Steaua Roşie, septembrie 1955 (Anul 4, nr. 313-320)

1955-09-03 / nr. 313

z ,STEAUA ROȘIE Să popularizăm exemplul viu al superiorităţii gospodăriei colective In tot cursul anului, dar mai ales la culegerea rodului muncii lor, colectiviştii se mîndresc cu rezultatele obţinute în sporirea producţiei agricole. Recoltele bogate obţinute se datoresc fapt­­ului că în gospodăria colectivă pămîntul este comasat pe tarla­le întinse, ceea ce permite me­canizarea lucrărilor agricole principale, măreşte posibilitatea aplicării regulilor stabilite de agrotehnică. Folosirea tractoa­relor, a diferitelor maşini agri­cole sau aplicarea rotaţiei cultu­rilor este greu de realizat pe în­gustele fîşii de pămînt ale ţăra­nilor cu gospodării individuale. Lucrînd cu forţe unite colecti­viştii îşi pot organiza mai bine munca, crează noi ramuri de producţie sau le lărgesc pe cele existente. „ Gospodăria agricolă colectiva ..Brazdă Nouă” din Dedrad a luat fiinţă anul trecut, la 11 iu­lie, cu un număr de 61 familii. La­ început a fost mai greu, dar în toamnă colectiviştii din De­drad au pornit în noul an agri­col cu şi mai mare încredere în forţa şi capacitatea lor de a-şi făuri o viaţă nouă, îmbelşugată. In toamna trecută au însămin­­ţat grîu în rînduri încrucişate pe o suprafaţă de 5 hectare. Pregă­tirea solului şi semănatul s-a executat cu maşinile S.M.T.-ului din Reghin. Sămînţa selecţiona­tă şi tratată a încolţit şi s-a dez­voltat viguros. Cu toate că tim­pul din iarnă n-a fost pe deplin favorabil, prin lucrările de în­treţinere executate, tăvălugit sau grăpat, şi îngrăşarea supli­mentară s-a stimulat vegetaţia culturii, întreţinerea lanului fă­ră de buruieni, recoltatul şi tre­ieratul au contribuit la obţinerea unei producţii medii de 2.500 kg grîu la hectar, producţie ne­atinsă încă în comună pe supra­feţe mai mari. _____ Anul acesta, văzînd rezulta­tele obţinute prin aplicarea me­todelor avansate şi a regulilor agrotehnice, colectiviştii din De­drad îşi vor mări suprafaţa cul­tivată cu grîu însămînţat în rîn­duri încrucişate. Cu 7 ani în urmă, în întreg satul Lueriu producţia globală de cereale nu depăşea cantitatea de 12 vagoane. Au trecut 5 ani de cînd în acest sat a luat fiinţă gospodăria agricolă colectivă „Zori noi”, care cuprinde acum aproape o treime din numărul familiilor din sat. Ce poate de­monstra mai grăitor superiori­tatea gospodăriei colective faţă de gospodăria individuală, fărâ­miţată, de­cît faptul că anul a­­cesta gospodăria a obţinut o producţie echivalentă cu produc­ţia realizată cu ani în urmă pe întreg satul. Sporirea producţiei are ca urmare dezvoltarea con­tinuă a gospodăriei. In prezent, colectiviştii au un autocamion propriu, şi-au construit un grajd modern, un saivan, pătul, ma­gazie de cereale, au cu 10 vaci, 380 oi, 12 cai, 8 scroafe, 50 co­lonii albine mai mult decît la în­fiinţare. Toate acestea s-au rea­lizat prin munca unită a celor peste 60 familii de ţărani colec­tivişti, care ajutaţi de stat şi în­drumaţi în muncă de organiza­ţia de partid păşesc cu paşi ho­­tărîţi pe drumul făuririi vieţii noi. Despre viaţa nouă a colec­tiviştilor din Lueriu vorbesc şi casele noi construite de ei şi belşugul care îşi face tot mai mult loc în casele lor. Mai multe gospodării colecti­ve din regiunea noastră au ter­minat treierişul. In marea ma­joritate a cazurilor producţiile medii realizate de gospodăriile colective, pe suprafeţe întinse de zeci de hectare, depăşesc con­siderabil­­cele mai frumoase re­zultate obţinute de ţăranii mun­citori cu gospodărie individuală, fruntaşi în muncile agricole. In comuna Corunca, de pildă, gos­podăria a obţinut cu aproape 300 kg mai mult grîu la hectar, decît ţăranii muncitori Petre Moldovan, Dionisie Labancz, Vasile Ilyés şi alţi ţărani mun­citori fruntaşi din comună. Gos­podăriile colective din Sîntana de Mureş, Crăciuneşti, Stejeriş, şi multe altele au obţinut pro­ducţii de peste 2.000 kg grîu la hectar. Rezultatele frumoase înregis­trate de gospodăriile agricole colective vor fi şi mai concret demonstrate cu prilejul reparti­zării avansurilor de 40 la sută. Comitetele raionale de partid și comitetele executive ale sfaturi­lor populare raionale trebuie să folosească acest eveniment im­portant pentru popularizarea succeselor înregistrate de gospo­dăriile colective. Ţăranii munci­tori din comunele învecinate gospodăriilor colective trebuiesc invitaţi să participe la reparti­zarea avansurilor. In munca pentru transforma­rea socialistă a agriculturii, popularizarea succeselor gospo­dăriilor colective constituie o sarcină de frunte, permanentă. Trebuiesc organizate vizite ale ţăranilor întovărăşiţi sau cu gospodării individuale la gos­podăriile agricole colective din apropiere, şi invers, colectiviş­tii să viziteze pe ţăranii munci­tori întovărăşiţi sau pe cei cu gospodării individuale, să le vorbească despre munca şi via­ţa lor, despre rezultatele obţinu­te. In acest fel tot mai mulţi ţă­rani muncitori se vor convinge de superioritatea gospodăriei colective şi vor păşi cu încrede­re pe drumul vieţii noi , îmbel­şugate. Fruntaşii întrecerii socialiste şi patriotice Analizînd munca agronomilor din raionul Tg. Mureş desfăşu­rată în campania de vară s-a constatat că cele mai bune re­zultate le-a obţinut inginerul a­­gronom Elek Pakot, de la punc­tul agricol din Acăţari. Locul doi l-a ocupat tehnicianul agro­nom Aszalós Andrei, de la punc­tul agricol din Ungheni, iar in­ginerului agronom Ştefan Szat­mári, de la punctul agricol din Pănet, i-a revenit locul trei. Dintre gospodăriile agricole colective cele mai bune rezulta­te le-a obţinut gospodăria colec­tivă din Sîntana de Mureş, ur­mată de cele din Pănet şi Nico­leşti-Ciba. Un merit deosebit are întovă­răşirea din Ţiptelnic, care în tot cursul acestui an s-a menţi­nut pe locul întîi; la ultima a­­n­aliză întovărăşirile din Boteni şi Band au ocupat locul doi şi trei.Datorită bunei organizări a muncii de treieriş şi colectări de către Comitetul executiv al sfa­tului popular, comuna Oaia a primit drapelul de fruntaşă pe raion. Cu această ocazie în ca­dru festiv s-au împărţit flori şi drapele ţăranilor fruntaşi la lu­crările agricole. Pe locurile doi şi trei s-au situat comunele Band şi Ceuașul de Câmpie. O nouă întovărăşire zootehnică Cu cîteva luni în urmă în co­muna Lunca de Sus a luat fiinţă prima întovărăşire zootehnică din raionul Ciuc. Exemplul în­­tovărăşiţilor din Lunca de Sus a fost urmat şi de ţăranii mun­citori din Lunca de Jos. La 28 august a fost inaugurată în a­­ceasta comună o întovărăşire zootehnică formată din 10 fami­lii de ţărani muncitori, care au adus întovărăşirii 42 oi şi 4 vaci cu lapte. La inaugurare au participat ca oaspeţi membri ai întovără­şirii zootehnice din Lunca de Sus. Ei au vorbit aici despre primele lor rezultate. Ioan Tan­­ko Szebeni a arătat că după fie­care oaie adusă în întovărăşire ei au primit cite 9 kg caş şi ur­dă. Prin cooperativă, întovără­şirea a valorificat 5.000 litri lapte de oaie. Din porumbul pri­mit pentru animalele îngrăşate pe bază de contract au primit pînă în prezent pe familie cite 75 kg. Venitul calculat pe o zi­­muncă este de aproximativ 50 lei.Adunarea întovărăşiţilor din Lunca de Jos a ales ca preşedin­te al întovărăşirii pe Petru K. Tanko, secretar pe Ioan P. Tan­­ko, iar ca membru în conducere pe Ignat Demeter. întovărăşirea şi-a întocmit planul de perspectivă, pe baza căruia încă în toamna acestui an vor reface 15 ha păşune, pe 6 hectare vor însămînţa sparce­­tă, iar în cursul iernii vor înce­pe construcţia grajdului pentru vaci şi oi proprietatea obşteas­că. EUGEN KONYA, corespondent Deschiderea anului universitar la L M. F.-T tg.-Mureş Sala de festivităţi frumos or­nată a Institutului medico-far­­maceutic din Tg. Mureş s-a do­vedit neîncăpătoare pentru stu­denţii şi profesorii veniţi să participe la solemnitatea deschi­derii noului an universitar. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de directorul institutului, Andrăsofszky Tiberiu, care a a­­rătat rezultatele obţinute în cei zece ani de existenţă, pe tărâm ştiinţific. Numai în anul universitar tre­cut au părăsit institutul un nu­măr de aproape 150 absolvenţi, locul lor fiind luat de cei peste 160 tineri veniţi în anul întîi. In cadrul adunării festive a avut loc şi înmînarea Medaliei Muncii următoarelor cadre me­dicale, didactice, administrative şi tehnice din cadrul institutului, decorate cu ocazia celei de a 10-a aniversări a institutului. Ander Zoltán, director ad­junct, Ambrus Péter, lector. Bi­­rek László, asistent, Bodis Sán­dor, medic, Boer László, confe­renţiar, Guzner Miklós, confe­ renţiar, Gross Frigyes, prode­can, Gü­ndisch Mihai, profesor, Hanko Zoltán, conferenţiar, Hi­­di József, desenator, Kovács En­dre, decan, Maros Tibor, decan, Naftali Zoltán, asistent, Nagy István, mecanic, Olasz Egon, asistent, Páll Gyula, conferen­ţiar, Puskás György, conferen­ţiar, Ravasz János, laborant, Rácz Gábor, lector, Rosenfeld Tibor, decan, Szilágyi Piroska, muncitoare, Székely Károly, pro­fesor şi Török Ferencz, prode­can. COMUNICAT cu privire la sesiunea Vll-a a Sfatului popular regional La data de 11 septembrie 1955 or­ele 8 dimineața, la sediul Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghia­re din Tîrgu Mureș, va avea loc cea de a Vll-a sesiune ordinară a Sfatu­lui popular regional, cu care ocazie se va dezbate următoarea ordine de zi: 1. — Analiza muncii comitetului executiv al Sfatului popular regional și problema transformării socialiste a agriculturii. 2. — Raport informativ despre ex­ecutarea planului de măsuri întocmit și aprobat de sesiunea Vl-a a Sfatului popular regional In legătură cu exe­cutarea campaniei de vară. COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE 3 septembrie 1955 Gazetele de stradă săteşti în preajma încheierii concursului Gazetele de stradă săteşti sunt menite să aducă o contribuţie de seamă la lămurirea oameni­lor muncii din agricultură asu­pra importanţei efectuării la timp şi în bune condiţiuni a lu­crărilor agricole. Concursul pe ţară al acestor gazete, ce se va încheia după terminarea campa­niei de recoltare, contribuie în mare măsură la îmbunătăţirea activităţii şi la mărirea efica­cităţii lor. Realizarea sarcinii puse în faţa ţărănimii muncitoare de către partid şi guvern de a ob­ţine în acest an 10 milioane to­ne grîu şi porumb, depinde în mare măsură de aplicarea agro­tehnicii înaintate şi a experien­ţei fruntaşilor în agricultură. Mobilizarea ţărănimii munci­toare la realizarea acestei sar­cini a constituit obiectivul prin­cipal al întrecerii dintre gazete. In acest scop colectivele de re­dacţie ale gazetelor de stradă şi-au întocmit planuri concrete de activitate. Activitate rodnică depune colectivul gazetei de stradă din comuna Grindari (raionul Sîn­­georgiu de Pădure), în frunte cu responsabilul Szávai Márton, imediat după începerea întrece­rii, numărul corespondenţilor gazetei de perete a crescut de la 15 la 50. Folosirea cu price­pere a criticii de jos, varietatea articolelor şi stilul lor au făcut să crească prestigiul gazetei în rîndul oamenilor muncii. Artico­lele datează operativ şi eficace problemele cele mai importante pe care Ie ridică viaţa. Atrage­rea în munca de corespondent a fruntaşelor recoltelor bogate ca Abodi Francisc, Farkas Lukács, eleberat la Ordinul Muncii şi al­ţii, precum şi stimularea frun­taşilor printr-o rubrică spe­cială, a contribuit mult la bu­nul mers al campaniei de re­coltare. Bucurîndu-se de con­cursul preţios al ţăranilor mun­citori, precum şi de Îndrumarea organizaţiei de partid, gazeta de stradă din comuna Ghindari a reuşit să se situeze ca fruntaşă pe raion. Succesul gazetei de perete este hotărît de felul cum este orientată activitatea acesteia de către organizaţia de partid. Activitatea gazetei de perete de la S.M.T. Resh­im­ este anali­zată des în cadrul şedinţelor or­ganizaţiei de bază. Publicînd articole cu un conţinut bogat şi variat, gazeta de perete exerci­­tă o puternică influenţă educa­tivă. Aproape în fiecare număr, apar articole de informare în legătură cu desfăşurarea campa­niei de recoltat, evidenţiind aju­torul dat de tractorişti colecti­viştilor în strîngerea recoltei, curăţirea silozurilor, etc. Recentele lucrări de analiză au scos la iveală faptul că nu toate organizaţiile de bază au folosit din plin această întrece­re ca un bun prilej de îmbunătă­ţire a activităţii lor. Gazeta de stradă din comuna Band (raionul Tg. Mureş), de pildă, nu rezervă în rubricile sa­le nici măcar un rînd desfăşură­rii campaniei de recoltare, deşi rezultatele obţinute în această comună sînt frumoase. Colectivul gazetei de stradă din satul Mădăraş (raionul Tg. Mureş), nu reuşeşte să publice materiale interesante şi suficien­te pentru că se bazează pe un nu­măr restrîns de corespondenţi şi aceştia recrutaţi exclusiv din rîndul funcţionarilor. Respon­sabilul gazetei de stradă, Giur­giu Ioan şi ceilalţi din colectiv nu caută să mobilizeze ţăranii muncitori şi agronomii în scrierea articolelor, datorită că­rui fapt gazeta de perete nu se bucură de interes din partea oa­menilor muncii. Pentru intensificarea activi­tăţii colectivelor de redacţie ale gazetelor de stradă săteşti şi pentru încheierea întrecerii din­tre ele, la 25 septembrie se va organiza expoziţia raională a celor mai bune gazete de stradă care au avut o activitate conţi­­nuta pe toată perioada întrece­rii. Pentru justa apreciere a mun­cii colectivelor gazetelor de pe­rete, comitetele raionale de par­tid au ca sarcină crearea comi­siilor de întrecere formate din tovarăşi bine pregătiţi, price­puţi în această muncă. Organizaţiile de bază săteşti vor trebui să ia în discuţie ac­tivitatea colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete şi să ia măsuri grabnice pentru îmbună­tăţirea activităţii şi componen­ţei lor. Ca stimulare colectivele de re­dacţie fruntaşe vor primi premii, diplome de onoare cărţi CE SA CITIM Editura Tineretului recomandă: —CĂRȚI PENTRU TINERET— MIHAIL SADOVEANU MIHAIL SADOVEANU CAMIL PETRESCU CEZAR PETRESCU ION PAS PETRU DUMITRIU FRANCISC MUNTEANU TITUS POPOVICI MIHU DRADOMIR ION BRAD EUGEN BARBU Aventură în lunca Dunării Istorisiri vechi și nouă Un om intre oameni — 2 voi. Vino şi vezi Aşa a fost odată Pasărea furtunii In oraşul de pe Mureş Străinul — vol. I Războiul Balada împuşcaţilor Gloaba Salutul tinereţii PENTRU COPII — Cucuie­tul Povestiri din anii grei Florile patriei Trestiile de aur Profesorul cel nou Asta-i Petruţ AL. IAR A. G. VAI DA NINA C­ASSI­AN M. CREMENE CALIN GRUIA­N. CHIRI­AC CĂRȚI

Next