Steaua Roşie, octombrie 1955 (Anul 4, nr. 321-329)

1955-10-01 / nr. 321

2 Sa asiguram de pe acum recolta anului viitor Realizarea in anul viitor a unei pro­ducţii agricole sporite de cereale de­pinde in mare măsură de lucrările si condiţiile în care se execută semăna­tul, lucrare care se execută în perioa­da actuală. Condiţiile care trebuie îndeplinite în scopul obţinerii unei re­colte îmbelşugate se înlănţuiesc intoc­­mai ca verigile unui lanţ. Lipsind una sau mai multe verigi din totalul re­gulilor şi factorilor care contribuie la asigurarea recoltei, Succesul realizării unei bune producţii nu poate fi asigu­rat. Vom dezbate pe scurt principalele reguli care duc la obţinerea unei pro­­ducţii sporite. CELE MAI BUNE PLANTE PREMER­GĂTOARE In condiţiile de climă şi sol din Re­giunea Autonomă Maghiară, cele mai bune premergătoare pentru cerealele de toamna sînt: borceagul de toamnă, borceagul de primăvară, trifoiul sau amestecul de trifoi cu ierburi grami­­nee, lucerna, mazărea, fasolea, lintea, cartofii timpurii şi inul. Bune premer­gătoare sunt şi orzoaica, orzul de pri­măvară, orzul de toamnă, dar cu con­diţia ca terenurile să fi fost dezmiriş­­tite imediat după seceriş şi menţinute curate şi afinate pînă la însăminţare. In multe locuri se obişnuieşte să se semene greu după porumb, sfeclă de zahăr şi tutun. Aceste plante sunt bu­ne premergătoare pentru cerealele de toamnă, dar se recoltează tîrziu, după perioada optimă pentru însăminţare. De aceea, se recomandă să nu se mai aştepte pina la recoltarea, porumbului. Griul poate fi insăminţat chiar după griu, dacă pe acelaşi teren nu s-a cul­tivat grîu mai mult de un an şi n-au fost dăunători animali. Anul acesta, semănatul griului după porumb în­seamnă întîrzierea semănatului, ceea ce aduce după sine o răsărire neuni­­formă, o slabă înrădăcinare a plantelor, din care cauză nu vor putea înfrăţi înainte de venirea gerurilor timpurii. Iată de ce se recomandă însăm­inţarea griului după alte păioa­se şi chiar după grîu. PREGĂTIREA TERENULUI ŞI APLI­CAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR A pregăti bine terenul pentru se­mănatul de toamnă înseamnă a face o arătură bună, cu 2—3 săptămîni îna­inte de semănat, ce urmează a fi gri­pată în ziua aratului. Lucrîndu-se pă­­m­întul în acest fel, stratul de pămînt răscolit de plug se aşează încetul cu încetul, se dospeşte şi formează un mediu prielnic pentru sămînţa care va ajunge în el. Arătura trebuie să se fa­că la o adîncime de 18—20 cm. de ing. agr- ALEX. LUCA, cercetáter principal la l-C-AR. Cluj Pe lingă buna pregătire a pămî­ntu­­lui, o mare atenţie trebuie acordată aplicării îngrăşămintelor. Această lu­crare se face după cerinţele plantei, starea de rodire a solului şi planta premergătoare. Dacă griul se însămân­ţează după trifoi, borceag sau alte le­guminoase care lasă în pămînt o sur­să bogată de azot, e nevoie numai de superfosfat. La I.C.A.R. Sîngeorgiu de Mureş la grîu­ de toamnă semănat du­pă trifoi, un teren care a fost îngrăşat cu 200 kg superfosfat la hectar, ani de-a rindul s-au obţinut 3.000 şi chiar 3.600 k­g grîu la hectar. In cazul cind planta premergătoare griului nu a primit bălegar, odată cu arătura se incorporează 10-15 care gu­noi bine fermentat şi 150-200 kg su­perfosfat la hectar. Daca nu avem la îndemnul bălegar de grajd, se pot apli­ca îngrăşăminte chimice azotoase şi fosfatice: 150-200 kg azotat de amo­niu şi 200 kg superfosfat la hectar. Această cantitate de îngrăşăminte poate fi împărţită în două. Una se in­troduce toamna, înainte de semănat (120-1­20 kg superfosfat şi 80-100 kg azotat de amoniu), iar a doua, pri­măvara înainte de începerea vegetaţiei (60-80 kg superfosfat şi 100-120 kg a­­zotat de amoniu), servind ca stimulent în pornirea vegetaţiei. SEMINŢE DE SOI ŞI DE BUNA CALITATE­­ Datorită ploilor din timpul seceratu­lui şi de după secerat, o parte din grîu­ aflat în snopi sau în clăi re în­colţit. Boabele încolţite au mărimea şi greutatea identică cu cele neîncolţite. De aceea, alegerea seminţei trebuie să se faca iutii la vinturătoare şi apoi la trior. Numai în acest fel se asigură o sămînţă bună. De foarte mare importanţă in obţi­nerea unei producţii sporite este şi soiul de grîu pe care-l cultivăm. Pen­tru terenurile joase de pe lunci se re­comandă soiul „BanLut 1201“, pentru terenurile mai ridicate şi cu o putere de rodire mijlocie se recomandă soiul „Cenad 117“, iar pentru celelalte tere­nuri soiul, „Odyos 241“-- Toate aceste soiuri se pot găsi prin schimb, la ba­zele de recepţie. TRATAREA SENTINŢELOR Recoltele de grîu sunt uneori pri­mejduite de anumite boli ca : mătura, tăciunele, rugina şi altele. Aceste boli se combat prin tratarea seminţelor, care se poate face fie pe cale umedă, fie pe cale uscată. Tratarea pe cale umedă se face folosind soluţia de pia­tră vînătă, numită zeamă bordoleza (1 kg piatră vînătă şi 1 kg var nes­ting diluate in 100 litri apă) în care se înmoaie sănţ­inţa timp de 3—4 mi­nute şi apoi se usucă. Pe cale uscată tratarea se face cu diferite prafuri cu­noscute sub denumirea de : ceresan, arzopol, grîuzopol, abavit sau porzol. Tehnica tratării seminţelor este cu­noscută. Această lucrare se execută la centrele de tratare a seminţelor, sub îndrumarea organelor agricole. EPOCA POTRIVITA, METODELE DE SEMANAT ŞI ÎNGRIJIREA SEMĂNĂTURILOR Asigurarea unei bune producţii de cereale este influenţată de timpul in care se face semănatul. Epoca optimă pentru însăminţările de toamnă se stabileşte după temperatură, umidi­tate şi lumină, care împreună contri­buie la buna încolţire, înrădăcinare şi înfrăţire a semănăturii de toamnă. In raioanele cu altitudini mai mari decît 600-800 m, epoca optimă este intre 15-30 septembrie, iar in raioanele Sf. G­heorghe, Tg. Secuiesc, partea de vest a raionului Sîngeorgiu de Pădure, Reghin şi în întreg raionul Tg. Mureş epoca optimă de semănat este pina la 15 octombrie. Se ştie că pentru fiecare plantă (vorbind despre cultura de griu) este necesar un spaţiu nutritiv cu o supra­faţă de 20—25 crap. Repartizarea se­minţelor într-un asemenea spaţiu este imposibilă dacă semănatul se face cu mina, prin imprăştiere, puţin posibilă dacă se face cu maşina în rînduri şi pe deplin posibilă dacă se execută în rit­­­duri încrucişate. Lucrările de întreţinere a culturilor încep imediat după terminarea însă­­minţărilor. In caz de timp ploios, cu plugul sau cu sapa trebuie să se facă șanţuri de scurgere a prisosului de apă, evitîndu-se astfel asfixierea plan­telor. Golurile ivite după răsărire tre­buie completate, iar dacă în lan a­­par buruieni, ele trebuie privite încă acum, toamna. Desigur, cu aceste lucrări verigile lanţului muncilor agricole, a căror to­talitate asigură o producţie sporită, nu s-au terminat încă. Mai sunt lucrări care se execută iarna şi apoi primă­vara. Lucrările din perioada actuală expu­se mai sus sunt cunoscute de majori­tatea ţăranilor muncitori. Ele trebu­iesc numai aplicate la timpul potrivit, fiindcă numai aşa se poate asigura o recoltă îmbelşugată pentru anul viitor. Trecerea ţărănimii muncitoare de la mica producţie de mărfuri la ma­rea producţie socialistă este una din cele mai importante probleme ce preocupă în­ perioada actuală organi­zaţiile de partid de la sate. Atrage­rea ţărănimii muncitoare pe făgaşul socialismului cere găsirea unor forme cit mai accesibile de cooperare, care să permită sporirea producţiei agri­cole şi ridicarea continuă a nivelului de trai al ţărănimii muncitoare. înto­vărăşirile agricole, organizate pe baza liberului consimţămînt al ţăranilor muncitori, constituie tocmai una din aceste forme de cooperare. Ţinind seama de hotărîrile şi indi­caţiile C.C. al P.M.R., Comitetul raio­nal de partid Reghin a desfăşurat in ultimii doi ani o activitate continuă şi multilaterală in domeniul creării de întovărăşiri agricole pentru lucrarea în comun a pămîntului. In această pri­vinţă comitetul raional de partid a luat o serie de măsuri politico-orga­­nizatorice, instruind şi seminarizînd activiştii de partid şi din aparatul de stat. Pe baza unor materiale documen­tare, a fost răspîndită experienţa bună a unor activişti şi a organizaţiilor de baza care s-au preocupat de problemele transformării socialiste a agriculturii, şi au fost combătute manifestările de delăsare şi metodele birocratice ce se mai folosesc în unele locuri. Organi­zaţiile de bază săteşti au fost îndru­mate să-şi analizeze periodic activita­tea, sa studieze posibilităţile locale şi să-şi planifice temeinic munca, să depună toate eforturile pentru a lămu­ri ţăranii muncitori despre superiori­tatea agriculturii socialiste şi despre avantajele pe care Ie pot obţine în ur­ma lucrării în comun a pămîntului. O contribuţie însemnată la organiza­rea de noi întovărăşiri are şi sfatul popular raional, care sub îndrumarea comitetului raional de partid a antre­nat întregul său aparat, şi îndeosebi inginerii şi tehnicienii, în munca de lămurire a ţăranilor muncitori asupra felului cum trebuie aplicate metodele agrotehnice, cum trebuie folosite mijloacele mecanizate, şi despre rezul­tatele muncii unite şi viaţa nouă pe care o trăiesc colectiviştii şi întovără­­şiţii. Urmînd exemplul sfatului popu­lar raional şi sprijinite de către orga­nizaţiile de bază, sfaturile populare co­munale au dezbătut şi ele, în sesiuni, rapoartele prezentate de către preşe­dinţii comitetelor executive, în legătu­ră cu munca deputaţilor pentru crearea întovărăşirilor agricole. Folosind cele mai variate mijloace ale agitaţiei politice de masă, comitetul raional de partid a sprijinit organiza­ţiile de bază din gospodăriile agricole colective să formeze grupuri de agita­tori dintre colectiviştii fruntaşi, agi­tatori care ducîndu-se în satele vecine unde sînt perspective de creare de în­tovărăşiri, erau chemaţi să vorbească ţăranilor muncitori despre organizarea muncii în colectiv, pe tarlale mari, despre felul cum se munceşte şi rezul­tatele ce se pot obţine. Aşa de exemplu, agitatorii din gospodăria agricolă co­lectivă din Batoş s-au deplasat la Lo­­gig, spre a desfăşura o intensă muncă politică în vederea înfiinţării unei în­tovărăşiri, activitate ce s-a soldat cu succes. Un accent deosebit s-a pus pe atragerea femeilor în organizarea acestor grupuri de agi­tatori. De asemenea, în comunele satele unde ţăranii muncitori şi-au ma­nifestat dorinţa de a se organiza în întovărăşiri, au fost formate colective dintre cei mai pregătiţi activişti şi tehnicieni, cu experienţă în muncă, ca­re au stat permanent în mijlocul ţăra­nilor muncitori, ajutîndu-i să ducă la îndeplinire acţiunea pornită. Din par­tea­­ R.S.C.-ului conferinţele în legă­tură cu transformarea socialistă a a­­griculturii, s-au ţinut de către cei mai buni profesori, tehnicieni, ingi­neri, activişti de partid şi din aparatul de stat. Conferinţele au fost urmate de programe culturale ce oglindeau nă­zuinţele ţăranilor muncitori. Echipele culturale, cum este cea din Lueriu, s-au deplasat în diferite comune şi sate din raion prezentînd bogate programe ar­tistice. Ţăranii muncitori din Nadăşa au vizitat gospodăria agricolă colecti­vă din Ideciu de Sus, în urma cărui fapt s-au pornit schimburi de scrisori între nădăşeni şi colectiviştii din Ide­­ciu. Activiştii secţiei de propagandă şi agitaţie şi ai secţiei agrare din ca­drul comitetului raional de partid au întocmit materiale documentare în le­gătură cu rezultatele pe care le obţin colectiviştii şi întovarăşiţii muncind laolaltă pămîntul, materiale ce au fost difuzate prin presă, staţiile de radio­­ficare şi prin agitatori. Acestea sînt o parte din metodele de muncă ale comitetului raional de partid. In munca de creare a întovărăşirilor un rol deosebit de important îl au in­structorii teritoriali. Iată ce ne scrie tovarăşul Gheorghe Fazakaş desp­e munca sa in legătură cu organizarea întovărăşirii agricole­ din comuna Băla: „Cînd am ajuns în comună, a­u a­­flat printre altele că pe o seamă de ţărani muncitori îi muncea gîndul cum să facă să se unească pentru a-şi lucra mai bine pămîntul. Tovarăşii din bi­roul organizaţiei de bază şi, cei din comitetul executiv al sfatului popular al comunei mi-au şi spus că mai mulţi ţărani muncitori au cerut să se înfiin­ţeze în comună o întovărăşire. La pro­punerea mea, biroul organizaţiei de ba­ză a convocat o adunare deschisă la care au luat parte şi acei ţărani muncitori care doreau să se vadă cît mai repede muncind pămîntul laolaltă. In adunare s-a prelucrat statutul model al întovă­răşirii agricole şi după discuţii intere­sante s-a ajuns la concluzia că trebuie începută munca pentru formarea în­tovărăşirii. Cei interesaţi au cerut să se treacă numaidecît la muncă con­cretă. S-a format comitetul de iniţiati­vă care şi-a făcut un plan pe baza căruia s­i-şi desfăşoare activitatea- In­să munca n-a fost uşoară. Chiaburii Teodor Maier şi Eugen Nagy au înce­put să răspindeasca fel de fel de zvo­nuri împotriva organizării întovărăşi­rii, iar femeile lor au căutat să se îm­prietenească cu nevestele celor înscrişi, pentru a le turna în cap cîte şi mai cîte minciuni. In această muncă au fost atrase mase tot mai largi din rîndurile deputaţilor, ale femeilor ale tineretului, membrii corpului didactic, iar căminul cultural a devenit un adevărat focar de lumină şi cultură al comunei. Agitatorilor, de­putaţilor, delegatelor de femei, celor mai buni utemişti li s-a prelucrat în mai multe rînduri Statutul model al întovă­răşirii, pentru a putea lămuri la rîndul lor pe alţi ţărani muncitori. Lupta pen­tru formarea întovărăşirii n-a încetat nici o clipă. Ea a durat în tot cursul anului 1954 şi astfel s-a ajuns la inau­gurarea întovărăşirii, în care au intrat 20 familii, cu peste 90 hectare pămînt. Lucrînd în comun şi aplicînd regulile agrotehnice, întovarăşiţii din Băla au obţinut anul acesta o recoltă de 2.126 kg grîu la hectar, în timp ce ţăranii cu gospodării individuale au obţinut nu­mai 1.100 kg. In întovărăşire au mai intrat încă patru familii. Trebuie să spun că în această mun­că m-ara bucurat din plin de­ sprijinul unor membri ai biroului comitetului raional de partid“­Incepînd din anul 1950 şi pînă a­­cum, la raionul Reghin au luat fiinţă şapte gospodării agricole colective, 10 întovărăşiri agricole şi 16 asociaţii simple de producţie agricolă. Faţă de posibilităţile existente în raion, rezul­tatele obţinute pe ţărimul transformă­rii socialiste a agriculturii ar putea fi şi mai bune, dacă s-ar fi dat o şi mai mare atenţie acestei probleme. Comite­tul raional de partid a luat o seamă de hotărîri menite să ducă la îmbunătă­ţirea muncii de creare a întovărăşirii agricole, însă nu le-a aplicat pe toate în viaţă­ Intr-o hotărîre a sa se spune, de pildă, că membrii biroului raional vor ţine lunar consfătuiri pe centre de comune, la care să ia parte membrii birourilor organizaţiilor de bază, pro­pagandişti şi ţărani muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate, să se organizeze schimburi de experienţă între comitete­le de iniţiativă etc., lucruri ce nu s-au făcut. ★ In numărul 231 din 27 noiembrie 1954 al ziarului „Steaua roşie“ a apă­rut articolul întitulat: „împotriva muncii de campanie în transformarea socialistă a agriculturii“ scris de Ioan Ugran, prim-secretar al Comitetului raional de partid Topliţa. In articolul său, autorul a reuşit in bună măsură să facă o analiză temeinică a desfăşu­rării muncii în raion, în problema transformării socialiste a agriculturii. După apariţia articolului, în activita­tea comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază s-a produs o îmbunătăţire, organizîndu-se două în­tovărăşiri agricole şi 8 asociaţii sim­ple. Comitetul raional de partid a în­ceput să analizeze mai aprofundat cauzele lipsurilor, să ia hotărîri me­nite să ducă la îmbunătăţirea muncii organizaţiilor de bază săteşti. Dintre membrii activului de partid au fost formate colective de agitatori care ur­mau să ducă muncă politică în coom­ PE TEME DE PARTID Din activitatea comitetelor raionate de partid Reghin şi Tepliţa în direcţia creării de noi întovărăşiri agricole şi zootehnice .STEAUA ROȘIE , 1 octombie 1955 Trebuie grăbit ritmul treierişului în raionul Topliţa In raionul Topliţa treierişul se desfăşoară cu o încetineală îngri­­jorătoare,la data de 26 septembrie fiind executat în proporţie de numai 24,5 la sută. Cauza prin­cipală a acestei stări de lucruri este nefolosirea întregii capaci­tăţi de lucru a garniturilor de treier. Acest lucru se poate ob­serva şi din următoarea­­situa­ţie : la 21 septembrie, în raion treierişul era executat în propor­ţie de 20,4 la sută, iar după 5 zile a crescut numai cu 4,1%. Deosebit de rămase in urmă cu treierişul sunt comunele Ru­­şii-Munţi, Dumbrava, Vătava,Mo­­nor şi satul Pietriş. Ram­vierea în urmă se mai datoreşte faptu­lui că organizaţiile de bază, or­ganele de stat şi cele agricole din aceste comune n-au depus tot efortul pentru mobilizarea ţăranilor muncitori în vederea executării b­eierişului In satul Pietriş (comuna Deda), de pil­da, treierişul păioaselor a înce­put încă din primele zile ale lu­nii august, cu o batoză care a stat in acest sat mai bine de o luna. Datorită faptului că pro­ducătorii n-au fost mobilizaţi pentru folosirea fiecărei ore bu­ne de lucru, treierişul s-a desfă­șurat cu „viteza“ melcului, ba­toza lucrînd prin de 1—2 ore, res­tul timpului stind de­geaba. Timp de mai bine de o luna ba­toza n­-a reușit să treiere nici jumătate din păioase. Această batoză a fost scoasă din comuna Deda și dusă îr­ altă parte, adu­­cîndu-se în locul ei alta, a S.M.T.-ului din Reghin. Insă nici cu aceasta nu s-a reuşit să se facă mare ispravă, deoarece nu s-a asigurat continuitatea treierişului. Au fost zile cînd in loc de 14.000 kg, cit­este capa­citatea de lucru a batozei, s-au treierat numai 2.000 kg. In raionul Topliţa sînt uneie comune unde păioasele au fost transportate în mare parte pe arie și depozitate în stoguri. In­să nici în aceste comune batoze­le nu lucrează cu întreaga lor capacitate. In comuna Dumbra­va, de pildă, din 16 august de cînd s-a început treieratul si pî­­nă acum, batoza nu a realizat nici în­tr-o zi mai mult de 4.000-5.000 kg. Ba mai mult, au fost zile cirul­batoza treiera numai între 1.900—2.600 kg. Aceas­ta situaţie se datoreşte faptului,­ că erau zile­ când treieratul se începea la orele 9 dimineaţa şi se termina înainte de asfinţitul soarelui. Tehnicianul agricol Felméri Csaba în loc să sprijine sfatul popular comunal în mobi-l­izarea ţăranilor la treierat, se ocupă de probleme de interes personal. Astfel, el s-a angajat că va recolta şi transporta inul de pe o suprafaţa de un hectar al asociaţiei simple din comună pentru suma de 2.000 lei, iar a­­cum d in loc sa -l vezi la arie, îl vezi la recoltarea inului. Treierişul se desfăşoară cu o neîngăduită Încetineală şi în celelalte comune ale raionului. De lipsurile existente în des­făşurarea treierişului in acest raion, vinovată este şi secţia a­­gricolă raională, care n-a căutat să exercite o îndrumare şi un control eficace asupra tehnicie­nilor de­ la punctele agricole şi din comune. Răspundere pen­tru aceste lipsuri au şi comite­tul raional de partid şi sfatul popular raional care prin in­structorii săi trebuie sa îndru­me îndeaproape munca organi­zaţiilor de bază şi a sfaturilor populare comunale. Posibilităţi pentru executarea treierişului în cel mai scurt timp sunt, fără îndoială şi în raionul Topliţa. Acest lucru necesită în­să organizarea muncii în aşa fel incit să se asigure folosirea în­tregii capacităţi de lucru a gar­niturilor de treier. Sint posibili­tăţi de executare a treierişului şi noaptea , trebuie numai asi­gurat schimbul de noapte. Da­că în raionul Topliţa atît orga­nele de partid, cît şi cele de stat şi agricole vor depune toate e­­forturile pentru mobilizarea tu­turor forţelor în vederea execu­tării continue a treierișului, a­­ceastă lucrare atit de importantă va putea fi executată în cel mai scurt timp pe tot cuprinsul raio­nului. V. RAȚAGA

Next