Steaua Roşie, august 1955 (Anul 4, nr. 304-312)

1955-08-03 / nr. 304

2 STEAUA ROȘIE ZILE DE VARĂ LA CHIHERU Dacă părăseşti cursul văii tirajului la Matrici şi treci peste dealul Rimeţii, in fa­ta ochilor ţi se prezintă o pri­velişte variat colorată. Ver­dele închis al pădurii, „io­­bagilor" se pierde în galbe­nul auriu al holdelor. Aceas­­ta manta a naturii, întinsă peste dealuri şi coline este m­estriţată de roşul acope­rişurilor. Printre case îşi face loc, într-un murmur neîncetat pîriul Fînaţelor, cum il numesc unii, sau va­lea Beieii cum îi zic alţi lo­cuitori din partea locului. Pe aceste meleaguri s-a aşezat cu veacuri înainte un mănunchi de oarheni. Erau iobagi la „curtea din Gur­­ghiu“ şi-au venit aici ca să trudească pe pămînt, să­-i smulgă roade. Au trudit mult oamenii aceştia. Păm­în­­tul nu prea roditor plătea cu multă zgîrcenie munca, o­­boseala şi sudoarea iobagi­lor de atunci. Din recolta mică, mare parte lua dru­mul „spre curte“, îşi men­ţineau viaţa lucrînd în pă­duri, la exploatarea lemnu­lui. Mănunchiul de oameni s-a înmulţit şi cu timpul, pe lo­cul unde cu aproape 1.500 de ani în urmă Traian îşi împinsese virfurile armatei sale, clădind cetăţi şi for­tificaţii, iau naştere două sate: Chiheru de Sus şi Chiheru de Jos. De atunci a trecut timp îndelungat. Deşi legal, bur­ghezia a desfiinţat iobăgia, sub regimurile exploatatoa­re, soarta ţărănimii nu s-a schimbat cu nimica. ★ 23 August 1944. Puţinii bărbaţi aflaţi pe acasă aud vestea îmbucurătoare a ar­mistiţiului. Cei care veneau acasă din comunele de pe valea Mureşului povesteau despre fuga hoardelor fas­ciste. In inima acestor oa­meni simpli încolţise atunci speranţa, încrederea într-o viaţă mai bună. Vine însă urgia războiului. Hitleriştii, plini de mînie oarbă dărî­­mă, jefuiesc, prefac în scrum tot ce găsesc în cale. Aerul încărcat cu fum şi de mi­rosul prafului de puşcă es­te spintecat de ţipetele mul­tor mame şi neveste din o­­grada cărora soldaţii crucii încîrligaţi scot văcuţele din grajd,­­sau le ia din casă feciorii. Chiherenii au sim­ţit şi ei din toate aceste su­ferinţe. Pe obrajii unora din mame lacrimile pornite în amintirea celor dragi răpuşi de gloanţe încă se ivesc şi acum. Zile din luna lui cuptor. Auriul holdelor anunţă coa­cerea în pîrgă a cerealelor. Vasile Matei e cunoscut în Chiheru de Jos ca unul din-,­tre ţăranii muncitori cei mai sîrguincioşi. E membru de partid, deputat în sfatul popular comunal şi exemplu de urmat pentru ţăranii muncitori din sat. Cum a a­­juns grîul în pîrgă el a şi început secerişul, şi a în­demnat şi pe alţii să-l facă. Printre ploi, folosind fieca­re clipă favorabilă, chihere­nii secerau cu zor. Iată-i pe Simion Bogdan, Iuliu Suciu, Viorica Tîţupa şi Nastasia Bogdan secerind împreună la Simion Bogdan. Grîul lui e copt, pe cînd al celorlalţi încă nu. Se ajută între ei, ca secerişul să se facă cît mai repede. Ariile aşteaptă să vină batozele şi să se înceapă treierişul. Chiherenii au lu­crat cu însufleţire la ame­najarea lor. In adunarea populară în care s-a discu­tat pregătirea şi desfăşura­rea recoltatului şi treierişu­­lui, s-a hotărît repararea drumurilor spre arii, a po­deţelor, desfundarea şanţu­rilor, pentru ca nimic să nu împiedice bunul mers al muncilor. Zilele ploioase i-a cam împiedicat puţin pe cei din Chiheru de la recoltat, dar n-au stat degeaba. Du­mitru Cioloca, din Chiheru de Sus, deputat în sfatul popular comunal, împreună cu alţi aproape 50 ţărani muncitori au ieşit la cîmp, au reparat 3 podeţe, şi au construit alte 14 podeţe noi. Intr-una din zilele trecute tinerii din Chiheru de Jos discutau diferite probleme din viaţa lor. Unii vorbeau — nu prea blînd — despre timpul ploios, alţii mai do­cumentaţi, vorbeau despre evenimentele din ţară şi de peste hotare. Filip Pop, se­cretarul organizaţiei de bază U.T.M., care participa şi el la discuţii aduse vorba des­pre Festivalul de la Varşo­via. In întîmpinarea măreţei întîlniri a tineretului din lu­mea întreagă, şi ei s-au pre­gătit intens. Totuşi, ei ar dori să mai facă ceva. „Ce ar fi — spus atunci Filip Pop , dacă ne-am lua an­gajamentul să reparăm noi, utemiştii, drumurile de cîmp şi podeţele. La Chiheru de Sus au lucrat şi tineri şi bătrîni. Eu zic ca drumurile de cimp­­din hotarul Chihe­­rului de Jos să le reparăm noi“. Propunerea a fost a­­probată cu vie însufleţire. Aurel Tătar, Olivia Oltean, Alexandru Pop şi alţii au a­­nunţat pe toţi tinerii. In ziua hotărâtă, cu toţii erau pe lo­cul numit „praguri“, cu lo­­peţi, tirnăcoape. Au reparat 600 m drum şi 3 podeţe, în­că un rezultat în lupta pen­tru strîngerea recoltei şi în cinstea Festivalului. ★ Multe lucruri noi s-au fă­cut în Chiheru de Sus şi Chiheru de Jos. Un cămin cultural a fost dat în folo­sinţă în anul trecut, s-a re­glementat cursul pîrîului şi alte lucrări. Clădirea şcolii din Chiheru de Jos era ve­che, se cam dărăpănase.Ce­­au hotărît ţăranii munci­tori? Să reconstruiască şcoa­la. Şi aici îl întîlnim din nou pe comunistul Vasile Matei. Este ales în comisia cetăţenească pentru condu­cerea lucrărilor, alături de Ioan Badiu, deputat, Grigo­­re Pop şi Ioan Oltean, ţă­rani muncitori. Lucrările au început în primele zile ale lui iulie. Prin munca comu­nă, plină de elan a ţărani­lor muncitori, şcoala este ri­dicată, lemnăria gata, se aşteaptă doar ţiglele pentru acoperiş. In noul an şcolar, copiii din Chiheru de Jos, vor în­văţa despre trecutul, lupta pentru libertate al poporu­lui nostru, în noua clădire construită de harnicii ţă­rani muncitori, stăpîni pe rodul muncii lor. 1 M­­MS șI V. OLTEANU In preajma deschiderii expoziţiei de la Reghin Pe locul oborului de vite, la poale­le pădurii „Rotunda“ din Reghin, în­tr-un loc pitoresc s-a amenajat expo­ziţia de animale contractate din re­giunea noastră. Expoziţia va fi des­chisă între 8 şi 10 august. In aceste zile va avea loc tradiţionalul tîrg din august, cu o vechime de peste 300 de ani, unul din cele mai mari tîrguri din Ardeal. Animale de rasă cumpă­rate aici s-au răspîndit apoi pe tot cuprinsul ţării. Pe o lungime de peste 150 m se întinde construcţia grajdului, care va adăposti în boxele sale perechea de boi de rasă Simmental a colectivişti­lor din Vrabia (raionul Ciuc), două vite ale colectiviştilor din Ditrău (ra­ionul Gheorghieni), cele două vaci ale colectiviştilor loan Toth din Să­­răţeni şi Mihai Sute din Chendul Ma­re (raionul Sîngeorgiu de Pădure), mînzaţii ţăranilor muncitori loan Mol­dovan şi Petru Rusu din comuna Ja­­beniţa (raionul Reghin), viţelul ţăra­nului muncitor loan Costea din co­muna Sîntu şi multe alte animale în­grăşate. Pe latura de nord, pe o lun­gime de peste 40 m se continuă graj­dul unde vor fi expuse animalele de rasă contractate, care nu vor fi date pentru tăiere, ci se vor schimba cu alte animale pentru prăsilă. Pe latura de sud a expoziţiei încep construcţii mai mici, destinate pentru diferite categorii şi specii de animale. Compartimentele unde se vor plimba în voie cele 10 raţe contractate ale ţă­ranului muncitor Ioan Cotoi din Bâi­­ţa, gîştele ţăranului muncitor Dumi­tru Baciu din comuna Sîntu şi altele sînt îngrădite frumos cu plase de sîr­­mă. Mai departe sînt boxele neacope­rite, pentru oi, unde îşi va aduce ţă­ranul muncitor Alexandru Nagy din satul Filipişul Mic cele 4 oi şi berbe­cele care are o greutate de peste 100 l­g, sau Iuliu Lepădatu din comuna Cedrad îşi va prezenta oile, mîndrin­­du-se fiecare cu munca sa şi cu ceea ce va preda statului. De o construcţie mai solidă sunt bo­xele destinate porcilor, în care ţăranul muncitor Francisc Moşneag din Sim­­briaş şi colectiviştii din Batoş îşi vor expune porcii îngrăşaţi pe bază de contract. In cadrul expoziţiei sunt amenajate cabine pentru medicul veterinar şi uman, înzestrate cu cele necesare, şi un local pentru serviciul de informa­ţii. Pe aleea din mijloc a expoziţiei vor fi expuse maşinile şi uneltele cu care vor fi premiaţi colectiviştii şi ţăranii muncitori care au prezentat cele mai frumoase animale contractate, iar în capătul aleii de la intrare o mică sce­nă, pentru muzic­ă. La intrarea în expoziţie sunt con­struite chioşcuri unde O.C.L. „Alimen­tara”, T.A P.L., „Cartea Rusă”, O.C.L. „Produse industriale”, vor pune la dispoziţia vizitatorilor tot felul de mărfuri şi alimente. In zilele cît va fi deschisă expoziţia şi va dura tîrgul de animale colecti­viştii şi ţăranii muncitori din regiunea noastră cît şi din împrejurimi vor avea prilejul să vadă animalele con­tractate cu O.R.A.C.A. bine îngrijite şi premiile care vor fi acordate celor care au prezentat cele mai bune exem­plare. Expoziţia de la Reghin constituie un bun prilej de îmbogăţire a cunoştinţe­lor unde se pot trage multe învăţă­minte, de aceea e bine să fie vizitată de un număr cit mai mare de colecti­vişti, întovărăşiţi, ţărani muncitori cu gospodării individuale, crescători de animale din regiunea noastră. R. CÂMPEANU. Chitanţa nr. 1 pe raion In ziua de 28 iulie 1955 pe poarta Bazei de recepţionare din Reghin, a intrat o căruţă încărcată cu cereale aparţinînd ţăranului muncitor loan Todoran din comuna Petelea cu nr. casei 583. El e primul producător a­­gricol din raionul Reghin care a ve­nit să dea statului partea cuvenită. E mîndru şi plin de voioşie că a dăruit clasei muncitoare prima pîine din re­colta sa pe acest an. Stind de vorbă cu tînărul utemist, el ne mărturiseşte că tot drumul l-a frămîntat gîndul ca nu cumva altci­neva să-l fi luat înainte. E fericit acum că în mîna lui se află chitanța nr. 1. Griul predat de tovarășul loan Todoran este de calitate bună, avînd greutatea hedolitrică de 75,2 kg, iar umiditatea de 15,2 la sută. EMIL DIMITRESCU, corespondent Fruntaşi la recolat Printre comunele avansate in mun­cile agricole de recoltare se numără Breaza, Petelea, şi Petrilaca din ra­ionul Reghin. Ţăranii muncitori Iosif Ilyés şi Andrei Ilyés, din comuna Beica de Jos, au fost primii care de îndată ce s-au ivit condiţiile favorabi­le recoltatului au ieşit pe cîmp la se­ceriş. Tot ei au fost primii care au terminat. La G.A.S. „Stahanov“ din Reghin, Todor Someşan, îngrijitor la mater­nitatea de porci, s-a angajat ca în perioada recoltatului, pe lingă înde­plinirea muncii ce i-a fost încredin­ţată, să-i ajute pe ceilalţi muncitori ai gospodăriei la strîngerea recoltei. S-a ţinut de cuvînt. Pe cîmp, la mun­ca de recoltare a cerealelor, el îşi de­păşeşte norma zilnică cu 40 la sută. ANUNŢ Vineri 5 august 1955, va avea loc în oraşul nostru tragerea pe ţa­ra la LOTO-CENTRAL. Tragerea se va ţine în parcul de cultură „Lázár Ödön“ la orele 19, după care va urma un spectacol de estradă. In caz de ploaie tragerea va avea loc la aceeaşi oră in sala mare a Palatului cultural. Invitaţii gratuite se găsesc la sediile de vînzare LOTO-CENTRAL. 3 august 1955 Competiţii sportive în cinstea lui 23 August Pentru a cinsti măreaţa săr­bătoare a zilei de 23 August Comitetul regional U. T. M., C.C.F.S. regional şi consiliile regionale ale asociaţiilor sporti­ve vor organiza o serie de ma­nifestări sportive. In acest scop, după ce cu fa­za II-a pe centre de comune s-au încheiat concursurile spor­tive ale tineretului, din iniţiati­va comitetului regional U.T.M­. şi C.C.F.S. regional se va orga­niza în fiecare raion între 6—7 august faza raională la tir, înot, volei, atletism şi popice în ve­derea promovării de noi elemen­te tinere în diferitele discipline sportive. In continuarea acestor întreceri în zilele de 20, 21 şi 22 august, se va organiza în co­munele Miercurea Niraj, Gă­ieşti, Troiţa şi Crăciuneşti (ra­ionul Tg. Mureş) faza regională a­ acestor întreceri, în cadrul cărora cei mai buni din fiecare raion se vor întîlni pentru a-şi disputa întîietatea. Atleţii din Tg. Mureş, în zile­le de 19-21 august, pe terenul „Avîntul” se vor întrece în di­feritele probe pentru cîştigarea „Cupei 23 August”. Tot pe acest teren în cinstea zilei eliberării se vor desfăşura finalele „Spar­­tachiadei Sindicale” în cadrul cărora se vor întîlni atleţii din industria lemnului. înotătorii din colectivele „A­­vîntul” se vor întrece în minu­natul bazin de la Topliţa între 8—10 august, iar cele mai bune jucătoare de handbal din regiu­nea noastră alături de jucătoa­rele din Cluj, Oraşul Stalin şi Baia Mare vor lupta între 20-23 august pentru cîştigarea „Cu­pei Regiunii Autonome Maghia­re”. Din programul organizat în cinstea zilei de 23 August nu lipsesc nici concursurile de ca­notaj. La baza nautică din Tg. Mureş se va organiza un con­curs de schiff, canoe, caiac şi bărci populare între vîslaşii din Tg. Mureş şi cei din Reghin. Sportivii cooperativelor meş­teşugăreşti din Tg. Mureş îşi vor disputa întîietatea la fotbal, popice şi ciclism, întreceri or­ganizate de colectivul sportiv „Voinţa”. Tot în organizarea a­cestui colectiv se vor desfăşura între 12—14 august în parcul sportiv „Voinţa” din Piaţa Sta­lin faza de zonă a voinţiadei la volei masculin şi femenin, cu participarea echipelor campioa­ne din Oraşul Stalîn, Baia Ma­re, Cluj, Zalău, Oradea, şi Tg. Mureş. Iubitorii de tir îşi vor avea şi ei concursul, dotat cu „Cupa 23 August”, ce se va desfăşura la poligonul de tir de pe platoul Corneşti. Prin grija Consiliului regio­nal al asociației „Recolta” se vor organiza, pe întreg întinsul regiunii noastre, întrecerile din cadrul „Spartachiadei de toam­nă a satelor” pentru ramurile atletism, gimnastică, volei şi trîntă care au ca scop“antrena­rea unui număr cît mai mare de tineri şi tinere de la sate în practicarea organizată a cultu­rii fizice şi sportului. In cinstea zilei de 23 August se vor înche­ia întrecerile de masă din etapa I-a pe comune. Concomitent cu aceasta, în fiecare raion se va organiza la volei întrecerea pentru „Cupa 23 August”, cu participarea nu­mai a echipelor din mediul să­tesc. In prima jumătate a lunii august în fiecare raion se va desfăşura concursul de ciclism al tinerilor săteni în cadrul „Cu­pei secerişului”­ In raioanele Reghin şi Topliţa se va orga­niza competiţia de oină, dotată cu „Cupa Recolta”. Pînă la 23 August se va des­făşura „Luna G.M.A. la înot”, în vederea trecerii normelor la această disciplină de către un număr cît mai mare de aspi­ranţi G.M.A. din colectivele „Recolta”.­ Organizatorii întrecerilor ce se vor desfăşura în cinstea săr­bătorii eliberării au trecut deja la pregătirea tuturor amănunte­lor pentru a putea asigura o cît mai bună reuşită a acestora. Cupele, plachetele, insignele, diplomele şi diferite premii îşi aşteaptă cuceritorii care nu vor precupeţi nimic pentru a aduce succese de seamă culorilor co­lectivului şi raionului pe care le reprezintă. FLOREA ROMULUS Să asiguram un fond de seminţe de soi selecţionate Pentru asigurarea unui fond de seminţe de soiuri raionate valoroase, în raionul Tg. Mureş s-a organizat recunoaşterea în cîmp a culturilor de cereale, le­guminoase, plante textile şi plante de nutreţ. Astfel, la gospodăriile agri­cole colective s-au identificat ca bune seminciere 633 ha culti­vate cu grîu de toamnă, 130 ha­­cu orz de toamnă, 190 ha cu or­zoaica, iar în sectorul individual s-au identificat peste 2.800 ha. cu grîu de toamnă, 424 ha cu orzoaică și altele. Culturile identificate se recoltează, se iau snopi de probă, din ele, apoi se treieră şi se depozitează sepa­rat. De aceste lucrări s-au preocu­pat cu grijă inginerii de la punc­tele agricole din Pănet şi Acă­­ţari. Inginerii şi tehnicienii de la punctele agricole Vărgata, Miercurea Niraj, Păsăreni, au neglijat aceste lucrări cît şi trimiterea actelor de recunoaş­tere a culturilor la raion. Datorită comodităţii ingineru­lui agronom Alexandru Kovács, de la punctul agricol din Gor­­neşti, care nu a supraveghiat îndeaproape lotul semincier de la Voivodeni, cultivat cu plante perene şi nerecoltîndu-le la timp s-a produs o pierdere de 25 la sută. Neglijenţă faţă de păstrarea snopilor de probă luaţi din cultura orzului de toamnă a fost manifestată din partea conducerii gospodăriei agricole colective din Chinari. Inginerii şi tehnicienii agro­nomi sunt datori să privească cu seriozitate această problemă, să dea îndrumările necesare co­lectiviştilor cît şi ţăranilor muncitori care recoltează plan­tele de pe loturile seminciere, să le arate importanţa recoltă­rii, treieratului cît şi depozită­rii pe soiuri şi în bune condiţiuni a seminţelor recunoscute ca soi. Numai astfel vom putea avea a­­sigurată pentru anul următor o sămînţă de soi specifică raio­nului, care va asigura la rîndul ei o recoltă sporită la hectar.

Next