Steaua Roşie, noiembrie 1955 (Anul 4, nr. 330-338)

1955-11-02 / nr. 330

Anul IV. Nr. 330 j Miercuri, 2 noiembrie 1955 |4 pagini 20 bani Comunişti din industrie şi agricultură! Fiţi sufletul, motorul mobilizator al întrecerii pornite în mţîmoinarea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al ll-lea Congres ai partidului! Ce ooate fi mai frumos, mai demn pentru un comunist decît a fi fruntaş în marea întrecere a întregului popor muncitor.! Nici o întreprindere si nu ramîna în urmi cu îndeplinirea cincinalului Pretutindeni pe unde treci, viata clocoteşte din plin. In uzi­ne şi fabrici, pe şantierele de construcţii. în mine şi pe ogoa­re, oamenii muncii mobilizaţi şi îndrumaţi, de către organi­zaţiile de partid desfăşoară o **ptă fără precedent pentru a întîmpina ziua de 7 Noiembrie şi Congresul partidului !or drag cu planul cincinal îndeplinit la toţi indicii şi înainte de termen. Nenumărate întreprinderi, prin­tre care fabrica de mobile „Simó Géza“, sau fabricile „Ludovic Minszki“ şi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş, uzinele de fier Vlăhiţa, l.F.E.T. Sovata şi al­tele şi-au realizat cincinalul, dînd de mult produse în contul anului viitor La baza succeselor obţinute de aceste întreprinderi, stau: perfecţionarea continuă a proce­sului de producţie prin aplicarea unui număr mare de inovaţii şi raţionalizări şi introducerea pe scară tot mai largă a micii me­canizări ; însuşirea şi aplicarea în viată a secretului tehnicii noi ; perfecţionarea continuă a cunoş­tinţelor politice şi profesionale ale muncitorilor şi tehnicienilor ; extinderea pe scară tot mai în­tinsă a metodelor sovietice.— a experienţei înaintate şi a între­cerii socialiste; organizarea muncii în sistem de bandă ru­lantă, etc., care au atras după sine depăşirea considerabilă a normelor tehnice de producţie. La fabrica „Simó Géza“ de pil­dă, s-a ajuns ca în timp de 3 minute să se scoată o garnitură completă de mobilă. Aceste suc­cese justifică din plin activita­tea multilaterală şi rolul orga­nizaţiilor de partid, care au ştiut să-şi afirme în mod netăgăduit rolul lor de conducătoare şi în­drumătoare politice ale între­prinderilor, de mobilizatoare şi însufleţitoare ale maselor largi de muncitori şi tehnicieni. Chemarea Comitetului regio­nal de partid şi a Comitetului executiv al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare, sub lozinca : „Să realizăm pla­nul cincinal la toţi indici !“ şi chemarea fruntaşilor în produc­ţie din întreprinderile Capitalei, care s-au angaiat ca în cinstea celui de al II-lea Congres a! P.M.R. planul cincinal al pro­­iucţiei globale industriale pe Capitală să-l. îndeplinească, nînă 'a Congres, au căpătat un larg răsunet în rîndurile muncitori­­:or întreprinderilor noastre. Sub conducerea şi îndrumarea orga­nizaţiilor de partid, mobilizaţi şi organizaţi în întrecere socialistă, oamenii muncii din regiune răs­pund acestor chemări cu noi angajamente, cu noi realizări in muncă, hotărîţi să-şi îndepli­nească fără întîrziere sarcinile ce au mai rămas din cincinal. In unele întreprinderi însă se constată rămîneri în urmă care indiferent dacă au la bază con­diţii obiective .sau subiective, de­notă că conducerile lor n-au luat încă toate măsurile practice cuvenite pentru a recupera ră­­mînerea în urmă. Printre acestea se numără : fabrica de cărămizi din Mureşeni, mina Căpeni, etc. Sínt şi unele întreprinderi care pe ultimele 9 luni nu se pot mîn­­dri cu realizările obţinute, neîn­­deplinindu-şi planul de producţie. Printre acestea se înşiră între­prinderile „7 Noiembrie“ din Miercurea-Ciuc, „Republica“ din Reghin, „Mureşul“ din Gheor­­ghieni, l.F.E.T. Topli{a şi Gheor­ghieni, fabrica de spirt „Drum nou“ din Tg. Secuiesc, etc. l.F.E.T. Breţcu şi-a realizat planul de producţie pe trimes­trul III numai în proporţie de 81 la sută. Nici nu e de mirare dacă lucrurile stau aşa, din mo­ment ce aici utilajul e folosit numai pe jumătate, din lipsă de piese de schimb, de a căror procurare nici Trustul nu s-a îngrijit, deşi a fost sezisat încă din primăvară. Numărul parti­cipanţilor la întrecere a scăzut aici faţă de semestrul I cu 8 la sută. De inovaţii s-a uitat de tot. Ca atare, nici nu se fac aici propuneri, deoarece e tot una, ori faci, ori nu. Tehnicienii nu tin de datoria lor să se încadreze în întrecere şi ca urmare nici nu sínt interesaţi să o cîştige. Bazindu-se pe faptul că au realizat sarcinile producţiei glo­bale din cincinal sau din pla­nurile lor anuale, conducătorii unora din aceste întreprinderi, consideră poate că s-au achitat de datoria lor fată 'de stat. A- ceastă concepţie este greşită şi dăunătoare. Un plán se consi­deră îndeplinit numai atunci cînd se îndeplineşte la toate sortimentele şi la toţi indicii, atît cantitativ cît şi valoric. I.F.E.T.-urilor li s-au creat con­diţiile de muncă necesare prin care li se asigură posibiliiatea îndeplinirii planului de produc­ţie ne trimestrul IV. Reuşita de­pinde numai de munca lor con­cretă, de felul cum vor reuşi să­­şi asigure braţele de muncă ne­cesare şi de valorificarea tuturor posibilităţilor care le stau la în­­demină. Conducerile administrative ale întreprinderilor rămase în urmă nu trebuie să se scuze cu diferite pretexte. împreună cu organi­zaţiile de partid, cu comitetele de întreprindere şi cu cei mai înaintaţi muncitori, se recoman­dă ca ele să se întrunească, să analizeze ce au făcut şi ce mai au de făcut, şi să stabilească mă­surile concrete care urmează să fie luate, întocmindu-şi planuri de măsuri cu sarcini precise re­partizate pe fiecare inginer, tehnician, maşină şi pe fiecare om. De asemeni, trebuie să se ţină cont de propunerile munci­torilor, şi pînă la Congres să-şi îndeplinească planul. La comi­­tete’e raionale de partid s-au for­mat diferite colective pe ramuri de psoducţie compuse din ingi­neri, tehnicieni, .etc. Acestora le revine sarcina urgentă să se de­plaseze la întreprinderile răma­se în urmă şi să le acorde tot sprijinul necesar. Banca R.P.R. reclamă că multe întreprinderi nu vin să ceară împrumuturi în contul micii mecanizări. Dacă ele vor cere acest lucru, vor avea în plus încă o garanţie că îşi vor putea rezolva greutăţile. Cei care au munci de răspun­dere în întreprinderi şt în spe­cial membrii de partid trebuie să stea şi de această dată în fruntea luptei pentru plan şi mo­­bilizînd oamenii muncii sub lo­zinca „Nici un muncitor în afara întrecerii“ să-i însufleţească în lupta pentru recuperarea rămîne­­rii în urmă, pentru a cinsti Con­gresul partidului lor drag cu pla­nul cincinal îndeplinit la to{i indicii, înainte de termen. Che­zăşia acestor succese stă în ac­tivitatea organizaţiilor de partid, care prin îndeplinirea acestor sarcini vor dovedi că au înţeles să-şi îndeplineacă rolul. Oamenii muncii discută cifrele decontrol ale planului pe anul 1Q56 in multe întreprinderi din re­giunea noastră a avut şi are loc dezbaterea cifrelor de control ale planului pe anul 1956. Ţinînd cont de condiţiile locale, de spe­cificul întreprinderii, de reali­zările obţinute în anul precedent, La cooperativa meşteşugărească „Textila Mureş“ In fiecare din cele 31 de secţii aie cooperativei meşteşugăreşti „Textila-Mureş“ s-au ţinut în săptămîna trecută şedinţe pen­tru discutarea cifrelor de plan pentru anul ce urmează. Atelierele de prestări de ser­vim, din care fac parte secţiile de comandă şi boiangeria, s-au angajat să depăşească cifra de control a ahului viitor cu 339.764 lei. Această cifră frumoasă va pu­tea fi atinsă în urma îndeplinirii angajamentelor luate de către muncitori. Bartha Francisc şi Benedek Iosif de la secţia de co­mandă nr. 12 s-au angajat de pildă, să obţină o depăşire a plă­nuiţii cu 8 la sută, ucemistul Bartha Vasiie de la, secţia de co­mandă nr. 24, cu 12 la sută, etc. Printre secţiile care vor să întreacă planul pe anul viitor, se numără secţia de comandă nr. 14 (10 la sută), secţia ceaprază­­rie (8 la sută), etc. La fabrica „Petőfi Sándor“ La fabrica de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor“ muncitorii s-au întrunit într-o şedinţă pentru a discuta cifrele de plan pentru anul viitor. In urma angajamen­telor muncitorilor secţiilor şi sectoarelor, s-a propus suplimen­tarea cifrelor de control cu 14,7 la sută, prin fabricarea' urmă­toarelor produse, peste sarcinile de plan : ghetute bebi în valoare de 25.000 lei, 4.000 perechi mă­nuşi, 20Ö haine piele, 100 hano­race piele, 1.500 bluze vînl, 5.000 şepci piele, 1.500 m. p. piei pen­tru haine, 3.000 m. p. şevrete piele, 10.000 m. p. meşină oi, etc. Iată acum cîteva din angaja­mentele muncitorilor, sectoarelor şi secţiunilor : — tăbăcarii Szö- Icşi loan, Teancu loan, Tóth Má­ria III, marochinari; Bálint Nán­dor, Şipos Vasile şi Apa Şandor, cit şi cusătoarea de mănuşi Nagy Maria s-au angajat să-şi depăşească planul zilnic cu 106—112 la sută. — Sectorul de tăbăcit piei pen­tru mănuşi s-a angajat ca prin introducerea cenuşăritului rapid să ridice producţia cu 30 la sută. Daru! fui Kovács György íntr-una din zilele Congresului par­tidului, cei mai de seamă fii ai ţării vor admira, din muiţimîa de daruri ve­nite din cele mai îndepărtate colţuri de ţară, două lucruri, pe cît de simple la înfăţişare, pe atit de pline de tik. fată despre ce e vorba : Zilele acestea, la Corund, vestita comună de oiari din raionul Odorhei, într-o cămăruţă modesta, Kovács György, un vechi şi priceput meşteşu­gar, modelează cu iscusinţă două vase ce formă deosebită. Unui seamănă ia înfăţişare cu un uicjor. Şi totuşi, se deosebeşte dc obişnuitele ulcioare. Prin ce ? Prin aceea, că oricît l-ai învîrti şi suci pe o parte şi pe alta, tot nu va curge un strop de apă din el. Deocamdată secretul folosirii lui ii deţine doar ce! ce-! făureşte. „Mie mi l-a spus tata numai clnd a fost pe patul de moarte’1 — mărturi­seşte Kovács György. De atunci au trecut ani mulţi, şi Kovács György nu !-a destăinuit pînă acum nimănui. Dar la Congres, delegatul care va duce ulciorul va şti să explice taina măies­triei „fermecatului" ulcior, ce trebuie făcut ca acesta să sloboadă apa dintr­­însul. Secretul măiestriei olarilor din Corund, tăinuit din generaţie in gene­raţie, va fi mărturisit in dar Congre­sului. Celălalt dar are înfăţişarea unei vaze de flori de statura unui om miiioclu. Admiratorii vor observa însă’ că sno­pul de grîu din stema ţării încrustată pe vază e din spice de un soi deosebit: spice dc grîu ramificat, „griul belşu­gului si al viitorului” — cum îi numesc corundenii. Mina artistului popular l-a în­creslat pe un obiect, alături de atîtea alte motive ale tradiţionalei arte pecu­­lare, dar el îl vede aevea pe cîmpii e întinse, fără haturi, ale patriei şi chiar pe stema ţării dragi. O. HOSSU. Aruncat pradă urii naţionale şi po­liticii de abrutizare a maselor de către regimurile burghezo-moşiereşii, terito­riul care formează astăzi raionul Sf. Gheorghe, in anii puterii populare a pornit pe drumul unei adevărate în­floriri. Uzinele textile „Gheorghe Doja" şi fabrica de ţigarete, înzestrată cu uti­laj nou, cu clădiri noi, moderne, au crescut Ia nivelul unor adevărate în­treprinderi socialiste. Industria locală regională, bazaiă pe folosirea resurse­lor locale şi-a început activitatea pro­ductivă, dînd într-un timp relativ scurt, rezultate uimitoare. Astfel, în cursul celor 5 ani de la înfiinţarea sa, în­treprinderea industrială raională „11 Iunie” şi-a mărit producţia într-o pro­porţie de peste 670 ia sută. Azi această întreprindere produce cele mai diferite sortimente de articole de consum popu­lar începînd de la sifoane, pantofi şi lingerie şi pînă la mobilă. In cadrul acestei întreprinderi a început să func­ţioneze mina de lignit din Ilieni, fa­­ibrica de cărămizi din Malnaş şi nu­meroase alte unităţi productive în cele mai îndepărtate comune şi sate. In aceşti ani, sub îndrumarea par­tidului, ţărănimea muncitoare din raion, a pornit pe calea unei vieţi cu totul noi, fără exploatare, fără umi­lire, pe calea gospodăriei mari socia­liste, calea belşugului şi fericirii. Pînă în prezent în acest raion, cu liberul consimţămînt al ţărănimii muncitoare, s-au înfiinţat un număr de 27 ‘gos­podării agricole colective, cuprinzînd 2.613 familii de ţărani muncitori, cu o suprafaţă de 12.853 ha, cît şi 6 întovă­răşiri agricole pentru lucrarea în comun a pămîntului şi 8 asociaţii simple de producţie agricolă. Construcţiile noi realizate în cadrul gospodăriilor co­lective din raion, numai de la înce­putul anului în curs, au atins, o su­prafaţă de 22.200 m. p. Azi, nu mai puţin de 43 la sută din suprafaţa te­renurilor agricole din acest raion aparţin sectorului socialist. Rezultate însemnate s-au obţinut şi in domeniul sanitar şi al ocrotirii so* ciale. Sub regimul de democraţie populară numărul paturilor din spi­talele acestui raion a sporit cu 300 la sută. In raion funcţionează un sana­toriu T.B.C., laborator sanitar, staţiune anii-epidemică, case de naştere, spi­tal rural, policlinică pentru copii, ca­binet de medicină sportivă, o staţiune pentru transfuzii de singe, 3 creşe, bucătării dietetice, etc. Numărul me­dicilor a crescut faţă de anii dinainte de eliberare cu nu mai puţin de 600 la sută. Din an în an sporesc neînce­tat şi sumele ce se achită în contul pensiilor şi al ajutorului familial de statSanatoriul T.B.C. din Turia, amenajat şi lărgit în anii puterii populare PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! de experienţa acumulată, munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii îşi iau angajamente concrete în vederea depăşirii planuiui pe anul 1956, achitîndu-se ast­fel cu cinste de sarcinile care le revin.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék