţi, ca de pildă la Sovata, Tg. Secuiesc şi Oituz, în afară de prelucrarea lemnului de răşinoase s-a început şi prelucrarea lemnului de fag. La U.I.L. Lunca Bradului, Topliţa şi Gheorghieni se fabbrică lăzi, iar U.I.L. Gălăuţaş, pe lingă fabricarea de lăzi, mobilă, barăci, stupi de albine şi roţi de căruţe, se mai fabrică şi răcitoare. In cadrul acestor unităţi s-au înfiinţat şi secţii de prelucrare a deşeurilor. In ciuda greutăţilor întîmpinate datorită reorganizării, în perioada 1 ianuarie — 31 mai 1955 planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 112,1%, iar planul producţiei marfă în proporţie de 111,3%. La aceste rezultate a contribuit in mare măsură organizarea justă a întrecerii socialiste şi aplicarea diferitelor metode sovietice. 68% din totalul muncitorilor din întreprinderile de industrializare a lemnului sînt antrenaţi în întrecerea socialistă. 338 de muncitori din aceste unităţi aplică metodele sovietice Kotlear, Kovaliov, Ciutchih şi Korabelnicova. In primele 5 luni ale anului numărul diferitelor brigăzi a fost de 238, cuprinzînd 2.070 de muncitori. Inovaţiile au adus şi ele o contribuţie însemnată la realizarea planului. In primele 5 luni ale anului, s-au înaintat spre a fi discutate şi experimentate 45 propuneri de inovaţii, dintre care 27 au fost admise, 5 respinse şi 13 se află în curs de studiu. Cele mai multe propuneri de inovaţii au fost făcute de către muncitorii de la U.I.L- Sovata, Gălăuţaş şi Gheorghieni. Din rapoartele prezentate şi discuţiile purtate a reieşit că mai există lipsuri prin înlăturarea cărora s-ar putea contribui la o creştere şi mai însemnată a productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost. Deşi planul de transport al lemnului a fost realizat, totuşi întreprinderilor de industrializare li s-au redat cu 6.000 m5 mai puţin. O altă lipsă serioasă este că la I.F.E.T. Topliţa multe tractoare în bună stare de funcţionare nu au fost folosite din plin pentru care sînt răspunzători în primul rînd Karácsonyi A., şeful serviciului de producţie, Ene Traian mecanic şef, Wieselmayer, tehnician şef, precum şi şefii de sectoare Gál Emeric, Hoffman D. şi Hilf Iosif. Nu se poate scuti de răspundere nici conducerea trustului care nu a dat ajutorul necesar pentru lichidarea lipsurilor Situaţia este asemănătoare şi la I.F.E.T. Gheorghieni, unde calificarea tractoriştilor este neglijată. Toate acestea au pus piedici reducerii preţului de cost. Datorită nelivrării la timp de către I.F.E.T.-uri a cantităţilor de materie primă necesară, capacitatea de producţie a U.I.L.urilor a fost folosită numai în proporţie de 64,3%Pe lîngă lipsurile constatate la I.F.E.T.-uri, au ieşit la iveală numeroase lipsuri şi la U.I.L.uri. Aşa de pildă U.I.L. Lunca de Sus şi-a îndeplinit planul de producţie pe primul trimestru al anului numai în proporţie de 98,1 %, cu toate că a f fost unitatea cea mai bine aprovizionată cu materie primă. In cadrul discuţiilor s-a arătat că trebuie acordată o atenţie mai mare problemelor educaţiei politice, calificării profesionale, întăririi disciplinei în muncă şi lărgirii întrecerii socialiste. In dauna reducerii preţului de cost este şi faptul că locomotivele C.F.F. şi tractoarele de la I.F.E.Uopliţa se transportă spre a fi reparate la Reghin, cauzînd astfel dublarea costului de reparaţie. La fel, preţul de cost se ridică şi prin transportarea de la o distanţă de 700 km a lemnului necesar unităţii din Tg. Secuiesc, iar pădurea ce se află la 30 km de această unitate alimentează cu materie primă alte unităţi. Din lipsurile sezisate în consfătuire trebuie să tragă învăţătură atît colectivul celor două trusturi cît şi conducerile unităţilor U.I.L. şi I.F.E.T., care trebuie să întreprindă măsuri urgente pentru lichidarea lor. In încheierea consfătuirii, secretarul Comitetului regional P.AA.R, Vargancsik Ştefan, şi preşedintele Consiliului regional sindical, Csavar Béla, au arătat căile ce trebuiesc străbătute pentru îndeplinirea de către fiecare unitate forestieră a planului cincinal. Ajutînd la îmbogăţirea cunoştinţelor politice, profesionale şi culturale ale muncitorilor, comitetele de întreprindere trebuie să sprijine desfăşurarea producţiei. Nu este admisibil ca să se neglijeze consfătuirile de producţie pe grupe — caz concret la Topliţa — împiedicînd prin aceasta iniţiativa creatoare a muncitorilor. Sindicatele trebuie să urmărească cu atenţie sporită munca brigăzilor, ca să nu se mai repete cazul de la Sovata, unde membrii brigăzii Chiriş nu şi-au cunoscut sarcinile. Muncitorii să fie pătrunşi de lozinca : „Dintr-un metru cub buştean un metru cub cherestea“ ! 3 Să rezolvăm cît mai grabnic propunerile muncitorilor Forma cea mai eficace de atragere a maselor de muncitori la conducerea întreprinderilor o constituie consfătuirile de producţie. Ele sînt mijlocul cel mai potrivit de cimentare a legăturii dintre conducere şi muncitori. Cunoscîndu-şi dinainte sarcinile de producţie, în consfătuiri muncitorii discută diferite metode de îmbunătăţire a muncii, a calităţii produselor, de mărire a productivităţii muncii, de obţinere a mai multe economii, etc. In cadrul consfătuirilor, muncitorii pot şi trebuie să solicite administraţiei să le creieze condiţiile necesare pentru a putea îndeplinii angajamentele luate în întrecerea socialistă. Comitetul de întreprindere trebuie să urmărească îndeaproape desfăşurarea întrecerii socialiste, să se ocupe de extinderea ei. După o consfătuire temeinic organizată în care au fost discutate problemele cele mai arzătoare ce stau la baza realizării planului, muncitorii pornesc la muncă cu un nou avînt căutînd să aplice în practică cele învăţate din discuţiile purtate. Pentru ca o consfătuire de producţie să-şi atingă scopul şi să se desfăşoare în condiţii cît mai bune, comitetul de întreprindere trebuie să anunţe cu cîteva zile înainte ziua şi ora, cînd va avea loc, precum şi locul unde se va ţine ea, să facă cunoscut muncitorilor sarcinile de plan, pentru a se putea gîndi fiecare la diversele posibilităţi de îndeplinire a lor şi pentru a-şi putea lua apoi angajamente. Să li se arate apoi şi celelalte probleme ce vor fi dezbătute pentru ca ei să poată face propuneri în consfătuire. In urma unei astfel de organizări a consfătuirii U I.L. Odorhei, obţine rezultate din cele mai frumoase. Aici muncitorii se prezintă la consfătuire pregătiţi, ridică cu curaj o serie de probleme care duc în mod vădit la îmbunătăţirea muncii. La ultima consfătuire de exemplu, muncitorii din hala gaterelor au criticat aspru activitatea lăcătuşilor pentru faptul că nu întreţin destul de bine ferăstraiele, lucru ce a cauzat considerabile rămîneri în urmă. Ajutorul primit a făcut ca lăcătuşii să-şi schimbe radical atitudinea faţă de muncă, ceea ce a dus la obţinerea de rezultate frumoase în realizarea planului. Din păcate însă nu acelaşi lucru îl putem spune despre consfătuirile ce se ţin în cadrul „Prodavicolei” din Tg. Mureş. Aici cu ocazia ultimei consfătuiri muncitorii nu au putut aduce nici o propunere în legătură cu cele discutate, necunoscînd problemele. Astfel, numai directorul întreprinderii şi tehnicianul şef au luat cuvîntul. Este foarte important ca măsurile propuse în consfătuirile de producţie să fie traduse în viaţă. Un rol de seamă în această privinţă revine organizaţiilor de partid care au datoria să controleze şi să sprijine conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere pentru aplicarea în practică a propunerilor venite de jos. La mina „1 Mai” din Borsec, datorită sprijinului personal al secretarului organizaţiei de bază, Antal Wild, în ultimul timp au fost înregistrate o serie de rezultate frumoase. Greutăţile provocate din lipsa de vagonete au fost înlăturate. In urma propunerilor făcute în consfătuiri, acestea au început să fie confecţionate din resurse locale, pînă în prezent confecţionîndu-se 10 vagonete. In acele întreprinderi unde consfătuirile nu sunt formale, trebuie, ca de la o consfătuire la alta, să se simtă remarcabile îmbunătăţiri în producţie Unde sînt ţinute numai pentru „a se scapa de această sarcină” acolo se observă cum propuneri preţioase rămîn nerezolvate. O consfătuire devine forţa motrică a progresului tehnic şi a creşterii productivităţii muncii numai atunci, cînd ea este temeinic şi cu grijă organizată, cînd în cadrul ei sînt ridicate mereu probleme şi propuneri noi, şi cînd acestea se aplica în viaţă.