Steaua Roşie, noiembrie 1955 (Anul 4, nr. 330-338)
1955-11-02 / nr. 330
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! Anul IV. Nr. 330 Miercuri, 2 noiembrie 1955 | 4 pagini 20 bani Nici o întreprindere si nu ramîna în urmi cu îndeplinirea cincinalului Pretutindeni pe unde treci, viaţa clocoteşte din plin. In uzine şi fabrici, pe şantierele de construcţii, în mine şi pe ogoare, oamenii muncii mobilizaţi şi îndrumaţi, de către organizaţiile de partid desfăşoară o **ptă fără precedent pentru a întîmpina ziua de 7 Noiembrie şi Congresul partidului lor drag cu planul cincinal îndeplinit la toţi indicii şi înainte de termen. Nenumărate întreprinderi, printre care fabrica de mobile „Simó Géza“, sau fabricile „Ludovic Minszki“ şi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş, uzinele de fier Vlăhiţa, I.F.E.T. Sovata şi altele şi-au realizat cincinalul, dînd de mult produse în contul anului viitor La baza succeselor obţinute de aceste întreprinderi, stau: perfecţionarea continuă a procesului de producţie prin aplicarea unui număr mare de inovaţii şi raţionalizări şi introducerea pe scară tot mai largă a micii mecanizări ; însuşirea şi aplicarea în viaţă a secretului tehnicii noi ; perfecţionarea continuă a cunoştinţelor politice şi profesionale ale muncitorilor şi tehnicienilor ; extinderea pe scară tot mai întinsă a metodelor sovietice, a experienţei înaintate şi a întrecerii socialiste; organizarea muncii în sistem de bandă rulantă, etc., care au atras după sine depăşirea considerabilă a normelor tehnice de producţie. La fabrica „Simó Géza“ de pildă, s-a ajuns ca în timp de 3 minute să se scoată o garnitură completă de mobilă. Aceste succese justifică din plin activitatea multilaterală şi rolul organizaţiilor de partid, care au ştiut să-şi afirme în mod netăgăduit rolul lor de conducătoare şi îndrumătoare politice ale întreprinderilor, de mobilizatoare şi însufleţitoare ale maselor largi de muncitori şi tehnicieni. Chemarea Comitetului regional de partid şi a Comitetului executiv al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare, sub lozinca : „Să realizăm planul cincinal la toţi indici !“ şi chemarea fruntaşilor în producţie din întreprinderile Capitalei, care s-au angajat ca în cinstea celui de al II-lea Congres al P.M.R. planul cincinal al producţiei globale industriale pe Capitală să-l îndeplinească, pînă la Congres, au căpătat un larg răsunet în rîndurile muncitorilor întreprinderilor noastre. Sub conducerea şi îndrumarea organizaţiilor de partid, mobilizaţi şi organizaţi în întrecere socialistă, oamenii muncii din regiune răspund acestor chemări cu noi angajamente, cu noi realizări in muncă, hotărîţi să-şi îndeplinească fără întîrziere sarcinile ce au mai rămas din cincinal. In unele întreprinderi însă se constată rămîneri în urmă care indiferent dacă au la bază condiţii obiectivesau subiective, denotă că conducerile lor n-au luat încă toate măsurile practice cuvenite pentru a recupera rămînerea în urmă. Printre acestea se numără : fabrica de cărămizi din Mureşeni, mina Căpeni, etc. Sunt şi unele întreprinderi care pe ultimele 9 luni nu se pot mîndri cu realizările obţinute, neîndeplinindu-şi planul de producţie. Printre acestea se înşiră întreprinderile „7 Noiembrie“ din Miercurea-Ciuc, „Republica“ din Reghin, „Mureşul“ din Gheorghieni, l.F.E.T. Topliţa şi Gheorghieni, fabrica de spirt „Drum nou“ din Tg. Secuiesc, etc. l.F.E.T. Breţcu şi-a realizat planul de producţie pe trimestrul III numai în proporţie de 81 la sută. Nici nu e de mirare dacă lucrurile stau aşa, din moment ce aici utilajul e folosit numai pe jumătate, din lipsă de piese de schimb, de a căror procurare nici Trustul nu s-a îngrijit, deşi a fost sezisat încă din primăvară. Numărul participanţilor la întrecere a scăzut aici faţă de semestrul I cu 8 la sută. De inovaţii s-a uitat de tot. Ca atare, nici nu se fac aici propuneri, deoarece e tot una, ori faci, ori nu. Tehnicienii nu ţin de datoria lor să se încadreze în întrecere şi ca urmare nici nu sunt interesaţi să o cîştige. Bazindu-se pe faptul că au realizat sarcinile producţiei globale din cincinal sau din planurile lor anuale, conducătorii unora din aceste întreprinderi, consideră poate că s-au achitat de datoria lor faţăde stat. Această concepţie este greşită şi dăunătoare. Un plan se consideră îndeplinit numai atunci cînd se îndeplineşte la toate sortimentele şi la toţi indicii, atît cantitativ cît şi valoric. I.F.E.T.-urilor li s-au creat condiţiile de muncă necesare prin care li se asigură posibilitatea îndeplinirii planului de producţie pe trimestrul IV. Reuşita depinde numai de munca lor concretă, de felul cum vor reuşi săşi asigure braţele de muncă necesare şi de valorificarea tuturor posibilităţilor care le stau la îndemână. Conducerile administrative ale întreprinderilor rămase în urmă nu trebuie să se scuze cu diferite pretexte, împreună cu organizaţiile de partid, cu comitetele de întreprindere şi cu cei mai înaintaţi muncitori, se recomandă ca ele să se întrunească, să analizeze ce au făcut şi ce mai au de făcut, şi să stabilească măsurile concrete care urmează să fie luate, întocmindu-şi planuri de măsuri cu sarcini precise repartizate pe fiecare inginer, tehnician, maşină şi pe fiecare om. De asemeni, trebuie să se ţină cont de propunerile muncitorilor, şi pînă la Congres să-şi îndeplinească planul. La comitetele raionale de partid s-au format diferite colective pe ramuri de producţie compuse din ingineri, tehnicieni,etc. Acestora le revine sarcina urgentă să se deplaseze la întreprinderile rămase în urmă și să le acorde tot sprijinul necesar. Banca R.P.R. reclamă că multe întreprinderi nu vin să ceară împrumuturi în contul micii mecanizări. Dacă ele vor cere acest lucru, vor avea în plus încă o garanţie că îşi vor putea rezolva greutăţile. Cei care au munci de răspundere în întreprinderi şi în special membrii de partid trebuie să stea şi de această dată în fruntea luptei pentru plan şi mobilizînd oamenii muncii sub lozinca „Nici un muncitor în afara întrecerii“ să-i însufleţească în lupta pentru recuperarea rămînerii în urmă, pentru a cinsti Congresul partidului lor drag cu planul cincinal îndeplinit la toţi indicii, înainte de termen. Chezăşia acestor succese stă în activitatea organizaţiilor de partid, care prin îndeplinirea acestor sarcini vor dovedi că au înțeles să-şi îndeplineacă rolul. Oamenii muncii discută cifrele de control ale planului pe anul 1956 in multe întreprinderi din regiunea noastră a avut şi are loc dezbaterea cifrelor de control ale planului pe anul 1956. Ţinînd cont de condiţiile locale, de specificul întreprinderii, de realizările obţinute în anul precedent, de experienţa acumulată, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii îşi iau angajamente concrete în vederea depăşirii planului pe anul 1956, achitîndu-se astfel cu cinste de sarcinile care le revin. La cooperativa meşteşugărească „Textila Mureş“ In fiecare din cele 31 de secţii ale cooperativei meşteşugăreşti „Textila-Mureş“ s-au ţinut în săptămîna trecută şedinţe pentru discutarea cifrelor de plan pentru anul ce urmează. Atelierele de prestări de servir, din care fac parte secţiile de comandă şi boiangeria, s-au angajat să depăşească cifra de control a anului viitor cu 339.764 lei. Această cifră frumoasă va putea fi atinsă în urma îndeplinirii angajamentelor luate de către muncitori. Bartha Francisc şi Benedek Iosif de la secţia de comandă nr. 12 s-au angajat de pildă, să obţină o depăşire a plănuiţii cu 8 la sută, ucemistul Bartha Vasile de la, secţia de comandă nr. 24, cu 12 la sută, etc. Printre secţiile care vor să întreacă planul pe anul viitor, se numără secţia de comandă nr. 14 (10 la sută), secţia ceaprazărie (8 la sută), etc. La fabrica „Petőfi Sándor“ La fabrica de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor“ muncitorii s-au întrunit într-o şedinţă pentru a discuta cifrele de plan pentru anul viitor. In urma angajamentelor muncitorilor secţiilor şi sectoarelor, s-a propus suplimentarea cifrelor de control cu 14,7 la sută, prin fabricarea următoarelor produse, peste sarcinile de plan , ghetute berii în valoare de 25.000 lei, 4.000 perechi mănuși, 200 haine piele, 100 hanorace piele, 1.500 bluze vînt, 5.000 şepci piele, 1.500 m. p. piei pentru haine, 3.000 m. p. şevrete piele, 10.000 m. p. meşină oi, etc. Iată acum cîteva din angajamentele muncitorilor, sectoarelor şi secţiunilor : — tăbăcarii Szö- Icsi loan, Teancu loan, Tóth Mária III, marochinari, Bálint Nándor, Sipos Vasile şi Apa Şandor, cit şi cusătoarea de mănuşi Nagy Maria s-au angajat să-şi depăşească planul zilnic cu 106—112 la sută. — Sectorul de tăbăcit piei pentru mănuşi s-a angajat ca prin introducerea cenuşăritului rapid să ridice producţia cu 30 la sută. Aruncat pradă urii naţionale şi politicii de abrutizare a maselor de către regimurile burghezo-moşiereşti, teritoriul care formează astăzi raionul Sf. Gheorghe, in anii puterii populare a pornit pe drumul unei adevărate înfloriri. Uzinele textile „Gheorghe Doja" şi fabrica de ţigarete, înzestrată cu utilaj nou, cu clădiri noi, moderne, au crescut la nivelul unor adevărate întreprinderi socialiste. Industria locală regională, bazată pe folosirea resurselor locale și-a început activitatea productivă, dînd într-un timp relativ scurt, rezultate uimitoare. Astfel, în cursul celor 5 ani de la înfiinţarea sa, întreprinderea industrială raională „11 Iunie” şi-a mărit producţia într-o proporţie de peste 670 la sută. Azi această întreprindere produce cele mai diferite sortimente de articole de consum popular începînd de la sifoane, pantofi şi lingerie şi pînă la mobilă. In cadrul acestei întreprinderi a început să funcţioneze mina de lignit din Ilieni, fabrica de cărămizi din Malnaş şi numeroase alte unităţi productive în cele mai îndepărtate comune şi sate. In aceşti ani, sub îndrumarea partidului, ţărănimea muncitoare din raion, a pornit pe calea unei vieţi cu totul noi, fără exploatare, fără umilire, pe calea gospodăriei mari socialiste, calea belşugului şi fericirii. Pînă în prezent în acest raion, cu liberul consimţămînt al ţărănimii muncitoare, s-au înfiinţat un număr de 270 gospodării agricole colective, cuprinzînd 2.613 familii de ţărani muncitori, cu o suprafaţă de 12.853 ha, cît şi 6 întovărăşiri agricole pentru lucrarea în comun a pămîntului şi 8 asociaţii simple de producţie agricolă. Construcţiile noi realizate în cadrul gospodăriilor colective din raion, numai de la începutul anului în curs, au atins, o suprafaţă de 22.200 m. p. Azi, nu mai puţin de 43 la sută din suprafaţa terenurilor agricole din acest raion aparţin sectorului socialist. Rezultate însemnate s-au obţinut şi in domeniul sanitar şi al ocrotirii sociale. Sub regimul de democraţie populară numărul paturilor din spitalele acestui raion a sporit cu 300 la sută. In raion funcţionează un sanatoriu T.B.C., laborator sanitar, staţiune anti-epidemică, case de naştere, spital rural, policlinică pentru copii, cabinet de medicină sportivă, o staţiune pentru transfuzii de singe, 3 creşe, bucătării dietetice, etc. Numărul medicilor a crescut faţă de anii dinainte de eliberare cu nu mai puţin de 600 la sută. Din an în an sporesc neîncetat şi sumele ce se achită în contul pensiilor şi al ajutorului familial de stat Sanatoriul T.B.C. din Turia, amenajat şi lărgit în anii puterii populare Comunişti din industrie şi agricultură! Fiţi sufletul, motorul mobilizator al întrecerii pornite în mtîmpinarea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al ll-lea Congres al partidului! Ce poate fi mai frumos, mai demn pentru un comunist decît a fi fruntaş în marea întrecere a întregului popor muncitor.! Darul lui Kovács György Într-una din zilele Congresului partidului, cei mai de seamă fii ai ţării vor admira, din mulţimea de daruri venite din cele mai îndepărtate colţuri de ţară, două lucruri, pe cît de simple la înfăţişare, pe atit de pline de tipi. Iată despre ce e vorba : Zilele acestea, la Corund, vestita comună de olari din raionul Odorhei, într-o cămăruţă modesta, Kovács György, un vechi şi priceput meşteşugar, modelează cu iscusinţă două vase ce formă deosebită. Unul seamănă la înfăţişare cu un ulcior. Şi totuşi, se deosebeşte de obişnuitele ulcioare. Prin ce ? Prin aceea, că oricît l-ai învîrti şi suci pe o parte şi pe alta, tot nu va curge un strop de apă din el. Deocamdată secretul folosirii lui ii deţine doar cel ce-l făureşte. „Mie mi l-a spus tata numai clnd a fost pe patul de moarte’ — mărturiseşte Kovács György. De atunci au trecut ani mulţi, şi Kovács György nu l-a destăinuit pînă acum nimănui. Dar la Congres, delegatul care va duce ulciorul va şti să explice taina măiestriei „fermecatului" ulcior, ce trebuie făcut ca acesta să sloboadă apa dintrînsul. Secretul măiestriei olarilor din Corund, tăinuit din generaţie in generaţie, va fi mărturisit in dar Congresului. Celălalt dar are înfăţişarea unei vaze de flori de statura unui om minoclu. Admiratorii vor observa însă’ că snopul de grîu din stema ţării încrustată pe vază e din spice de un soi deosebit: spice de grîu ramificat, „griul belşugului şi al viitorului” — cum îi numesc corindenii. Mina artistului popular l-a încrestat pe un obiect, alături de atîtea alte motive ale tradiţionalei arte poculare, dar el îl vede aevea pe cîmpii întinse, fără haturi, ale patriei şi chiar pe stema ţării dragi. O. HOSSU.