Steaua Roşie, octombrie 1955 (Anul 4, nr. 321-329)
1955-10-01 / nr. 321
2 Sa asiguram de pe acum recolta anului viitor Realizarea in anul viitor a unei producţii agricole sporite de cereale depinde in mare măsură de lucrările si condiţiile în care se execută semănatul, lucrare care se execută în perioada actuală. Condiţiile care trebuie îndeplinite în scopul obţinerii unei recolte îmbelşugate se înlănţuiesc intocmai ca verigile unui lanţ. Lipsind una sau mai multe verigi din totalul regulilor şi factorilor care contribuie la asigurarea recoltei, Succesul realizării unei bune producţii nu poate fi asigurat. Vom dezbate pe scurt principalele reguli care duc la obţinerea unei producţii sporite. CELE MAI BUNE PLANTE PREMERGĂTOARE In condiţiile de climă şi sol din Regiunea Autonomă Maghiară, cele mai bune premergătoare pentru cerealele de toamna sînt: borceagul de toamnă, borceagul de primăvară, trifoiul sau amestecul de trifoi cu ierburi graminee, lucerna, mazărea, fasolea, lintea, cartofii timpurii şi inul. Bune premergătoare sunt şi orzoaica, orzul de primăvară, orzul de toamnă, dar cu condiţia ca terenurile să fi fost dezmiriştite imediat după seceriş şi menţinute curate şi afinate pînă la însăminţare. In multe locuri se obişnuieşte să se semene greu după porumb, sfeclă de zahăr şi tutun. Aceste plante sunt bune premergătoare pentru cerealele de toamnă, dar se recoltează tîrziu, după perioada optimă pentru însăminţare. De aceea, se recomandă să nu se mai aştepte pina la recoltarea, porumbului. Griul poate fi insăminţat chiar după griu, dacă pe acelaşi teren nu s-a cultivat grîu mai mult de un an şi n-au fost dăunători animali. Anul acesta, semănatul griului după porumb înseamnă întîrzierea semănatului, ceea ce aduce după sine o răsărire neuniformă, o slabă înrădăcinare a plantelor, din care cauză nu vor putea înfrăţi înainte de venirea gerurilor timpurii. Iată de ce se recomandă însăminţarea griului după alte păioase şi chiar după grîu. PREGĂTIREA TERENULUI ŞI APLICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR A pregăti bine terenul pentru semănatul de toamnă înseamnă a face o arătură bună, cu 2—3 săptămîni înainte de semănat, ce urmează a fi gripată în ziua aratului. Lucrîndu-se pămîntul în acest fel, stratul de pămînt răscolit de plug se aşează încetul cu încetul, se dospeşte şi formează un mediu prielnic pentru sămînţa care va ajunge în el. Arătura trebuie să se facă la o adîncime de 18—20 cm. de ing. agr- ALEX. LUCA, cercetáter principal la l-C-AR. Cluj Pe lingă buna pregătire a pămîntului, o mare atenţie trebuie acordată aplicării îngrăşămintelor. Această lucrare se face după cerinţele plantei, starea de rodire a solului şi planta premergătoare. Dacă griul se însămânţează după trifoi, borceag sau alte leguminoase care lasă în pămînt o sursă bogată de azot, e nevoie numai de superfosfat. La I.C.A.R. Sîngeorgiu de Mureş la grîu de toamnă semănat după trifoi, un teren care a fost îngrăşat cu 200 kg superfosfat la hectar, ani de-a rindul s-au obţinut 3.000 şi chiar 3.600 kg grîu la hectar. In cazul cind planta premergătoare griului nu a primit bălegar, odată cu arătura se incorporează 10-15 care gunoi bine fermentat şi 150-200 kg superfosfat la hectar. Daca nu avem la îndemnul bălegar de grajd, se pot aplica îngrăşăminte chimice azotoase şi fosfatice: 150-200 kg azotat de amoniu şi 200 kg superfosfat la hectar. Această cantitate de îngrăşăminte poate fi împărţită în două. Una se introduce toamna, înainte de semănat (120-120 kg superfosfat şi 80-100 kg azotat de amoniu), iar a doua, primăvara înainte de începerea vegetaţiei (60-80 kg superfosfat şi 100-120 kg azotat de amoniu), servind ca stimulent în pornirea vegetaţiei. SEMINŢE DE SOI ŞI DE BUNA CALITATE Datorită ploilor din timpul seceratului şi de după secerat, o parte din grîu aflat în snopi sau în clăi re încolţit. Boabele încolţite au mărimea şi greutatea identică cu cele neîncolţite. De aceea, alegerea seminţei trebuie să se faca iutii la vinturătoare şi apoi la trior. Numai în acest fel se asigură o sămînţă bună. De foarte mare importanţă in obţinerea unei producţii sporite este şi soiul de grîu pe care-l cultivăm. Pentru terenurile joase de pe lunci se recomandă soiul „BanLut 1201“, pentru terenurile mai ridicate şi cu o putere de rodire mijlocie se recomandă soiul „Cenad 117“, iar pentru celelalte terenuri soiul, „Odyos 241“-- Toate aceste soiuri se pot găsi prin schimb, la bazele de recepţie. TRATAREA SENTINŢELOR Recoltele de grîu sunt uneori primejduite de anumite boli ca : mătura, tăciunele, rugina şi altele. Aceste boli se combat prin tratarea seminţelor, care se poate face fie pe cale umedă, fie pe cale uscată. Tratarea pe cale umedă se face folosind soluţia de piatră vînătă, numită zeamă bordoleza (1 kg piatră vînătă şi 1 kg var nesting diluate in 100 litri apă) în care se înmoaie sănţinţa timp de 3—4 minute şi apoi se usucă. Pe cale uscată tratarea se face cu diferite prafuri cunoscute sub denumirea de : ceresan, arzopol, grîuzopol, abavit sau porzol. Tehnica tratării seminţelor este cunoscută. Această lucrare se execută la centrele de tratare a seminţelor, sub îndrumarea organelor agricole. EPOCA POTRIVITA, METODELE DE SEMANAT ŞI ÎNGRIJIREA SEMĂNĂTURILOR Asigurarea unei bune producţii de cereale este influenţată de timpul in care se face semănatul. Epoca optimă pentru însăminţările de toamnă se stabileşte după temperatură, umiditate şi lumină, care împreună contribuie la buna încolţire, înrădăcinare şi înfrăţire a semănăturii de toamnă. In raioanele cu altitudini mai mari decît 600-800 m, epoca optimă este intre 15-30 septembrie, iar in raioanele Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, partea de vest a raionului Sîngeorgiu de Pădure, Reghin şi în întreg raionul Tg. Mureş epoca optimă de semănat este pina la 15 octombrie. Se ştie că pentru fiecare plantă (vorbind despre cultura de griu) este necesar un spaţiu nutritiv cu o suprafaţă de 20—25 crap. Repartizarea seminţelor într-un asemenea spaţiu este imposibilă dacă semănatul se face cu mina, prin imprăştiere, puţin posibilă dacă se face cu maşina în rînduri şi pe deplin posibilă dacă se execută în ritduri încrucişate. Lucrările de întreţinere a culturilor încep imediat după terminarea însăminţărilor. In caz de timp ploios, cu plugul sau cu sapa trebuie să se facă șanţuri de scurgere a prisosului de apă, evitîndu-se astfel asfixierea plantelor. Golurile ivite după răsărire trebuie completate, iar dacă în lan apar buruieni, ele trebuie privite încă acum, toamna. Desigur, cu aceste lucrări verigile lanţului muncilor agricole, a căror totalitate asigură o producţie sporită, nu s-au terminat încă. Mai sunt lucrări care se execută iarna şi apoi primăvara. Lucrările din perioada actuală expuse mai sus sunt cunoscute de majoritatea ţăranilor muncitori. Ele trebuiesc numai aplicate la timpul potrivit, fiindcă numai aşa se poate asigura o recoltă îmbelşugată pentru anul viitor. Trecerea ţărănimii muncitoare de la mica producţie de mărfuri la marea producţie socialistă este una din cele mai importante probleme ce preocupă în perioada actuală organizaţiile de partid de la sate. Atragerea ţărănimii muncitoare pe făgaşul socialismului cere găsirea unor forme cit mai accesibile de cooperare, care să permită sporirea producţiei agricole şi ridicarea continuă a nivelului de trai al ţărănimii muncitoare. întovărăşirile agricole, organizate pe baza liberului consimţămînt al ţăranilor muncitori, constituie tocmai una din aceste forme de cooperare. Ţinind seama de hotărîrile şi indicaţiile C.C. al P.M.R., Comitetul raional de partid Reghin a desfăşurat in ultimii doi ani o activitate continuă şi multilaterală in domeniul creării de întovărăşiri agricole pentru lucrarea în comun a pămîntului. In această privinţă comitetul raional de partid a luat o serie de măsuri politico-organizatorice, instruind şi seminarizînd activiştii de partid şi din aparatul de stat. Pe baza unor materiale documentare, a fost răspîndită experienţa bună a unor activişti şi a organizaţiilor de baza care s-au preocupat de problemele transformării socialiste a agriculturii, şi au fost combătute manifestările de delăsare şi metodele birocratice ce se mai folosesc în unele locuri. Organizaţiile de bază săteşti au fost îndrumate să-şi analizeze periodic activitatea, sa studieze posibilităţile locale şi să-şi planifice temeinic munca, să depună toate eforturile pentru a lămuri ţăranii muncitori despre superioritatea agriculturii socialiste şi despre avantajele pe care Ie pot obţine în urma lucrării în comun a pămîntului. O contribuţie însemnată la organizarea de noi întovărăşiri are şi sfatul popular raional, care sub îndrumarea comitetului raional de partid a antrenat întregul său aparat, şi îndeosebi inginerii şi tehnicienii, în munca de lămurire a ţăranilor muncitori asupra felului cum trebuie aplicate metodele agrotehnice, cum trebuie folosite mijloacele mecanizate, şi despre rezultatele muncii unite şi viaţa nouă pe care o trăiesc colectiviştii şi întovărăşiţii. Urmînd exemplul sfatului popular raional şi sprijinite de către organizaţiile de bază, sfaturile populare comunale au dezbătut şi ele, în sesiuni, rapoartele prezentate de către preşedinţii comitetelor executive, în legătură cu munca deputaţilor pentru crearea întovărăşirilor agricole. Folosind cele mai variate mijloace ale agitaţiei politice de masă, comitetul raional de partid a sprijinit organizaţiile de bază din gospodăriile agricole colective să formeze grupuri de agitatori dintre colectiviştii fruntaşi, agitatori care ducîndu-se în satele vecine unde sînt perspective de creare de întovărăşiri, erau chemaţi să vorbească ţăranilor muncitori despre organizarea muncii în colectiv, pe tarlale mari, despre felul cum se munceşte şi rezultatele ce se pot obţine. Aşa de exemplu, agitatorii din gospodăria agricolă colectivă din Batoş s-au deplasat la Logig, spre a desfăşura o intensă muncă politică în vederea înfiinţării unei întovărăşiri, activitate ce s-a soldat cu succes. Un accent deosebit s-a pus pe atragerea femeilor în organizarea acestor grupuri de agitatori. De asemenea, în comunele satele unde ţăranii muncitori şi-au manifestat dorinţa de a se organiza în întovărăşiri, au fost formate colective dintre cei mai pregătiţi activişti şi tehnicieni, cu experienţă în muncă, care au stat permanent în mijlocul ţăranilor muncitori, ajutîndu-i să ducă la îndeplinire acţiunea pornită. Din partea R.S.C.-ului conferinţele în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii, s-au ţinut de către cei mai buni profesori, tehnicieni, ingineri, activişti de partid şi din aparatul de stat. Conferinţele au fost urmate de programe culturale ce oglindeau năzuinţele ţăranilor muncitori. Echipele culturale, cum este cea din Lueriu, s-au deplasat în diferite comune şi sate din raion prezentînd bogate programe artistice. Ţăranii muncitori din Nadăşa au vizitat gospodăria agricolă colectivă din Ideciu de Sus, în urma cărui fapt s-au pornit schimburi de scrisori între nădăşeni şi colectiviştii din Ideciu. Activiştii secţiei de propagandă şi agitaţie şi ai secţiei agrare din cadrul comitetului raional de partid au întocmit materiale documentare în legătură cu rezultatele pe care le obţin colectiviştii şi întovarăşiţii muncind laolaltă pămîntul, materiale ce au fost difuzate prin presă, staţiile de radioficare şi prin agitatori. Acestea sînt o parte din metodele de muncă ale comitetului raional de partid. In munca de creare a întovărăşirilor un rol deosebit de important îl au instructorii teritoriali. Iată ce ne scrie tovarăşul Gheorghe Fazakaş despe munca sa in legătură cu organizarea întovărăşirii agricole din comuna Băla: „Cînd am ajuns în comună, au aflat printre altele că pe o seamă de ţărani muncitori îi muncea gîndul cum să facă să se unească pentru a-şi lucra mai bine pămîntul. Tovarăşii din biroul organizaţiei de bază şi, cei din comitetul executiv al sfatului popular al comunei mi-au şi spus că mai mulţi ţărani muncitori au cerut să se înfiinţeze în comună o întovărăşire. La propunerea mea, biroul organizaţiei de bază a convocat o adunare deschisă la care au luat parte şi acei ţărani muncitori care doreau să se vadă cît mai repede muncind pămîntul laolaltă. In adunare s-a prelucrat statutul model al întovărăşirii agricole şi după discuţii interesante s-a ajuns la concluzia că trebuie începută munca pentru formarea întovărăşirii. Cei interesaţi au cerut să se treacă numaidecît la muncă concretă. S-a format comitetul de iniţiativă care şi-a făcut un plan pe baza căruia si-şi desfăşoare activitatea- Insă munca n-a fost uşoară. Chiaburii Teodor Maier şi Eugen Nagy au început să răspindeasca fel de fel de zvonuri împotriva organizării întovărăşirii, iar femeile lor au căutat să se împrietenească cu nevestele celor înscrişi, pentru a le turna în cap cîte şi mai cîte minciuni. In această muncă au fost atrase mase tot mai largi din rîndurile deputaţilor, ale femeilor ale tineretului, membrii corpului didactic, iar căminul cultural a devenit un adevărat focar de lumină şi cultură al comunei. Agitatorilor, deputaţilor, delegatelor de femei, celor mai buni utemişti li s-a prelucrat în mai multe rînduri Statutul model al întovărăşirii, pentru a putea lămuri la rîndul lor pe alţi ţărani muncitori. Lupta pentru formarea întovărăşirii n-a încetat nici o clipă. Ea a durat în tot cursul anului 1954 şi astfel s-a ajuns la inaugurarea întovărăşirii, în care au intrat 20 familii, cu peste 90 hectare pămînt. Lucrînd în comun şi aplicînd regulile agrotehnice, întovarăşiţii din Băla au obţinut anul acesta o recoltă de 2.126 kg grîu la hectar, în timp ce ţăranii cu gospodării individuale au obţinut numai 1.100 kg. In întovărăşire au mai intrat încă patru familii. Trebuie să spun că în această muncă m-ara bucurat din plin de sprijinul unor membri ai biroului comitetului raional de partid“Incepînd din anul 1950 şi pînă acum, la raionul Reghin au luat fiinţă şapte gospodării agricole colective, 10 întovărăşiri agricole şi 16 asociaţii simple de producţie agricolă. Faţă de posibilităţile existente în raion, rezultatele obţinute pe ţărimul transformării socialiste a agriculturii ar putea fi şi mai bune, dacă s-ar fi dat o şi mai mare atenţie acestei probleme. Comitetul raional de partid a luat o seamă de hotărîri menite să ducă la îmbunătăţirea muncii de creare a întovărăşirii agricole, însă nu le-a aplicat pe toate în viaţă Intr-o hotărîre a sa se spune, de pildă, că membrii biroului raional vor ţine lunar consfătuiri pe centre de comune, la care să ia parte membrii birourilor organizaţiilor de bază, propagandişti şi ţărani muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate, să se organizeze schimburi de experienţă între comitetele de iniţiativă etc., lucruri ce nu s-au făcut. ★ In numărul 231 din 27 noiembrie 1954 al ziarului „Steaua roşie“ a apărut articolul întitulat: „împotriva muncii de campanie în transformarea socialistă a agriculturii“ scris de Ioan Ugran, prim-secretar al Comitetului raional de partid Topliţa. In articolul său, autorul a reuşit in bună măsură să facă o analiză temeinică a desfăşurării muncii în raion, în problema transformării socialiste a agriculturii. După apariţia articolului, în activitatea comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază s-a produs o îmbunătăţire, organizîndu-se două întovărăşiri agricole şi 8 asociaţii simple. Comitetul raional de partid a început să analizeze mai aprofundat cauzele lipsurilor, să ia hotărîri menite să ducă la îmbunătăţirea muncii organizaţiilor de bază săteşti. Dintre membrii activului de partid au fost formate colective de agitatori care urmau să ducă muncă politică în coom PE TEME DE PARTID Din activitatea comitetelor raionate de partid Reghin şi Tepliţa în direcţia creării de noi întovărăşiri agricole şi zootehnice .STEAUA ROȘIE , 1 octombie 1955 Trebuie grăbit ritmul treierişului în raionul Topliţa In raionul Topliţa treierişul se desfăşoară cu o încetineală îngrijorătoare,la data de 26 septembrie fiind executat în proporţie de numai 24,5 la sută. Cauza principală a acestei stări de lucruri este nefolosirea întregii capacităţi de lucru a garniturilor de treier. Acest lucru se poate observa şi din următoareasituaţie : la 21 septembrie, în raion treierişul era executat în proporţie de 20,4 la sută, iar după 5 zile a crescut numai cu 4,1%. Deosebit de rămase in urmă cu treierişul sunt comunele Ruşii-Munţi, Dumbrava, Vătava,Monor şi satul Pietriş. Ramvierea în urmă se mai datoreşte faptului că organizaţiile de bază, organele de stat şi cele agricole din aceste comune n-au depus tot efortul pentru mobilizarea ţăranilor muncitori în vederea executării beierişului In satul Pietriş (comuna Deda), de pilda, treierişul păioaselor a început încă din primele zile ale lunii august, cu o batoză care a stat in acest sat mai bine de o luna. Datorită faptului că producătorii n-au fost mobilizaţi pentru folosirea fiecărei ore bune de lucru, treierişul s-a desfășurat cu „viteza“ melcului, batoza lucrînd prin de 1—2 ore, restul timpului stind degeaba. Timp de mai bine de o luna batoza n-a reușit să treiere nici jumătate din păioase. Această batoză a fost scoasă din comuna Deda și dusă îr altă parte, aducîndu-se în locul ei alta, a S.M.T.-ului din Reghin. Insă nici cu aceasta nu s-a reuşit să se facă mare ispravă, deoarece nu s-a asigurat continuitatea treierişului. Au fost zile cînd in loc de 14.000 kg, citeste capacitatea de lucru a batozei, s-au treierat numai 2.000 kg. In raionul Topliţa sînt uneie comune unde păioasele au fost transportate în mare parte pe arie și depozitate în stoguri. Insă nici în aceste comune batozele nu lucrează cu întreaga lor capacitate. In comuna Dumbrava, de pildă, din 16 august de cînd s-a început treieratul si pînă acum, batoza nu a realizat nici într-o zi mai mult de 4.000-5.000 kg. Ba mai mult, au fost zile cirulbatoza treiera numai între 1.900—2.600 kg. Aceasta situaţie se datoreşte faptului, că erau zile când treieratul se începea la orele 9 dimineaţa şi se termina înainte de asfinţitul soarelui. Tehnicianul agricol Felméri Csaba în loc să sprijine sfatul popular comunal în mobi-lizarea ţăranilor la treierat, se ocupă de probleme de interes personal. Astfel, el s-a angajat că va recolta şi transporta inul de pe o suprafaţa de un hectar al asociaţiei simple din comună pentru suma de 2.000 lei, iar acum d in loc sa -l vezi la arie, îl vezi la recoltarea inului. Treierişul se desfăşoară cu o neîngăduită Încetineală şi în celelalte comune ale raionului. De lipsurile existente în desfăşurarea treierişului in acest raion, vinovată este şi secţia agricolă raională, care n-a căutat să exercite o îndrumare şi un control eficace asupra tehnicienilor de la punctele agricole şi din comune. Răspundere pentru aceste lipsuri au şi comitetul raional de partid şi sfatul popular raional care prin instructorii săi trebuie sa îndrume îndeaproape munca organizaţiilor de bază şi a sfaturilor populare comunale. Posibilităţi pentru executarea treierişului în cel mai scurt timp sunt, fără îndoială şi în raionul Topliţa. Acest lucru necesită însă organizarea muncii în aşa fel incit să se asigure folosirea întregii capacităţi de lucru a garniturilor de treier. Sint posibilităţi de executare a treierişului şi noaptea , trebuie numai asigurat schimbul de noapte. Dacă în raionul Topliţa atît organele de partid, cît şi cele de stat şi agricole vor depune toate eforturile pentru mobilizarea tuturor forţelor în vederea executării continue a treierișului, această lucrare atit de importantă va putea fi executată în cel mai scurt timp pe tot cuprinsul raionului. V. RAȚAGA