Steaua Roşie, octombrie 1955 (Anul 4, nr. 321-329)
1955-10-01 / nr. 321
octombie 1955 Despre educaresa cadrelor din comerţ Comerţul socialist joacă un ml însemnat în opera de construire a socialismului în patria noastră, in ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Odată cu dezvoltarea comerţului de stat şi cooperatist şi cu creşterea continuă a volumului de mărfuri puse la dispoziţia populaţiei muncitoare, s-a format şi lucrătorul nou din acest important sector de activitate. El a căpătat o nouă conştiinţă, o nouă atitudine faţă de cumpărători. Majoritatea lucrătorilor din comerţ se străduiesc să deservească cît mai bine pe cumpărători, să-i ajute să-şi formeze părerea despre mărfurile aflate în magazine, să le trezească gustul şi interesul pentru o marfă sau alta. După trecerea la comerţul desfăşurat, cerinţele cumpărătorilor au crescut mult.Acest lucru trebuie să-l aibe în vedere conducătorii organizaţiilor comerciale. Ei vor trebui să aibă în centrul atenţiei organizarea diferitelor cursuri politice şi profesionale în care să atragă un număr cît mai mare de lucrători din comerţ în vederea ridicării continue a nivelului lor politic şi profesional, în urma frecventării cursurilor care au funcţionat anul trecut în cadrul C.C.L. „Produse industriale”, mulţi lucrători şi-au înţeles rolul important — deservirea cît mai civilizata, cît mai atentă şi cu multă răbdare a cumpărătorilor. Datorită noii atitudini adoptate faţă de muncă, în cadrul acestui O.C.L. s-au ridicat o serie de fruntaşi care astăzi constituia exemple demne de urmat pentru toţi lucrătorii din comerţ. Astfel, tînăra Doina Cormoş, vînzătoare la magazinul central nr. 1 care luni în şir şi-a menţinut titlul de fruntaşă în producţie, a fost distinsă recent cu titlul de „cel mai bun vînzător”. Acest titlu i-a fost acordat pentru disciplina de care a dat dovadă, pentru curăţenia exemplară păstrată la locul de muncă, deservirea conştiincioasă a cumpărătorilor, etc. Rezultate frumoase a obţinut şi gestionarul Ludovic Lukács de la magazinul nr. 24, care de trei luni de zile deţine împreună cu colectivul său, drapelul de magazin fruntaş. In mod deosebit s-a evidenţiat în muncă gestionara Sofia Neagoi de la unitatea nr. 18 de articole pentru copii, şi vînzătorul Paul Pécsi de la magazinul central nr. 1. Există însă în comerţul nostru socialist şi lucrători care neglijează studierea cerinţelor consumatorilor. Acestora puţin le pasă dacă aceştia găsesc ori im cele trebuincioase în unitatea respectivă, dacă la plecarea din magazin cumpărătorii sînt sau nu mulţumiţi de cete cumpărate şi de modul în care au fost serviţi. Un exemplu semnificativ de necinste îl prezintă vînzătorul Béla Székely, de la magazinul de pîine nr. 2, care a vîndut cu 5 lei o pline a cărei preţ era de 4 lei, înşelînd în acelaşi timp şi la cintar. Cu suprapreţuri au vîndut şi vînzătoarea Maria Kiss, de la magazinul de pîine din str. „7 Noiembrie’”, Ileana Molnár din str. Kossuth Lajos, etc. Vînzătorul Béla Biro care a fost însărcinat cu vinderea făinii de porumb in piaţă, a profitat de acest lucru şi a vîndut făina cu o lipsă de 25 gr la fiecare 2 kg, înşelind şi la preţ în acelaşi timp. Este limpede că hoţii, delapidatorii, toţi acei care abuzează de buna credinţă a oamenilor muncii, n-au ce căuta în comerţul de stat. împotriva acestor filamente trebuie creată o puternică opinie publică de demascare, veghindu-se ca odată scoase dintr-un loc să nu se poată strecura îr altă unitate unde să pună în practică vechile lor deprinderi. O condiţie esenţială pentru ridicarea nivelului comerţului, pentru îmbunătăţirea deservirii cumpărătorilor, este studierea cererii de consum, studierea atentă a condicilor de sugestii şi reclamaţii. Sînt demne de condamnat atitudini asemănătoare celor manifestate de conducerea O.G.L. „Produse alimentare” care găseşte rezolvarea reclamaţiilor consumatorilor printr-un simplu ,,văzut”. Aşa s-a intîmplat şi cu vînzătoarea Ileana Gheorgheaş de la magazinul de pîine nr. 97, contra căreia au fost făcute consecutiv trei reclamaţii pe motivul că vinde pîine, cu suprapreţ şi cu lipse considerabile la cîntar fără a fi luate măsuri faţă de ea. De fiecare dată direcţiunea s-a mulţumit să scrie : „văzut” sau chiar să nu scrie nimic. Aprovizionarea magazinelor cu cele trebuincioase va trebui făcută nu la întîmplare sau după sistemul „astupării gurilor”, trimiţîndu-se mărfuri numai în urma sezisălor făcute, ci în mod organizat ţinînd cont de cererea cumpărătorilor. Comitetele executive ale sfaturilor populare, au datoria de a controla îndeaproape Felul în care secţiile comerciale rezolvă buna aprovizionare a magazinelor cu mărfurile indicate, luptînd cu hotărîre împotriva acelora care rezolvă această problemă birocratic, neţinînd seama de sezon şi de specificul locului. Datoria organizaţiilor sindicale din comerţul de stat şi cooperatist este să mobilizeze pe toţi lucrătorii pentru îmbunătăţirea radicală a deservirii consumatorilor, să intensifice simţitor munca educativă în rîndurile acestora, să acorde o atenţie deosebită luptei împotriva oricăror încălcări şi denaturări a principiilor comerţului nostru socialist. Organizaţiile de partid şi U.T.M. din unităţile comerciale trebuie să intensifice munca de educaţie comunistă în rîndurile lucrătorilor din comerţ, trezind in ei dragostea şi interesul pentru munca lor, făcînd în aşa fel ca fiecare dintre aceştia să fie conştient de rolul pe care-l are în buna deservire a oamenilor muncii, contribuţie importantă la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid şi guvern în scopul ridicării necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc. nete şi satele cu perspective de creare de întovărăşiri. Grupuri de ţărani muncitori din Sarmaş, Gălăuţaşi, Topliţa au vizitat gospodăria agricolă colectivă din Lăzarea, raionul Gheorghieni. In organizaţiile de bază săteşti, în sesiunile sfaturilor populare s-a prelucrat Statutul model al întovărăşirii. Instructorii Teritoriali au primit sarcină să se ocupe de îndrumarea organizaţiilor de bază în privinţa creării întovărăşirilor, iar în cadrul căminelor culturale s-au ţinut conferinţe în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii. Cu toate acestea, faţă de posibilităţile reale din raion, munca de creare a întovărăşirilor este nesatisfăcătoare. Comitetul raional de partid se ocupă însă numai în mod general şi nu concret de problema creării întovărăşirilor. Iată cîteva exemple: încă în primăvara acestui an din iniţiativa organizaţiei de bază din Deda a început să se frămînte chestiunea alcătuirii unei întovărăşiri. Mai mulţi ţărani muncitori au şi înaintat sfatului popular cereri în această privinţă. Biroul organizaţiei de bază a analizat de cîteva ori felul cum se duce munca politică în rîndul ţăranilor muncitori. Din discuţiile purtate cu membrii biroului organizaţiei de bază şi ai comitetului executiv al sfatului popular reiese că mai sînt şi alţi ţărani muncitori care ar dori să intre în întovărăşire. Insă tot ei recunosc că munca de creare a întovărăşirii este lăsată pe planul al doilea. Organizaţia de bază U.T.M., delegatele de femei, conducerea căminului cultural, intelectualitatea, nu sunt antrenaţi în această acţiune. In comună sunt ţărani muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate, acestora însă nu le-a amintit nimeni despre întovărăşire. Ţăranii muncitori din Deda au toate posibilităţile să viziteze vreo gospodărie agricolă colectivă sau întovărăşire din regiune, de acest lucru însă nu se îngrijeşte nimeni.* SRI critică este situaţia în satul Gledin. Aici, încă anul trecut au existat cinci cereri pentru întovărăşire undeva intr-un dosar pe la sfatul popular din Monor. Cu timpul însă ele s-au pierdut, iar lucrurile au rămas baltă pînă în primăvara anului acesta, cînd ţăranii muncitori şi-au completat alte cereri şi şi-au format un comitet de iniţiativă. Intre timp organizaţia de bază de aici a fost vizitată de noii membri ai biroului comitetului raional de partid şi de instructorul teritorial, care au ajutat-o cu unele sfaturi. Aceasta însă nu este deajuns, înfiinţarea întovărăşirii cere o muncă intensa şi permanentă, iar organizaţia de bază trebuie sprijinita din plin în antrenarea organizaţiilor de masă, în această acţiune. Tovarăşul Ioan Marian, prim-secretar al comitetului raional U.T.M. Topliţa, s-a deplasat la organizaţia de bază U.T.M. din Gledin, a trimis şi un instructor raional pentru a ajuta această organizaţie , însă rezultate nu-s. Unde-i ajutorul dat ? Munca sfatului popular comunal se rezumă doar la întocmirea unor cereri tip la maşină, şi, atlt. Responsabila comisiei de femei, Fironica Netea nuvoc să ducă muncă de lămurire în rîndul femeilor în vederea creării întovărăşirii, preferă să se înţeleagă cu chiaburii Dumitru Horga şi alţii. Dintre cei 12 învăţători din comuna Monor, abia doi s-au urnit spre munca de creare a întovărăşirii. Secretarul organizaţiei de bază Mărcuş Vlasa spune: „încă în toamna aceasta am reuşit să învingem greutăţile şi să inaugurăm întovărăşirea dacă ar veni de la raion activişti şi tehnicieni cu experienţă în muncă, care să ne ajute, pentru că noi ne descurcăm greu în această muncă“. Colectivul de la raion format din tovarăşul Truţă Dumitru, Ştefuţ Cristina şi Marcu Ilie, nu ajută însă organizaţia de bază şicomitetul de iniţiativă. De curînd a avut loc sesiunea statu- lui popular raional. Cu acest prilej, s-a analizat activitatea comitetului executiv în problema transformării socialiste a agriculturii în raion. După dezbaterea dării de seamă, sesiunea a adoptat printre altele şi un plan de măsuri „cu privire la întărirea economico-organizatorică a gospodăriei agricole colective şi a întovărăşirilor agricole, şi zootehnică“. Este ştiut că întovărăşirea zootehnică are nevoie de mult ajutor din partea sfatului popular raional, dar ce folos, dacă în acel plan de măsuri copiat în mod birocratic după planul sfatului popular regional, nu se prevede nimic în legătură cu problemele specifice ale întovărășirii zootehnice din Bilbor. Oare aceasta nu dovedește munca formală a sfatului popular raional ? De altfel însăşi comitetul executiv al sfatului popular raional îşi apreciază munca sa in acest domeniu nesatisfăcătoare, birocratică şi de campanie. Din cele de mai sus reiese că în timp ce în raionul Reghin se duce o muncă mai susţinută în ce priveşte crearea întovărăşirilor, în raionul Topliţa această mstică este lăsată pe seama mersului „de la sine". întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare constituie chezăşia succesului construirii socialismului. De aceea, comitetele raionale de partid sunt obligate să lupta pentru îmbunătăţirea necontenită a activităţii organizaţiilor săteşti şi să le acorde un ajutor concret şi calificat. Transformarea socialistă a agriculturii cere o muncă politică şi cultural-educativă continuă. Organizaţiile de bază trebuiesc sprijinite în aşa fel incit să poată duce o permanentă muncă de convingere a ţărănimii muncitoare spre a forma pe baza liberului consimţǎmit, întovărăşiri agricole şi gospodării agricole colective în scopul ridicării nivelului ei de trai material şi cultural. * LV. CIMPIANU STEAUA ROȘIE Ştiri culturale Şi-au renovat căminul cultural In comuna Dedrad, raionul Reghin, alături de şcoală se găseşte o clădire mare, încăpătoare, care cu mult timp în urmă a fost transformată şi cămin cultural. Locuitorii comunei, romîni, saşi şi unguri, adesea veneau aici în timpul lor liber. Nu de mult, în această clădire au avut loc o serie de lucrări de renovare. Astfel, sălile au fost reparate şi zugrăvite. Pentru ca echipa culturală să aibă unde să-şi prezinte programul, într-una din săli s-a construit o scenă. S-a amenajat de asemenea, un club care dispune de o bibliotecă şi o sală de lectură. Dacă timpul îţi permite, aici poţi citi o carte sau răsfoi ultimele numere ale ziarelor şi revistelor, poţi asculta muzica venită pe calea undelor, sau le poţi lăsa furat de o problemă pasionantă de şah. Discutarea planului editorial pe anul 1956 Pentru prima dată în ţara noastră planul editorial al editurilor de stat s-a pus în discuţia maselor. In toate regiunile au loc consfătuiri cu delegaţi ai instituţiilor competente, în care se face cunoscut planul editorial pentru anul următor, şi se dau diferite sugestii in ceea ce priveşte apariţia unor cărţi a căror lipsă se resimte. In regiunea noastră a avut loc o asemenea consfătuire în săptămîna trecută. Ea s-a ţinut la satul popular regional, unde au fost prezenţi delegaţi ai C.L.Q.C. ului, Bibliotecii centrale, editurii locale, a diferitelor biblioteci, precum şi profesori romîni şi maghiari care predau literatura. S-a pus în discuţie planul editorial al Editurii Tineretului, Editurii „Cartea rusă“, E.S.P.L.A., şi al Editurii de Stat didactice şi pedagogice Printre altele, s-a propus trecerea în planul editorial pe anul 1956 a unor cărţi cu apariţia unui dicţionar, romînomaghiar a diferite albume privind arta populară, cărţi privind istoricul , muzicii, biografia şi opera marilor compozitori, cărţi care să cuprindă piese de teatru pentru echipele artistice de amatori, etc. Consfătuiri asemănătoare vor avea loc și în ramurile: medicină, tehnică, agricultură, etc. Un concurs al corespondenţilor Conştient de rolul important că au scrisorile oamenilor muncii în îmbunătăţirea calitativă a ziarului, în cadrul „Lunii Prieteniei Româno Sovietice“ (7 octombrie — 7 Noiembrie) colectivul de redacţie al ziarului „Steaua roşie“ organizează un concurs „Pentru cea mai bună corespondenţă“. Participanţii la concurs vor scrie despre ajutorul sovietic în activitatea întreprinderii, instituţiei sau unităţilor agricole în care lucrează, despre metode sovietice în industrie şi agricultură, cit şi scrisori tratînd orice altă problemă actuală. Pe plicuri se va menţiona : „pentru concurs". Se cere ca scrisorile participanţilor la concurs să fie cît se poate de concrete şi să corespundă întru totul realităţii. Cei care vor trimite cele mai bune scrisori, vor fi premiaţi. REDACŢIA 3 Munca culturala de masă strîns legată de producţie Latura educativă a muncii culturale, ele masă îndeplineşte un important rol în lupta pentru însuşirea şi folosirea deplină a tehnicii şi tehnologiei înaintate, in promovarea noilor metode de muncă, etc. Comisia muncii culturale de masă de la Depoul de locomotive C.B.R. Tg. Mureş caută să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor, iar acest scop, împreună cu colectivul cabinetului tehnic această comisie foloseşte din plin conferinţele tehnice şi demonstraţiile practice, agitaţia vizuala, staţia de radioamplificare şi alte mijloace culturale. Programul staţiei de radioamplificare cuprinde emisiuni speciale de popularizare a fruntaşilor în producţie şi a inovatorilor in cadrul cărora se comunică re-zolvarea inovaţiilor propuse, rezultatele obţinute în urma aplicării lor, indicaţii tehnice cu privire la diferite metode de muncă, etc. Nu de mult muncitorii şi tehnicienii Depoului au ascultat cu mîndrie cuvintele de laudă transmise prin staţia de radioamplificare unora dintre ei — fruntaşi în producţie — ca : mecanicii de locomotivă Eştefan Vajnăr, losif Sándor, Jakab Dominic, decorat cu „Meritul C.F.R.-jţt“ şi alţii, care prin aplicarea metodelor sovietice în muncă obţin rezultate de seamă, circulînd cu locomotivele lor fără defecte in parcurs, economisind mari cantităţi de combustibil. Roadele aplicării inovaţiei lăcătuşului Ladislau Máthé, prin care se pot calcula şi repartiza just normele de ulei pentru consumul unei locomotive, precum şi a celei a maistrului Alexandru Sipos, prin care procesul tehnologic la strunjirea metalelor se reduce cu 30 la sută, au fost urmărite de asemenea cu multă atenţie in cadrul emisiunii. Gazeta de perete satisface în mare măsură strădania muncitorilor de a dobîndi cunoştinţe noi în domeniul tehnicii. Iată temele celor mai recente articole publicate: „Aplicarea metodelor sovietice în repararea locomotivelor“ şi „Sprijinirea cabinetului tehnic prin descoperirea de noi inovaţii şi raţionalizări”. Fiind atraşi în scrierea de articole, inovatorii, fruntaşii în producţie ca panea Dumitru, maiştri de atelier ca Poi Petru şi alţii, gazeta de perete a devenit zi de zi mai interesantă, mai apreciată. Succesul in producţie este strins legat de întărirea conştiinţei socialiste, de sădirea in oameni a spiritului de disciplină inl muncă, de atitudine justa faţă de interesele colectivului. Brigada artistică de agitaţie lucrează in acest scop cu puternice forţe, la luptă necontenit pentru stîrpirea neregulilor existente in administrarea întreprinderii, împotriva inîtrzierilor de la serviciu, risipei de materiale etc. Numeroasele conferinţe şi referate ţinute la cabinetul tehnic au dat roade bogate in lupta pentru ridicarea nivelului profesional al meseriaşilor. Brigada I de tineret, condusa de lăcătuşul loan Sipos, îşi depăşeşte zilnic norma la repararea locomotivelor cu 50—80 la sută. De asemenea, brigada a ll-a, condusa de comunistul György Károly, care lucrează la repararea locomotivelor cu ridicare, de pe roţi, prestează înainte de termen reparaţii de cea mai bună calitate. Comisia culturală de masă nu s-a străduit insă în suficientă măsură ca propaganda tehnică să fie roi mai complexă. Biblioteca tehnică, care numără cele mai bune cărţi, broşuri, manuale şi reviste tehnice, nu este frecventată aşa cum ar trebui. Numărul cititorilor ei nu întruneşte decit un sfert din numărul total al salariaţilor. De asemeni, nu în destulă măsură este antrenat întreg tineretul in activitatea culturala de masă. In această privinţă există posibilităţi reale mult mai mari faţă de rezultatele obţinute pri d in prezent. Colectivul cultural trebuie să se îngrijească de completarea echipelor artistice cu tot mai multe elemente tinere, energice, care să dea muncii culturale suflul viu, atrăgător. Agitaţia vizuală, care îndeplineşte lin rol de seamă în activitatea cultural-educativă, este slab folosită. Au fost confecţionate un număr foarte redus de fotomontaje, lozinci mobilizatoare, panouri de onoare. Organizaţiile de bază P.MR. şi U.T.M. precum şi comitetul de intreprindere au datoria să sprijine în egală măsură comisia culturală de masă, pentru că prin îmbunătăţirea activităţii acesteia muncitorii pătrund tot mai ,adine Înţelesul diferitelor probleme tehnice, satisfac tot mai bine nevoite cele mai arzătoare ale producţiei.