Steaua Roşie, august 1955 (Anul 4, nr. 304-312)

1955-08-03 / nr. 304

3 august 1955 în centrul preocupărilor muncitori­lor din industria uşoară sta acum lupta pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea continuă a calităţii pro­ducţiei. In această bătălie sunt antre­nate şi colectivele diferitelor secţii ale uzinelor textile „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe. Organizaţiile de bază din această întreprindere se situează în fruntea luptei pentru buna calitate a produselor. încă din anul trecut tex­­tiliştii secţiei ţesătorie, unde îşi des­făşoară activitatea organizaţia de bază nr. 6, sunt în primele rînduri ale luptei pentru calitate. In primul semestru al acestui an muncitorii secţiei ţesătorie au depăşit indicele calitativ cu 1,9 %. Biroul organizaţiei de bază şi secţia controlului de calitate Intre biroul organizaţiei de bază şi secţia controlului de calitate există o strînsa legătură.Aceasta se realizează prin insăşi membrii de partid care lu­crează în cadrul secţiei controlului de calitate. Iosif Pall face par­te din colectivul secţiei controlu­lui de calitate. El informează zilnic biroul organizaţiei de bază despre fe­lul cum se realizează calitatea produc­ţiei de către muncitorii secţiei.In felul acesta biroul organizaţiei de bază are posibilitatea de a lua operativ măsuri politice pentru remedierea lipsurilor ce se ivesc în problema calităţii. Această metodă de muncă a organizaţiei de ba­ză nr. 6 a fost popularizată de către comitetul de partid al întreprinderii şi as­tie! a căpătat o largă răspindire în intreaga uzină, dind rezultate bune. La propunerea membrilor de partid Organizaţia de bază din secţia fesăo­tone dezbate periodic în adunările sale problema calităţii produselor. Cu această ocazie membrii şi candidaţii de partid iau parte activă la discuţii şi fac propuneri valoroase. La propu­nerea tovarăşei Ana Radu, adunarea organizaţiei de bază a hotârît să se organizeze în secţie demonstraţii prac­tice, unde muncitorii fruntaşi şi cei cu mai multă experienţă in muncă să arate celor rămaşi în urmă cum trebuie să muncească pentru realizarea planu­lui la calitate. Demonstraţiile practice, făcute în cea mai mare parte de către membrii de partid, contribuie in bună măsură la ridicarea muncitorilor ră­maşi în urmă la nivelul celor înaintaţi. Nu cu mult înainte, muncitorul Alexandru Moldovai, cu toată stră­dania depusă nu reuşea să-şi realizeze planul la calitate decit în proporţie de 80—81o­ 0. In urma ajutorului primit din partea comuniştilor, prin demon­straţiile practice şi prin sfaturi, el iz­buteşte acum să-şi depăşească planul zilnic de producţie cu 27%, iar planul ia calitate să-l realizeze 100%. La fel şi muncitoarea Vilma Ferencz, care înainte nu realiza planul la calitate decit în proporţie de 96%, acum îl îndeplineşte 100%. Comunişti în fruntea luptei Conştienţi că lupta pentru ridicarea continuă a calităţii producţiei poate fi încununată de succesi numai în cazul cînd la ea participă în mod efectiv toţi muncitorii, membrii de partid consideră de datoria lor ca în această luptă să servească drept exemplu în faţa întregului colectiv. Şi, într-adevăr, cea mai mare parte dintre comunişti sînt în fruntea întrecerii socialiste, în fruntea luptei pentru o tot mai bună ca­litate a producţiei. Merită să subliniem că membrii de partid, cum este de pildă Pakulár Bálint care realizează pianul ia calitate în proporţie de 103,3%, sunt exemple vii în producţie. Pentru a da un caracter de masă luptei pentru calitate, membrii de par­tid, care de altfel fac parte din colec­tivul de agitatori ai organizaţiei de ba­ză, organizează săptămânal convorbiri cu muncitorii în care le vorbesc despre experienţa fruntaşilor în producţie, despre metodele de muncă ale acestora şi despre rolul important ce îl are lupta pentru calitatea producţiei în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Tot cu prilejul convorbirilor, agitato­rii citesc articole din diferite ziare şi reviste in care se arată experienţa înaintată a muncitorilor din alte uzine textile, articole care sint discutate pe larg de textiliştii din Sf. Gheorghe. Articolele ce apar la gazeta de perete de asemenea se ocupă cu problema ca­lităţii producţiei. Prin ele se râspîn­­deşte experienţa şi metodele de lucru ale fruntaşilor şi ale muncitorilor înaintaţi în producţie şi se critică ne­păsarea şi ramînerea în urmă a celor codaşi.­­­• Pentru continua îmbunătăţire a ca­lităţii producţiei şi pentru ca fiecare muncitor din secţia ţesătorie să-şi în­deplinească planul, organizaţia de bază va trebui să dea o şi mai mare atenţie organizării şi desfăşurării activităţii brigăzilor de calitate, precum şi cursu­rilor de calificare profesională a mun­citorilor, lucru de care pină acum or­ganizaţia de bază nu s-a ocupat cu destulă fermitate. Ţinînd seama că ţesătoria este una din cele mai importante secţii ale uzi­nei, biroul organizaţiei de bază nr. 6 ajutat de comitetul de partid din uzină, este bine să organizeze consfătuiri cu celelalte birouri ale organizaţiilor de bază, în care să discute despre calitatea producţiei, despre munca pentru cali­tate­a colectivelor din secţiile auxilia­re, în aşa fel încît lupta pentru calitate să cuprindă toate secţiile de fabricaţie, toate fazele de lucru, de la pregătirea materiei prime pină la ambalarea pro­ducţiei finite. Numai luptînd neobosit pentru îm­bunătăţirea pe toate căile a calităţii producţiei se poate aduce un aport tot m­ai mare avîntulu­i pe care l-au luat oamenii muncii pentru a da textile mai trainice, mai frumoase, care să cores­pundă cerinţelor mereu crescinde ale cumpărătorilor. V. CIMPLANU VIAŢA DE PARTID Galitatea producţiei în atenţia organizaţiei de baza In îndeplinirea planului pe anul 1955, contractele colective constituie o înaltă forţă organi­zatorică. Din analizele făcute asupra realizărilor pe primul se­mestru, a reieşit clar că în acele întreprinderi unde se exercită un riguros control atît din par­tea organizaţiilor de bază, orga­nelor sindicale şi economice, cît şi din partea maselor însăşi, succesele în domeniul realizării sarcinilor reciproce prevăzute în contractul colectiv nu întîrzie să se arate. Nenumărate între­prinderi aparţinătoare Sindica­tului Lucrătorilor din Industria Uşoară şi-au realizat sarcinile ce le reveneau din primul plan cincinal. Printre aceste întreprin­deri se numără Filatura de lină din Covasna, fabrica de textile „Gheorghe Doja” din Sf. Gheor­ghe, întreprinderea „Ludovic Minschi” din Tg. Mureş, etc. In vederea realizării planului cin­cinal, întreprinderile din regiu­nea noastră au trecut la crearea de condiţii cît mai bune de mun­că şi de viaţă, traducînd în fapte obligaţiunile prevăzute în con­tractul local. La întreprinderea locală „Lázár Ödön” din Tg. Mureş, la toate unităţile aparţinătoare , acesteia, s-au făcut toate reparaţiile şi insta­laţiile necesare, pentru ca proce­sul de producţie şi eforturile fi­zice ale muncitorilor să se­ uşu­reze din ce în ce mai mult. Ast­fel s-au luat măsurile necesare asigurării protecţiei muncii, s-au instalat băi pentru munci­tori şi conducte de apă potabilă la secţiile mezelarie, fabrica de biscuiţi, de oaie şi de sticlă. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre întreprinderile comu­nale din Tg. Mureş, unde atît organizaţia de bază cît şi comi­tetul de întreprindere au acordat toată atenţia cuvenită, pentru ca sarcinile prevăzute în con­tractul colectiv să fie realizate la timp. Datorită ajutorului per­manent acordat de către condu­cerea întreprinderii cît şi ela­nului muncitorilor, s-a reuşit ca planul producţiei globale pe primul semestru al anului să fie realizat in proporţie de 123%, iar productivitatea muncii să crească cu 23% obţinîndu-se în acelaşi timp, peste sarcina pla­nificată o reducere a preţului de cost de 6,5%. Aceste rezultate se­ datoresc în mare parte reali­zării totale a măsurilor prevă­zute în contractul colectiv, cum ar fi de pildă organizarea şi conducerea întrecerii socia­liste, intensificarea mişcării de inovaţii prin lansarea a o serie de teme, etc. Conducerea între­prinderii a acordat ajutor per­manent muncitorilor care şi-au construit locuinţe. Astfel, mun­citori ca Andrei Komáromi şi Emeric Peti, ambii fruntaşi în producţie, s-au mutat deja în noile locuinţe construite în acest an. Printre întreprinderile care şi-au realizat majoritatea sarci­nilor din contractul colectiv se numără : întreprinderea „7 No­iembrie” din Aliercurea Ciuc, „11 Iunie” din Sf. Gheorghe, „Mureşul” din Gheorghieni, „In­ternaţionala” din Tg. Mureş şi altele. Realizări frumoase au fost obţinute şi în domeniul coopera­ţiei. Planul pe luna iunie la pri­mirea de noi membri a fost rea­lizat în proporţie de 137,7%, la fond social în proporţie de 122,7%, iar planul de achiziţii în procent de 124,4%. In raionul Gheorghieni, lucrările de ame­najare a magazinului „Univer­sal” sunt în plină desfăşurare. Lucrări de amenajare pentru magazine universale au început şi în raioanele Tg. Secuiesc şi Reghin. In total, pe regiune, în primul semestru al anului au luat fiinţă 94 de noi unităţi de desfacere. In primul semestru au fost antrenaţi în întrecere un număr de peste 4.500 gestionari, vînzători, achizitori, etc. In a­­ceastă perioadă au fost de ase­menea confirmaţi­ 88 fruntaşi în producţie. Numărul diferitelor brigăzi a crescut, în primul se­mestru, cu 56 faţă de 13 cîte au fost prevăzute în contract. Cu toate rezultatele frumoase obţinute,în cadrul regiunii noas­tre mai persistă încă o serie în­treagă de lipsuri în domeniul realizării sarcinilor din contrac­tul colectiv. Multe conduceri de întreprinderi, organizaţii de­­ba­ză şi comitete sindicale, au pri­vit cu nepăsare această proble­mă. La Trustul regional de con­strucţii, de pildă, datorită lip­sei de control şi dezinteresului manifestat de către conducere, pînă în prezent au fost realizate doar cîteva din măsurile înscri­se în contractul colectiv. O ati­tudine greşită manifestată de unii conducători de întreprinderi este şi aceea de a nu participa la şedinţele de analiză, cum se întîmplă adesea cu directorii de la Filatura de lină din Covasna, fabrica de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor” din Tg- Mureş, Între­prinderea „En­csci Mauriciu”, etc., care motivează de fiecare data cu faptul că au de rezol­vat „lucruri mult mai importan­te”. O altă lipsă care se mani­festă în toate întreprinderile din regiunea noastră este aceea că graficele de urmărire a îndepli­nirii sarcinilor prevăzute în contractul colectiv sunt inexisten­te. In întreaga regiune pot fi găsite doar 2 astfel de grafice. Ca urmare a lipsei totale de con­trol putem arăta faptul că la Comitetul de linie C.E.R. deşi a fost întocmit un plan de acţiune în vederea unei bune desfăşu­rări a concursului de inovaţii, acesta a rămas doar pe hîrtie ; în cursul primului semestru al anului nu a fost organizată nici măcar o conferinţă cu caracter tehnic. Pentru ca pe viitor să se asi­gure o realizare integrală a sar­cinilor prevăzute în contractul colectiv, trebuie ridicat neconte­nit simţul de răspundere, pen­tru traducerea în viaţă a acestui important document în viaţa în­treprinderilor. In aceasta un rol de seamă îl au adunările gene­rale şi conferinţele, în care con­ducerile întreprinderilor prezin­tă dări de seamă asupra felului în care s-au realizat angajamen­tele. Propunerile şi observațiile critice făcute în adunările gene­rale să fie analizate, totalizate, luîndu-se măsuri concrete de re­mediere, a lipsurilor şi efectu­îndu-se un control riguros, de zi cu zi, al îndeplinirii lor. Pentru respectarea contractelor colective STEAUA ROȘIE Prin oraşul Festivalului împodobită sărbăto­reşte de însufleţitul ti­neret polonez, Varşo­via — oraşul Festiva­lului — şi-a primit oaspeţii dragi. Tinerii şi tinerele ion Varşovia au in­­tîmpinat cu căldură pe tinerii luptători pentru pace. Ei fac tot ce le stă în putinţă pentru ca cei 30.000 oaspeţi străini să se simtă înconjuraţi de o atenţie cordială şi prietenească. Tineretul din cele mai mari în­treprinderi din Varşo­via şi studenţii de la institutele de invăţă­­mînt superior au luat în grijă diferitele de­legaţii care participă la Festival. Tineri şi tinere din 115 ţări, au venit în capitala Republicii Populare Polone pen­tru a lua parte la cel de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, care s-a deschis la 31 iulie. Glasurile tinereşti răsună în parcurile din Varşovia, exprimînd în toate limbile pămîn­­tului năzuinţa cea mai scumpă omenirii: pace şi prietenie. Pe marele stadion ce se înalţă semeţ pe malul Vistulei, gran­dioasă construcţie ar­hitectonică, cu o capa­citate de peste 70.000 de locuri, ridicată doar în II luni, dato­rită linei munci cu a­­devărat eroice, băieţi şi fete de pretutindeni au început să-şi mă­soare destoinicia şi măiestria în cele mai felurite discipline spor­tive. Pe cele 15 estrade construite în citeva zile, cît şi pe scena uriaşului amfiteatru, (cu o capacitate de 2.800 locuri) construit pe coasta înverzită a muntelui din parcul tineretului „Agrikol", vor putea fi ascultate melodii populare din toate continentele, vor putea fi admirate fru­moasele porturi naţio­nale din cele mai di­ferite ţări, talentele tinerilor artişti. In cîntec şi joc se va închega şi mai pu­ternic prietenia tine­rilor din lumea întrea­gă, năzuinţele lor pen­tru o viaţă frumoasă şi un viitor senin. Festivalurile prece­dente de la Praga, Budapesta, Berlin, Bu­cureşti, au constituit demonstraţii puternice ale tineretului, ale do­rinţei lui pentru pace, prietenie, coexistenţă paşnică, şi înţelegere între popoare. Actualul Festival, se desfăşoară in condiţii noi, în condiţiile crea­te de conferinţa de la Geneva, ce a de­curs in spiritul înţe­legerii, bunăvoinţei şi cordialităţii, şi care a deschis calea pentru coexistenţa paşnică a popoarelor. Această posibilitate face să crească şi mai mult voioşia participanţilor, încrederea lor în vii­tor, în dorinţa po­poarelor capabile să-şi impună năzuinţa lor cea mai înaltă — pa­cea. Festivalul de la Var­şovia va constitui pentru tinerii şi tine­rele din lumea întrea­gă, un minunat pri­lej de a-şi manifesta satisfacţia pentru suc­cesele obţinute la Ge­­neva şi dorinţa vie de a lupta pentru lărgirea acestor succese. Delegaţia patriei noastre va demonstra la Varşovia succesele uriaşe ale evoluţiei noastre culturale şi dorinţa fierbinte a în­tregului nostru popor de a consolida şi lărgi succesele obţinute la Geneva. Echipe de U. T. M. în ajutorul strîngerii recoltei tur­ cilor şi stringerea pîinii poporu­lui. Numai pentru gospodăria a­gricolă de stat din Odorhei pes­te 300 tineri, organizaţi în echi­pe, au plivit zarzavaturile pe o suprafaţă de 13 ha şi au prăşit un hectar. Tinerii de la între­prinderea industrială raională „József Attila” din Odorhei au confecţionat din tablă 125 lămpi pentru arie. La gospodăria agricolă de stat „1 Mai” din Tg. Mureş peste 100 elevi ai şcolii profe­sionale metalurgice au prăşit un hectar de zarzavaturi şi le­gume. De la fabrica de produse finite din piele „Petőfi­­Sándor” din Tg. Mureş o echipă com­pusă din 30 tineri în frunte cu Szász Juliana, care şi în uzină realizează zilnic cîte 2 norme , a strins de pe tarlalele gospo­dăriei agricole colective „Steaua roşie” d­in comuna ledul, uma­nul t­g. Mureş) 450 kg maz­.ie. Tinerii fabricii de mobile „Si­mé Géza” şi ai întreprinderii „Ludovic Minschi” din ora­jiu nostru în număr de 75, re­la­­tiv 80 au dat ajutor la stringe­­rea paioaselor gospodăriei agri­cole colective „Partizanul” din comuna Ernei, (raionul Tg. Mu­reş). In oraşul Tg. Mureş un număr de 33 echipe cu peste 700 tineri au dat ajutor preţios, în bune condiţii de lucru la întreţinerea culturilor şi la stringerea recol­tei, celorlalte gospodării agri­cole colective şi întovărăşiri agricole din acest raion-Numărul orelor de lucru efec­tuate în mod voluntar pe întrea­ga regiune de către tinerii noştri în campania de stringere a recol­tei se ridică la aproape 5.000. Pe lingă acestea organizaţiile de bază U.T.M. din regiunea noas­tră au mai organizat 900 echipe de pionieri pentru stringerea spicelor. Tineri ! Concentraţi toate for­ţele voastre şi daţi cît mai mult ajutor oamenilor muncii de pe ogoare în stringerea cît mai grabnică a pîinii poporului! Sute de tineri din întreprinde­rile, vn­­ituţiile­ şi din şcolile Re­giunii Autonome Maghiare, au întmpinat deschiderea Festiva­lului Mondial al Tineretului prin participarea în mod voluntar la lucrările de întreţinere a cultu-

Next