Steaua Roşie, decembrie 1955 (Anul 4, nr. 339-352)
1955-12-03 / nr. 339
* Lucrări in cimp. Acolo unde pămîntul permite, se continuă arâturile adinei de toamnă. Odată cu arătura de toamnă se introduce sub brazdă și gunoiul de grajd. In cursul acestei luni se continua transportul gunoiului de grajd pe cîmp, aşezîndu-se în grămezi mari, care se împrăştie primăvara, în momentul cînd se începe aratul. # Pentru a feri semănăturile de toamnă de îngheţ şi alte condiţii neprielnice, se iau o serie de măsuri ca : reţinerea zăpezii pe semănaturi şi pe terenurile arate din toamnă, spre a feri în felul acesta plantele de gerurile puternice şi a asigura totodată înmagazinarea în sol a apei provenită din topirea zăpezii. In raioanele Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, unde suflă vîntul „Nemere“ care spulberă zăpada de pe semănături, se recomandă ca încă de pe acum să se pregătească parazăpezi din coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, stuf sau alte materiale, care se aşează perpendicular pe direcţia vîntului. Cînd apa bălteşte pe semănături este necesar să se facă şanţuri pentru scurgerea apei, spre a feri astfel plantele de asfixiere. Tot în această perioadă se începe reparatul maşinilor şi uneltelor agricole. Lucrări in grădina de legume. Dacă timpul permite şi pămîntul nu îngheaţă, se continuă arăturile adinei. Odată cu arăturile adînci se îngroapă sub brazdă cel puţin 30 tone bălegar de grajd la hectar. pe luna decembrie Se începe reparatul utilajului de irigat ca : motoare, pompe, roji de irigat, precum şi a uneltelor mici ca : sape, cazmale, greble şi altele. Se repară tocurile şi ferestrele de la răsadniţe şi se începe transportul bălegarului păios de cal pe locul unde vor fi răsadniţele. Se aleg seminţele de bună calitate cărora li se face un control al purităţii şi germinaţiei, după care ele se depozitează în încăperi uscate şi aerisite. Periodic se face controlul legumelor puse la păstrat. Pentru a avea legume timpurii se face plantatul roşiilor şi semănatul castraveţilor în sere, iar în răsadniţe se poate însămînţa salata. Lucrări în livadă. Una dintre lucrările principale care se fac în cursul lunii decembrie este curăţatul pomilor şi combaterea dăunătorilor. Astfel pomii se vor curaţi de uscături, de cuiburile de omizi, scoarţă moartă, muşchi şi licheeni. După curăţire, se execută stropitul cu diferite preparate insecticide ca : ulei horticol, zeamă sulfocalcică. Pomilor tineri din livezile neîmprejmuite sau de pe marginea şoselelor, li se vor pune apărători din coceni de porumb, beţe de floarea soarelui, stuf şi altele, pentru a-i feri de atacul rozătoarelor. Ştiind că bălegarul de grajd contribuie la sporirea producţiei de fructe, se recomandă ca în cursul acestei luni să se transporte cantităţi cit mai mari de bălegar de grajd care se depozitează în grămezi mari şi se împrăştie în ziua cînd se face arătura. O mare atenţie se acordă fructelor depozitate care se controlează cît mai des, înlăturîndu-se fructele stricate. Lucrări in vie. Se va folosi timpul prielnic pentru îngropatul viţei de vie, care nu s-a îngropat pînă acum. In vederea plantării de noi suprafeţe cu butaşi, se începe desfundatul terenului la o adîncime de 60 cm, care se poate face cu cazmaua sau cu ajutorul plugurilor speciale trase de tractor, îngropîndu-se în același timp 30—40 tone gunoi la hectar. Dacă timpul va permite, în această lună se vor săpa gropi în vederea completării golurilor din vie. E bine ca viticultorii să înceapă de pe acum pregătirea aracilor. Se supraveghează îndeaproape vinurile care fermentează, iar acele vinuri care au provenit din struguri stricaţi se vor pritoci fără întîrziere. Pritocitul se face în vase curate, nemirositoare. Lucrări in zootehnie. Pentru prevenirea bolilor la animale, în grajduri se ţine o curăţenie deosebită. Vacile ges- ____ tante se îngrijesc în mod deosebit. Se va urmări ca din hrana animalelor tinere să nu lipsească furaje cu un bogat conţinut de vitaminoase. O mare importanţă trebuie acordată terminării grabnice a adăposturilor în construcţie, amenajării şi reparării celor vechi. Se face controlul turmelor de oi, iar acelea care au scabie se vor izola şi trata. Oilor gestante li se vor administra fînuri de calitate. Se controlează stupii pentru evitarea umezelii și a atacurilor de șoareci. STEAUA ROȘIE Lupta muncitorilor din Valea Mureşului in perioada 1929-1933 In 1929. In ajunul izbucnirii crizei economice mondiale care a cuprins toate ţările capitaliste, în cele mai mari centre forestiere din Romînia (Valea Mureşului, Bucovina, regiunea Bacău) s-au desfăşurat greve violente, de mari proporţii. Ultimele luni ale anului 1928 şi prima jumătate a anului 1929 marchează la noi sfîrşitul stabilizării vremelnice a capitalismului şi începutul crizei economice. Grevele din această perioadă vestesc începutul noului val revoluţionar. Unul din obstacolele care stăteau în calea planurilor burgheziei de a arunca toate greutăţile crizei pe spinarea maselor muncitoreşti erau Sindicatele Unitare, organizaţie revoluţionară legală de masă a clasei muncitoare conduse de P.C.R. din ilegalitate, îndreptată împotriva exploatării capitaliste. După diferite încercări de a interzice Sindicatele Unitare, încercări respinse de acţiunile maselor, guvernul a recurs la provocarea de la Timişoara din aprilie 1929, cu ocazia congresului Sindicatelor Unitare, în urma căreia localurile sindicale au fost închise, Sindicatele Unitare interzise şi mulţi dintre conducătorii lor arestaţi. In acest moment, cum a subliniat „Scrisoarea deschisă a Internaţionalei Comuniste către toţi membrii P.C.R.”........sarcina cea mai importantă pentru P.C R. în timpul de faţă constă in lupta pentru menţinerea mai departe a Sindicatelor Unitare şi împotriva noilor atentate la libertatea organizaţiilor muncitoreşti şi la dreptul de grevă. Partidul trebuie să dezvolte mişcarea grevistă a muncitorilor şi să fie în fruntea ei. Partidul trebuie să obţină ca Sindicatele Unitare, sprijinindu-se pe organizaţiile de jos din fabrici şi uzine, să-şi de SIMION FUCHS, cercetător principal la Institutul de istorie al Academiei R. P. R, Filiala Cluj. *k * continue activitatea lor mai departe, afirmîndu-şi existenţa de fapt cu toată dizolvarea lor, conducted luptele economice ale maselor muncitoare". Caracterul politic revoluţionar şi proporţiile luptelor greviste din anul 1929 dovedesc că în ţară muncitorimea se pregătea de luptă. Numărul greviştilor, al întreprinderilor aflate in grevă şi numărul zilelor de grevă din 1929 depăşeşte aproape de două ori cifrele corespunzătoare din anii 1927 şi 1928, luate împreună. Lupta grevistă ia în anul 1929 cea mai mare amploare de la greva generală din 1920 încoace. Revendicările economice privind ridicarea salariilor, ziua de muncă de 8 ore etc., s-au împletit cu lupta pentru dreptul de organizare, dreptul la grevă, apărarea sindicatelor. In multe cazuri greviştii au trecut peste îngrădirile legale şi au declarat greve „ilegale”, au alungat pe spărgătorii de grevă, au oprit fabricile în funcţiune sau le-au ocupat, au manifestat pe străzi şi i-au eliberat pe tovarăşii lor arestaţi. Deseori luptele au primit un caracter mai larg, de masă, prin solidarizarea muncitorilor din alte întreprinderi, prin participarea activă la diferite acţiuni a femeilor şi copiilor greviştilor, a locuitorilor din cartiere şi a şomerilor. De multe ori greviştii au fost sprijiniţi de ţărănimea muncitoare din satele vecine. Impotrivinduse voinţei conducătorilor lor trădători, muncitorii din organizaţiile socialdemocrate şi naţionaliste, nu rareori au intrat şi ei în grevă. In aceste lupte s-a manifestat din plin internaţionalismul proletar, muncitorii de diferite naţionalităţi luptind cot la cot împotriva duşmanului comun — capitalismul. Printre cele mai însemnate momente ale luptei clasei muncitoare din 1929 se numără acţiunea pentru amnestie din februarie-martie; pregătirea congresului Sindicatelor Unitare, pregătire care a însemnat de fapt o mare campanie de organizare a traselor în sindicate; desfăşurarea congresului sindical de la Timişoara; alegerile comunale repetate din Vulcan, unde Blocul Muncitoresc Ţărănesc a cîştigat de două ori toate mandatele, cît şi marile greve din Valea Mureşului, Bucovina, de la Astra-Arad, Titan-Nadrag-Călan, grevele de la minele Anina, de la fabrica de vagoane „Unio” din Satu Mare, Foresta-Goetz din Comăneşti, Saturn şi Lemaitre din Bucureşti, greva metalurgiştilor din Sibiu, grevele minerilor de la S. A. Romînia Carboniferă, de la tunelul Telin, de la ţesătoria Kiinger din Sf. Gheorghe etc. O importanţă deosebită a avut lupta eroică, înăbuşită în sînge, a minerilor din Lupeni. Şirul marilor greve din 1929 izbucnite după interzicerea Sindicatelor Unitare a fost deschis de greva muncitorilor forestieri din Valea Mureşului. Această grevă a cuprins întreaga regiune forestieră a bazinului Mureşului superior şi a depresiunii Gheorghienilor, fiind urmată de grevele din regiunile forestiere din Valea Trotuşului şi din Bucovina. Faptul că valul de greve din anul 1929 s-a desfăşurat in condiţiile interzicerii Sindicatelor Unitare, a dat luptelor greviste o deosebită ascuţime. Grevele au luat un caracter de luptă pentru dreptul de organizare şi pentru existenţa legală a sindicatelor. In marile mişcări de mase din 1929 s-au reflectat şi slăbiciunile mişcării revoluţionare din această perioadă, slăbiciuni datorate trădării şi oportunismului unor elemente din conducerea Sindicatelor Unitare. învăţămintele trase din aceste lupte au contribuit la clarificarea problemelor privind conducerea luptelor muncitoreşti care au primit cea mai strălucită aplicare în luptele muncitorilor petrolişti şi ceferişti din 1933. Ceea ce e comun in luptele perioadei crizei economice din 1929-1933 este faptul că ele s-au desfăşurat sub lozincile P.C.R., împotriva capitalului monopolist intern şi internaţional. ★ LUPTA MUNCITORIMII FORESTIERE DIN 1929 In august 1928 a avut loc Congresul al VI-lea al Internaţionalei Comuniste. Prin hotărîrile sale, Congresul a îndrumat partidele comuniste în pregătirea marilor lupte care se apropiau. Congresul al IV-lea al Partidului Comunist din Romînia, ţinut după Congresul Internaţionalei, a trasat printre altele sarcina mobilizării partidului în vederea lichidării slăbiciunilor Sindicatelor Unitare. Congresul al IV-lea al P.C.R. a indicat necesitatea organizării în sindicate a muncitorilor forestieri. Pregătirea congresului Sindicatelor Unitare s-a împletit cu o viguroasă acţiune de organizare a muncitorimii, mai ales in industria transporturilor, în Valea Jiului şi în Valea Mureşului. După Congresul al IV-lea al P.C.R. organizaţiile locale de partid s-au întărit şi au luat în mîinile lor organizarea în sindicate a muncitorimii. Intărirea şi activitatea organizaţiilor de partid au determinat întărirea şi crearea unor noi organizaţii sindicale. Comitetul regional de partid şi comitetul regional U.T.C. din Tg. Mureş au întărit celulele de partid din Reghin şi Gheorghieni. Ultimele cercetări indică existenţa şi activitatea celulelor sau a legăturilor de partid şi U. T. C. cu fabricile din Deda-Bistra, Sălard, Lunca Bradului, Topliţa. Organizaţia ilegală de partid din Gheorghieni avea legături cu localităţile din împrejurimi. In afară de aceste organizaţii închegate, nu exista fabrică unde să nu fi fost cîţiva muncitori apropiaţi partidului, care au primit şi au îndeplinit orice sarcină de partid. Incepînd cu Comitetul regional sindical din Tg. Mureş, în toate conducerile sindicatelor locale şi de fabrici, majoritatea membrilor au fost comunişti. Bărbaţii de încredere din fabrici, de asemenea au fost comunişti. Aceşti muncitori căliţi şi încercaţi în luptele anterioare, au cîştigat încrederea maselor muncitoreşti. In acţiunea de organizare a muncitorimii din Valea Mureşului o importanţă deosebită a avut conferinţa muncitorilor forestieri din judeţele Mureş şi Ciuc. Conferinţa s-a ţinut la Topliţa la 26—27 decembrie 1928. La această conferinţă au fost prezenţi 31 delegaţi, reprezentând 20 fabrici de cherestea. Conferinţei i-a dat o importanţă excepţională faptul că au participat la ea nu numai delegaţii aleşi oficial, ci şi aproape 1.000 de muncitori, care s-au adunat din întreaga Vale a Mureşului, pentru a apăra conferinţa şi pentru a afirma prin prezenţa lor că muncitorimea este alături de acest „parlament” al proletarilor din Valea Mureşului. Majoritatea muncitorilor, neavînd bani pentru tren, au venit pe jos, cu sania, cu vagonetele, ş. a. m. d. 3 decembrie 1955 Sarcini noi în faţa mecanizatorilor Sosirea iernii dă un aspect nou activităţii din staţiunile de maşini şi tractoare. După o muncă îndelungată desfăşurată pe ogoare, tractoriştii îşi conduc tractoarele şi maşinile agricole în staţiuni. Aici începe verificarea şi repararea întregului utilaj, cu un cuvînt pregătirea pentru o nouă perioadă de muncă. Buna desfăşurare a verificării şi reparării parcului de maşini şi tractoare necesită o temeinică organizare a muncii. Fiecare tractor sau maşină agricolă trebuie să iasă din atelier în bună stare de funcţionare. In acest scop, comisia de constatare tehnică — formată din şeful mecanic, mecanicul controlor, mecanicul de sector şi tractoristul respectiv — trebuie să determine cu precizie gradul de reparaţie pentru fiecare maşină în parte, evitînd executarea unor lucrări care pot duce la risipă de timp şi materiale. Gradul de reparaţie poate fi stabilit după hantri efectuaţi, prin verificarea pistoanelor, supapelor, cu ajutorul compresiei etc. După stabilirea gradului de reparaţie, comisia precizează timpul, piesele de schimb necesare şi locul unde se va executa lucrarea. Motoarele și piesele care necesită lucrări mai importante de recondiţionare trebuie expediate neîntîrziat la centrele mecanice, atelierele regionale sau la alte întreprinderi care sunt planificate cu executarea acestor lucrări, încheindu-se de îndată contracte cu ele. Experienţa anului trecut dovedeşte că acolo unde muncile de reparaţii au fost bine organizate, aplicîndu-se metoda de reparaţii Bugacev, pe ansamble şi subansamble de lucrări, reparaţiile s-au desfăşurat în bune condiţiuni, terminindu-se înainte de termenul planificat. La TLMT-urile din Tg. Secuiesc şi Reghin de pildă, repararea tractoarelor s-a desfăşurat prin aplicarea acestei metode înaintate de muncă. Rezultatul a fost că aici s-a întărit controlul calităţii, s-a realizat şi depăşit viteza ritmică de lucru, ceea ce a dus la terminarea înainte de termen a lucrărilor de reparaţii. La S.M.I.-ul din Sf. Gheorghe, în schimb, lucrările de reparaţii au început cu întîrziere, determinînd aglomerarea muncilor la sfîrşitul perioadei de lucru. Anul acesta s-au creat condiţii ca în fiecare staţiune să se aplice metoda Bugacev. Executarea lucrărilor de reparaţii în bune condiţiuni implică luarea unor măsuri tehnico-organizatorice. Cele mai serioase pregătiri pentru buna desfăşurare a reparaţiilor s-au făcut şi în acest an la S. M. T. din Tg. Secuiesc. Atelierul a fost reparat din timp. Ştiind că majoritatea lucrărilor necesită precizie în executarea lor, conducerea staţiunii a asigurat încălzirea atelierului prin calorifere, iar iluminatul şi energia electrică necesară prin instalarea grupului electrogen. Pe lîngă acestea, sculele au fost reparate şi completate. In asemenea condiţii create pentru repararea parcului de maşini şi tractoare se pot cere lucrări de calitate. Mare atenţie trebuie acordată introducerii micii mecanizări. Mecanizarea transportului pieselor grele şi motoarelor grăbeşte ritmul muncii, uşurînd în acelaşi timp eforturile fizice ale lucrătorilor. De asemenea prin folosirea bancului de rodaj, motorul reparat poate fi supus unor observaţii amănunţite înainte de a fi montat, se poate controla puterea motorului, consumul de motorină. Montarea bancurilor de încercat pompele de injecţii, a aparatului de alezat cuzineţii, palierii, instalaţiile de măsurare a consumului de carburanţi etc. contribuie la buna desfăşurare a lucrărilor de reparaţii. Nu mai poate fi admisă practicarea unor metode învechite cu utilizarea şabărului pentru ajustarea lagărelor, pilirea capacelor de lagăre etc., din care cauză piesele sunt grosolan executate, dăunătoare calităţii reparaţiilor. O altă sarcină în organizarea reparaţiilor este fixarea din timp pentru fiecare post de lucru şi încadrarea pentru fiecare ansamblu a lucrătorilor cu calificarea necesară. Luînd din timp toate măsurile pentru organizarea reparațiilor, mecanizatorii vor putea îndeplini cu succes sarcinile ce le stau în față în perioada actuală. Ing. BÉLA BOROS de la serviciul regional S.M.T.