Steaua Roşie, octombrie 1955 (Anul 4, nr. 321-329)

1955-10-01 / nr. 321

­ octombie 1955 Despre educaresa cadrelor din comerţ Comerţul socialist joacă un ml însemnat în opera de con­struire a socialismului în patria noastră, in ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Odată cu dezvoltarea comer­ţului de stat şi cooperatist şi cu creşterea continuă a volumului de mărfuri puse la dispoziţia populaţiei muncitoare, s-a for­mat şi lucrătorul nou din acest important sector de activitate. El a căpătat o nouă conştiinţă, o nouă atitudine faţă de cumpără­tori. Majoritatea lucrătorilor din comerţ se străduiesc să deser­vească cît mai bine pe cumpără­tori, să-i ajute să-şi formeze pă­rerea despre mărfurile aflate în magazine, să le trezească gus­tul şi interesul pentru o marfă sau alta. După trecerea la comerţul desfăşurat, cerinţele cumpărăto­rilor au crescut mult.Acest lucru trebuie să-l aibe în vedere con­ducătorii organizaţiilor comer­ciale. Ei vor trebui să aibă în centrul atenţiei organizarea di­feritelor cursuri politice şi pro­fesionale în care să atragă un număr cît mai mare de lucrători din comerţ în vederea ridicării continue a nivelului lor politic şi profesional, în urma frecven­tării cursurilor care au funcţio­nat anul trecut în cadrul C.C.L. „Produse industriale”, mulţi lu­crători şi-au înţeles rolul impor­tant — deservirea cît mai civi­lizata, cît mai atentă şi cu mul­tă răbdare a cumpărătorilor. Da­torită noii atitudini adoptate fa­ţă de­ muncă, în cadrul acestui O.C.L. s-au ridicat o serie de fruntaşi care astăzi constituia exemple demne de urmat pentru toţi lucrătorii din comerţ. Ast­fel, tînăra Doina Cormoş, vînză­­toare la magazinul central nr. 1 care luni în şir şi-a menţinut titlul de fruntaşă în producţie, a fost distinsă recent cu titlul de „cel mai bun vînzător”. Acest titlu i-a fost acordat pentru dis­ciplina de care a dat dovadă, pentru curăţenia exemplară păs­trată la locul de muncă, deservi­rea conştiincioasă a cumpărăto­rilor, etc. Rezultate frumoase a obţinut şi gestionarul Ludovic Lukács de la magazinul nr. 24, care de trei luni de zile deţine împreună cu colectivul său, dra­pelul de magazin fruntaş. In mod deosebit s-a evidenţiat în muncă gestionara Sofia Neagoi de la unitatea nr. 18 de articole pentru copii, şi vînzătorul Paul Pécsi de la magazinul central nr. 1.­­ Există însă în comerţul nostru socialist şi lucrători care negli­jează studierea cerinţelor consu­matorilor. Acestora puţin le pa­să dacă aceştia găsesc ori im cele trebuincioase în unitatea respectivă, dacă la plecarea din magazin cumpărătorii sînt sau nu mulţumiţi de cete cumpărate şi de modul în care au fost ser­viţi. Un exemplu semnificativ de necinste îl prezintă vînzătorul Béla Székely, de la magazinul de pîine nr. 2, care a vîndut cu 5 lei o pline a cărei preţ era de 4 lei, înşelînd în acelaşi timp şi la cint­ar. Cu suprapreţuri au vîn­­dut şi vînzătoarea Maria Kiss, de la magazinul de pîine din str. „7 Noiembrie’”, Ileana Mol­nár din str. Kossuth Lajos, etc. Vînzătorul Béla Biro care a fost însărcinat cu vinderea făinii de porumb in piaţă, a profitat de acest lucru şi a vîndut făina cu o lipsă de 25 gr la fiecare 2 kg, înşelind şi la preţ în acelaşi timp. Este limpede că hoţii, delapi­datorii, toţi acei care abuzează de buna credinţă a oamenilor muncii, n-au ce căuta în comer­ţul de stat. împotriva acestor fi­lamente trebuie creată o puter­nică opinie publică de demasca­re, veghindu-se ca odată scoa­se dintr-un loc să nu se poată strecura îr­ altă unitate unde să pună în practică vechile lor de­prinderi. O condiţie esenţială pentru ridicarea nivelului comerţului, pentru îmbunătăţirea deservirii cumpărătorilor, este studierea cererii de consum, studierea a­­tentă a condicilor de sugestii şi reclamaţii. Sînt demne de con­damnat atitudini asemănătoare celor manifestate de conduce­rea O.G.L. „Produse alimentare” care găseşte rezolvarea recla­­maţiilor consumatorilor prin­­tr-un simplu ,,văzut”. Aşa s-a intîm­plat şi cu vînzătoarea Ilea­na Gheorgheaş de la magazinul de pîine nr. 97, contra căreia au fost făcute consecutiv trei recla­maţii pe motivul că vinde pîine, cu suprapreţ şi cu lipse conside­rabile la cîntar fără a fi luate măsuri faţă de ea. De fiecare da­tă direcţiunea s-a mulţumit să scrie : „văzut” sau chiar să nu scrie nimic. Aprovizionarea ma­gazinelor cu cele trebuincioase va trebui făcută nu la întîmpla­­re sau după sistemul „astupării gurilor”, trimiţîndu-se mărfuri numai în urma sezisă­lor făcute, ci în mod organizat ţinînd cont de cererea cumpărătorilor. Co­mitetele executive ale sfaturilor populare, au datoria de a con­trola îndeaproape Felul în care secţiile comerciale rezolvă buna aprovizionare a magazinelor cu mărfurile indicate, luptînd cu hotărîre împotriva acelora care rezolvă această problemă biro­cratic, neţinînd seama de sezon şi de specificul locului. Datoria organizaţiilor sindi­cale din comerţul de stat şi coo­peratist este să mobilizeze pe toţi lucrătorii pentru îmbunătă­ţirea radicală a deservirii consu­matorilor, să intensifice simţi­tor munca educativă în rîndurile acestora, să acorde o atenţie de­osebită luptei împotriva oricăror încălcări şi denaturări a princi­piilor comerţului nostru socia­list. Organizaţiile de partid şi U.T.M. din unităţile comerciale trebuie să intensifice munca de educaţie comunistă în rîndurile lucrătorilor din comerţ, trezind in ei dragostea şi interesul pen­tru munca lor, făcînd în aşa fel ca fiecare dintre aceştia să fie conştient de rolul pe care-l are în buna deservire a oameni­lor muncii, contribuţie importan­tă la înfăptuirea sarcinilor tra­sate de partid şi guvern în sco­pul ridicării necontenite a nive­lului de trai al celor ce muncesc. nete şi satele cu perspective de creare de întovărăşiri. Grupuri de ţărani muncitori din Sarmaş, Gălăuţaşi, To­­pliţa au vizitat gospodăria agricolă colectivă din Lăzarea, raionul Gheor­­ghieni. In organizaţiile de bază săteşti, în sesiunile sfaturilor populare s-a prelucrat Statutul model al întovărăşi­rii. Instructorii Teritoriali au primit sarcină să se ocupe de îndrumarea or­ganizaţiilor de bază în privinţa creării întovărăşirilor, iar în cadrul căminelor culturale s-au ţinut conferinţe în legă­tură cu transformarea socialistă a a­­griculturii. Cu toate acestea, faţă de posibilită­ţile reale din raion, munca de creare a întovărăşirilor este nesatisfăcătoare. Comitetul raional de partid se ocupă însă numai în mod general şi nu con­cret de problema creării întovărăşirilor. Iată cîteva exemple: încă în primăvara acestui an din iniţiativa organizaţiei de bază din De­da a început să se frămînte chestiunea alcătuirii unei întovărăşiri. Mai mulţi ţărani muncitori au şi înaintat sfatului popular cereri în această privinţă. Bi­roul organizaţiei de bază a analizat de cîteva ori felul cum se duce munca politică în rîndul ţăranilor muncitori. Din discuţiile purtate cu membrii bi­roului organizaţiei de bază şi ai co­mitetului executiv al sfatului popular reiese că mai sînt şi alţi ţărani munci­tori care ar dori să intre în întovărăşi­re. Insă tot ei recunosc că munca de creare a întovărăşirii este lăsată pe planul al doilea. Organizaţia de bază U.T.M., delegatele de femei, conduce­rea căminului cultural, intelectualita­tea, nu sunt antrenaţi în această acţiu­ne. In comună sunt ţărani muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate, acestora însă nu le-a amintit nimeni despre în­tovărăşire. Ţăranii muncitori din Deda au toate posibilităţile să viziteze vreo gospodărie agricolă colectivă sau înto­vărăşire din regiune, de acest lucru însă nu se îngrijeşte nimeni.­­* SRI critică este situaţia în satul Gledin. Aici, încă anul trecut au exis­tat cinci­ cereri pentru întovărăşire un­deva intr-un dosar pe la sfatul popu­lar din Monor. Cu timpul însă ele s-au pierdut, iar lucrurile au rămas baltă pînă în primăvara anului acesta, cînd ţăranii muncitori şi-au completat alte cereri şi şi-au format un comitet de iniţiativă. Intre timp organizaţia de bază de aici a fost vizitată de noii membri ai biroului comitetului raional de partid şi de instructorul teritorial, care au ajutat-o cu unele sfaturi. A­­ceasta însă nu este deajuns, înfiinţa­rea întovărăşirii cere o muncă intensa şi permanentă, iar organizaţia de bază trebuie sprijinita din plin în antrena­rea organizaţiilor de masă, în această acţiune. Tovarăşul Ioan Marian, prim-secre­­tar al comitetului raional U.T.M. To­­pliţa, s-a deplasat la organizaţia de bază U.T.M. din Gledin, a trimis şi un instructor raional pentru a ajuta a­­ceastă organizaţie , însă rezultate nu-s. Unde-i ajutorul dat ? Munca sfatului popular comunal se rezumă doar la întocmirea unor cereri tip la maşină, şi, atlt. Responsabila comisiei de femei, Fironica Netea nu­voc să ducă muncă de lămurire în rîn­­dul femeilor în vederea creării întovă­răşirii, preferă să se înţeleagă cu chiaburii Dumitru Horga şi alţii. Din­tre cei 12 învăţători din comuna Mo­nor, abia doi s-au urnit spre munca de creare a întovărăşirii. Secretarul organizaţiei de bază Mărcuş Vlasa spune: „încă în toamna aceasta am reuşit să învingem greu­tăţile şi să inaugurăm întovărăşirea dacă ar veni de la raion activişti şi tehnicieni cu experienţă în muncă, ca­re să ne ajute, pentru că noi ne des­curcăm greu în această muncă“. Co­lectivul de la raion format din tova­răşul Truţă Dumitru, Ştefuţ Cristina şi Marcu­ Ilie, nu ajută însă organizaţia de bază şi­­comitetul de iniţiativă.­­ De curînd a avut loc sesiunea statu-­ lui popular raional. Cu acest prilej, s-a analizat activitatea comitetului executiv în problema transformării so­cialiste a agriculturii în raion. După dezbaterea dării de seamă, sesiunea a adoptat printre altele şi un plan de măsuri „cu privire la întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriei a­­gricole colective şi a întovărăşirilor agricole, şi zootehnică“. Este ştiut că întovărăşirea zootehnică are nevoie de­ mult ajutor din partea sfatului popu­lar raional, dar ce folos, dacă în acel plan de măsuri copiat în mod birocra­tic după planul sfatului popular regio­nal, nu se prevede nimic în legătură cu problemele specifice ale întovărăși­rii zootehnice din Bilbor. Oare aceasta nu dovedește munca formală a sfatu­lui popular raional ? De altfel însăşi comitetul executiv al sfatului popular raional îşi apreciază munca sa in a­­cest domeniu nesatisfăcătoare, biro­cratică şi de campanie. Din cele de mai sus reiese că în timp ce în raionul Reghin se duce o muncă mai susţinută în ce priveşte crearea întovărăşirilor, în raionul To­­pliţa această m­stică este lăsată pe seama mersului „de la sine". întărirea alianţei dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare con­stituie chezăşia succesului construirii socialismului. De aceea, comitetele ra­ionale de partid sunt obligate să lupta pentru îmbunătăţirea necontenită a activităţii organizaţiilor săteşti şi să le acorde un ajutor concret şi calificat. Transformarea socialistă a agriculturii cere o muncă politică şi cultural-edu­­cativă continuă. Organizaţiile de bază trebuiesc sprijinite în aşa fel incit să poată du­ce o permanentă muncă de convinge­re a ţărănimii muncitoare spre a for­ma pe baza liberului consimţǎmit, întovărăşiri agricole şi gospodării a­­gricole colective în scopul ridicării ni­velului ei de trai material şi cultural. * LV. CIMPIANU STEAUA ROȘIE Ştiri culturale Şi-au renovat căminul cultural In comuna Dedrad, raionul Reghin, alături de şcoală se găseşte o clădire mare, încăpătoare, care cu mult timp în urmă a fost transformată şi cămin cultural. Locuitorii comunei, romîni, saşi şi unguri, adesea veneau aici în timpul lor liber. Nu de mult, în această clădire au avut loc o serie de lucrări de renova­re. Astfel, sălile au fost reparate şi zu­grăvite. Pentru ca echipa culturală să aibă unde să-şi prezinte programul, într-una din săli s-a construit o scenă. S-a amenajat de asemenea, un club care dispune de o bibliotecă şi o sală de lectură. Dacă timpul îţi permite, aici poţi citi o carte sau răsfoi ulti­mele numere ale ziarelor şi revistelor, poţi asculta muzica venită pe calea undelor, sau le poţi lăsa furat de o problemă pasionantă de şah. Discutarea planului editorial pe anul 1956 Pentru prima dată în ţara noastră planul editorial al editurilor de stat s-a pus în discuţia maselor. In toate regiunile au loc consfătuiri cu dele­gaţi ai instituţiilor competente, în ca­re se face cunoscut planul editorial pentru anul următor, şi se dau diferi­­te sugestii in ceea ce priveşte apariţia unor cărţi a căror lipsă se resimte. In regiunea noastră a avut loc o a­­semenea consfătuire în săptămîna tre­cută. Ea s-a ţinut la satul popular regional, unde au fost prezenţi d­ele­­gaţi ai C.L.Q.C. ului, Bibliotecii cen­trale, editurii locale, a diferitelor bi­­blioteci, precum şi profesori romîni şi maghiari care predau literatura. S-a pus în discuţie planul editorial al Edi­turii Tineretului, Editurii „Cartea ru­să“, E.S.P.L.A., şi al Editurii de Stat didactice şi pedagogice­ Printre altele, s-a propus trecerea în planul editorial pe anul 1956 a unor cărţi cu apariţia unui dicţionar, romîno­­maghiar a diferite albume privind ar­ta populară, cărţi privind istoricul , muzicii, biografia şi opera marilor compozitori, cărţi care să cuprindă piese de teatru pentru echipele artisti­ce de amatori, etc. Consfătuiri asemănătoare vor avea loc și în ramurile: medicină, tehnică, agricultură, etc. Un concurs al corespondenţilor Conştient de rolul important că au scrisorile oamenilor muncii în îmbunătăţirea calitativă a ziarului, în cadrul „Lunii Prieten­iei Româno Sovietice“ (7 octombrie — 7 Noiembrie) colectivul de redacţie al zia­rului „Steaua roşie“ organizează un concurs „Pentru cea mai bună co­respondenţă“. Participanţii la concurs vor scrie despre ajutorul sovietic în acti­vitatea întreprinderii, instituţiei sa­u unităţilor agricole în care lucrează, despre metode sovietice în industrie şi agricultură, cit şi scrisori tratînd orice altă problemă actuală. Pe plicuri se va menţiona : „pentru concurs". Se cere ca scrisorile participanţilor la concurs să fie cît se poate de con­crete şi să corespundă întru totul realităţii. Cei care vor trimite cele mai bune scrisori, vor fi premiaţi. REDACŢIA 3 Munca culturala de masă strîns legată de producţie Latura educativă a muncii culturale, ele masă îndeplineşte un important rol în lupta pentru însuşirea şi folosirea deplină a tehnicii şi tehnologiei înain­tate, in promovarea noilor metode de muncă, etc. Comisia muncii culturale de masă de la Depoul de locomotive C.B.R. Tg. Mureş caută să contribuie la îmbogă­ţirea cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor, iar acest scop, împreună cu colectivul cabinetului tehnic această comisie foloseşte din plin conferinţele tehnice şi demonstraţiile practice, agi­taţia vizuala, staţia de radioamplifi­care şi alte mijloace culturale. Progra­mul staţiei de radioamplificare cuprin­de emisiuni speciale de popularizare a fruntaşilor în producţie şi a inovatori­lor in cadrul cărora se comunică re-­zolvarea inovaţiilor propuse, rezulta­tele obţinute în urma aplicării lor, in­dicaţii tehnice cu privire la diferite metode de muncă, etc. Nu de mult muncitorii şi tehnicienii Depoului au ascultat cu mîndrie cu­vintele de laudă transmise prin sta­ţia de radioamplificare unora dintre ei — fruntaşi în producţie — ca : me­canicii de locomotivă Eştefan Vajnăr, losif Sándor, Jakab Dominic, decorat cu „Meritul C.F.R.-jţt“ şi alţii, care prin aplicarea metodelor sovietice în muncă obţin rezultate de seamă, cir­­culînd cu locomotivele lor fără defecte in parcurs, economisind mari canti­tăţi de combustibil. Roadele aplicării inovaţiei lăcătuşu­lui Ladislau Máthé, prin care se pot calcula şi repartiza just normele de ulei pentru consumul unei locomotive, precum şi a celei a maistrului Ale­xandru Sipos, prin care procesul teh­nologic la strunjirea metalelor se re­duce cu 30 la sută, au fost urmărite de asemenea cu multă atenţie in cadrul emisiunii. Gazeta de perete satisface în mare măsură strădania muncitorilor de a dobîndi cunoştinţe noi în domeniul tehnicii. Iată temele celor mai recente articole publicate: „Aplicarea metode­lor sovietice în repararea locomotive­lor“ şi „Sprijinirea cabinetului tehnic prin descoperirea de noi inovaţii şi raţionalizări”. Fiind atraşi în scrierea de articole, inovatorii, fruntaşii în producţie ca panea Dumitru, maiştri de atelier ca­­ Poi Petru şi alţii, gazeta de perete a devenit zi de zi mai interesantă, mai apreciată. Succesul in producţie este strins le­gat de întărirea conştiinţei socialiste, de sădirea in oameni a spiritului de disciplină inl muncă, de atitudine justa faţă de interesele colectivului. Brigada artistică de agitaţie lucrează in acest scop cu puternice forţe, l­a luptă ne­contenit pentru stîrpirea neregulilor e­­xistente in administrarea întreprinderii, împotriva inîtrzierilor de la serviciu, risipei de materiale etc. Numeroasele con­ferinţe şi ref­era­te ţinute la cabinetul tehnic au dat roade bogate in lupta pentru ridicarea nive­lului profesional al meseriaşilor. Bri­gada I de tineret, condusa de lăcătu­şul loan Sipos, îşi depăşeşte zilnic norma la repararea locomotivelor cu 50—80 la sută. De asemenea, brigada a ll-a, condusa de comunistul György Károly, care lucrează la repararea lo­comotivelor cu ridicare, de pe roţi, prestează înainte de termen reparaţii de cea mai bună calitate. Comisia culturală de­ masă nu s-a străduit insă în suficientă măsură ca propaganda tehnică să fie roi mai complexă. Biblioteca tehnică, care numără cele mai bune cărţi, broşuri, manuale şi re­viste tehnice, nu este frecventată aşa cum ar trebui. Numărul cititorilor ei nu întruneşte decit un sfert din numă­rul total al salariaţilor. De asemeni, nu în destulă măsură este antrenat întreg tineretul in activitatea culturala de masă. In această privinţă există posibilităţi reale mult mai mari faţă de rezultatele obţinute pri d in prezent. Colectivul cultural trebuie să se în­grijească de completarea echipelor ar­tistice cu tot mai multe elemente tine­re, energice, care să dea muncii cultu­rale suflul viu, atrăgător. Agitaţia vizuală, care îndeplineşte lin rol de seamă în activitatea cultu­­ral-educativă, este slab folosită. Au fost confecţionate un număr foarte re­dus de fotomontaje, lozinci mobiliza­toare, panouri de onoare. Organizaţiile de bază P.MR. şi U.T.M. precum şi comitetul de intre­­prindere au datoria să sprijine în ega­lă măsură comisia culturală de masă, pentru că prin îmbunătăţirea activită­ţii acesteia muncitorii pătrund tot mai ,adine Înţelesul diferitelor probleme tehnice, satisfac tot mai bine nevoite cele mai arzătoare ale producţiei.

Next