Steaua Roşie, decembrie 1955 (Anul 4, nr. 339-352)

1955-12-03 / nr. 339

* Lucrări in cimp. Acolo unde pămîn­­tul permite, se continuă a­­râturile adin­ei de toamnă. Odată cu ară­tura de toam­nă se introdu­ce sub brazdă și gunoiul de grajd. In cursul acestei luni se continua transportul gunoiului de grajd pe cîmp, aşezîndu-se în grămezi mari, care se împrăştie primăvara, în momentul cînd se începe aratul. # Pentru a feri semănăturile de toamnă de îngheţ şi alte condiţii neprielnice, se iau o serie de mă­suri ca : reţinerea zăpezii pe se­mănaturi şi pe terenurile ara­te din toamnă, spre a feri în fe­lul acesta plantele de gerurile puternice şi a asigura totodată înmagazinarea în sol a apei provenită din topirea zăpezii. In raioanele Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, unde suflă vîntul „Ne­mere“ care spulberă zăpada de pe semănături, se recomandă ca încă de pe acum să se pregă­tească parazăpezi din coceni de porumb, tulpini de floarea-soa­­relui, stuf sau alte materiale, care se aşează perpendicular pe direcţia vîntului. Cînd apa bălteşte pe semănă­turi este necesar să se facă şan­ţuri pentru scurgerea apei, spre a feri astfel plantele de asfixiere. Tot în această perioadă se în­cepe reparatul maşinilor şi uneltelor agricole. Lucrări in grădina de le­gume. Dacă timpul permi­te şi pămîntul nu îngheaţă, se continuă a­­răturile adin­ei. Odată cu arăturile a­­dînci se în­groapă sub brazdă cel puţin 30 tone băle­gar de grajd la hectar. pe luna decembrie Se începe reparatul utilajului de irigat ca : motoare, pompe, roji de irigat, precum şi a unel­telor mici ca : sape, cazmale, greble şi altele. Se repară to­curile şi ferestrele de la răsad­niţe şi se începe transportul bă­legarului păios de cal pe locul unde vor fi răsadniţele. Se aleg seminţele de bună ca­litate cărora li se face un con­trol al purităţii şi germinaţiei, după care ele se depozitează în încăperi uscate şi aerisite. Pe­riodic se face controlul legume­lor puse la păstrat. Pentru a a­­vea legume timpurii se face plan­tatul roşiilor şi semănatul cas­traveţilor în sere, iar în răsad­niţe se poate însămînţa salata. Lucrări în livadă. Una dintre lucră­rile principale care se fac în cursul lunii decembrie es­te curăţatul pomilor şi combaterea dăunătorilor. Astfel pomii se vor curaţi de uscături, de cui­burile de omizi, scoarţă moartă, muşchi şi licheeni. După cură­ţire, se execută stropitul cu di­ferite preparate insecticide ca : ulei horticol, zeamă sulfocalci­­că. Pomilor tineri din livezile neîmprejmuite sau de pe margi­nea şoselelor, li se vor pune a­­părători din coceni de porumb, beţe de floarea soarelui, stuf şi altele, pentru a-i feri de atacul rozătoarelor. Ştiind că bălegarul de grajd contribuie la sporirea producţiei de fructe, se recoman­dă ca în cursul acestei luni să se transporte cantităţi cit mai mari de bălegar de grajd care se depozitează în grămezi mari şi se împrăştie în ziua cînd se face arătura. O mare atenţie se acordă fructelor depozitate care se controlează cît mai des, în­­lăturîndu-se fructele stricate. Lucrări in vie. Se va fo­losi timpul prielnic pen­tru îngropa­tul viţei de vie, care nu s-a îngropat pînă acum. In vederea plan­tării de noi suprafeţe cu butaşi, se începe desfundatul te­renului la o adîncime de 60 cm, care se poate face cu cazmaua sau cu ajutorul plugurilor spe­ciale trase de tractor, îngropîn­­du-se în același timp 30—40 tone gunoi la hectar. Dacă tim­pul va permite, în această lună se vor săpa gropi în vederea completării golurilor din vie. E bine ca viticultorii să înceapă de pe acum pregătirea aracilor. Se supraveghează îndeaproa­pe vinurile care fermentează, iar acele vinuri care au provenit din struguri stricaţi se vor pri­toci fără întîrziere. Pritocitul se face în vase curate, nemiro­­sitoare. Lucrări in zootehnie. Pentru preve­nirea bolilor la animale, în grajduri se ţi­ne o curăţe­nie deosebi­tă. Vacile ges- ____ tante se în­grijesc în mod deosebit. Se va urmări ca din hrana animalelor tinere să nu lipsească furaje cu un bogat conţinut de vitaminoa­se. O mare­ importanţă trebuie acordată terminării grabnice a adăposturilor în construcţie, a­­menajării şi reparării celor ve­chi. Se face controlul turmelor de oi, iar acelea care au scabie se vor izola şi trata. Oilor ges­­tante li se vor administra fînuri de calitate. Se controlează stupii pentru evitarea umezelii și a atacuri­lor de șoareci. STEAUA ROȘIE Lupta muncitorilor din Valea Mureşului in perioada 1929-1933 In 1929. In ajunul izbucnirii crizei economice mondiale care a cuprins toate ţările capitaliste, în cele mai mari centre forestiere din Romînia (Valea Mureşului, Bucovina, regiunea Bacău) s-au desfăşurat greve violente, de mari proporţii. Ultimele luni ale anului 1928 şi prima jumătate a anu­lui 1929 marchează la noi sfîrşitul sta­bilizării vremelnice a capitalismului şi începutul crizei economice. Grevele din această perioadă vestesc începutul nou­lui val revoluţionar. Unul din obstacolele care stăteau în calea planurilor burgheziei de a arun­ca toate greutăţile crizei pe spinarea maselor muncitoreşti erau Sindicatele Unitare, organizaţie revoluţionară le­gală de masă a clasei muncitoare con­duse de P.C.R. din ilegalitate, îndrep­tată împotriva exploatării capitaliste. După diferite încercări de a interzice Sindicatele Unitare, încercări respinse de acţiunile maselor, guvernul a re­curs la provocarea de la Timişoara din aprilie 1929, cu ocazia congresului Sindicatelor Unitare, în urma căreia localurile sindicale au fost închise, Sindicatele Unitare interzise şi mulţi dintre conducătorii lor arestaţi. In acest moment, cum a subliniat „Scrisoarea deschisă a Internaţionalei Comuniste către toţi membrii P.C.R.”........sar­cina cea mai importantă pentru P.C R. în timpul de faţă constă in lupta pen­tru menţinerea mai departe a Sindica­telor Unitare şi împotriva noilor aten­tate la libertatea organizaţiilor munci­toreşti şi la dreptul de grevă. Partidul trebuie să dezvolte mişcarea grevistă a muncitorilor şi să fie în fruntea ei. Partidul trebuie să obţină ca Sindica­tele Unitare, sprijinindu-se pe organi­zaţiile de jos din fabrici şi uzine, să-şi de SIMION FUCHS, cercetător principal la Institutul de istorie al Academiei R. P. R­, Filiala Cluj. *­­k * continue activitatea lor mai departe, afirmîndu-şi existenţa de fapt cu toată dizolvarea lor, conducted luptele eco­nomice ale maselor muncitoare". Caracterul politic revoluţionar şi proporţiile luptelor greviste din anul 1929 dovedesc că în ţară muncitorimea se pregătea de luptă. Numărul greviş­tilor, al întreprinderilor aflate in grevă şi numărul zilelor de grevă din 1929 depăşeşte aproape de două ori cifrele corespunzătoare din anii 1927 şi 1928, luate împreună. Lupta grevistă ia în anul 1929 cea mai mare amploare de la greva generală din 1920 încoace. Revendicările economice privind ri­dicarea salariilor, ziua de muncă de 8 ore etc., s-au împletit cu lupta pentru dreptul de organizare, dreptul la gre­vă, apărarea sindicatelor. In multe cazuri greviştii au trecut peste îngră­dirile legale şi au declarat greve „ile­gale”, au alungat pe spărgătorii de grevă, au oprit fabricile în funcţiune sau le-au ocupat, au manifestat pe străzi şi i-au eliberat pe tovarăşii lor arestaţi. Deseori luptele au primit un caracter mai larg, de masă, prin soli­darizarea muncitorilor din alte între­prinderi, prin participarea activă la diferite acţiuni a femeilor şi copiilor greviştilor, a locuitorilor din cartiere şi a şomerilor. De multe ori greviştii au fost sprijiniţi de ţărănimea munci­toare din satele vecine. Impotrivindu­­se voinţei conducătorilor lor trădători, muncitorii din organizaţiile social­­democrate şi naţionaliste, nu rareori au intrat şi ei în grevă. In aceste lupte s-a manifestat din plin internaţiona­lismul proletar, muncitorii de diferite naţionalităţi luptind cot la cot împo­triva duşmanului comun — capitalis­mul. Printre cele mai însemnate momente ale luptei clasei muncitoare din 1929 se numără acţiunea pentru amnestie din februarie-martie; pregătirea con­gresului Sindicatelor Unitare, pregăti­re care a însemnat de fapt o mare campanie de organizare a tr­aselor în sindicate; desfăşurarea congresului sindical de la Timişoara; alegerile comunale repetate din Vulcan, unde Blocul Muncitoresc Ţărănesc a cîştigat de două ori toate mandatele, cît şi marile greve din Valea Mureşului, Bu­covina, de la Astra-Arad, Titan-Na­­drag-Călan, grevele de la minele Ani­na, de la fabrica de vagoane „Unio” din Satu Mare, Foresta-Goetz din Co­­măneşti, Saturn şi Lemaitre din Bucu­reşti, greva metalurgiştilor din Sibiu, grevele minerilor de la S. A. Romînia Carboniferă, de la tunelul Telin, de la ţesătoria Kiinger din Sf. Gheorghe etc. O importanţă deosebită a avut lupta eroică, înăbuşită în sînge, a minerilor din Lupeni. Şirul marilor greve din 1929 izbuc­nite după interzicerea Sindicatelor Unitare a fost deschis de greva mun­citorilor forestieri din Valea Mureşu­lui. Această grevă a cuprins întreaga regiune forestieră a bazinului Mure­şului superior şi a depresiunii Gheor­­ghienilor, fiind urmată de grevele din regiunile forestiere din Valea Trotu­­şului şi din Bucovina. Faptul că valul de greve din anul 1929 s-a desfăşurat in condiţiile in­terzicerii Sindicatelor Unitare, a dat luptelor greviste o deosebită ascuţime. Grevele au luat un caracter de luptă pentru dreptul de organizare şi pentru existenţa legală a sindicatelor. In marile mişcări de mase din 1929 s-au reflectat şi slăbiciunile miş­cării revoluţionare din această perioa­dă, slăbiciuni datorate trădării şi opor­tunismului unor elemente din condu­cerea Sindicatelor Unitare. învăţă­mintele trase din aceste lupte au con­tribuit la clarificarea problemelor pri­vind conducerea luptelor muncitoreşti care au primit cea mai strălucită a­­plicare în luptele muncitorilor petro­lişti şi ceferişti din 1933. Ceea ce e comun in luptele perioadei crizei economice din 1929-1933 este faptul că ele s-au desfăşurat sub lo­zincile P.C.R., împotriva capitalului monopolist intern şi internaţional. ★ LUPTA MUNCITORIMII FORESTIE­RE DIN 1929 In august 1928 a avut loc Congresul al VI-lea al Internaţionalei Comuniste. Prin hotărîrile sale, Congresul a în­drumat partidele comuniste în pregă­tirea marilor lupte care se apropiau. Congresul al IV-lea al Partidului Co­munist din Romînia, ţinut după Con­gresul Internaţionalei, a trasat printre altele sarcina mobilizării partidului în vederea lichidării slăbiciunilor Sindi­catelor Unitare. Congresul al IV-lea al P.C.R. a indicat necesitatea orga­nizării în sindicate a muncitorilor fo­restieri. Pregătirea congresului Sindi­catelor Unitare s-a împletit cu o vigu­roasă acţiune de organizare a munci­torimii, mai ales in industria transpor­turilor, în Valea Jiului şi în Valea Mureşului. După Congresul al IV-lea al P.C.R. organizaţiile locale de partid s-au în­tărit şi au luat în mîinile lor organi­zarea în sindicate a muncitorimii. In­­tărirea şi activitatea organizaţiilor de partid au determinat întărirea şi crea­rea unor noi organizaţii sindicale. Co­mitetul regional de partid şi comitetul regional U.T.C. din Tg. Mureş au în­tărit celulele de partid din Reghin şi Gheorghieni. Ultimele cercetări indi­că existenţa şi activitatea celulelor sau a legăturilor de partid şi U. T. C. cu fabricile din Deda-Bistra, Sălard, Lun­­ca­ Bradului, Topliţa. Organizaţia ilega­lă de partid din Gheorghieni avea legă­turi cu localităţile din împrejurimi. In afară de aceste organizaţii închegate, nu exista fabrică unde să nu fi fost cîţiva muncitori apropiaţi partidului, care au primit şi au îndeplinit orice sarcină de partid. Incepînd cu Comite­tul regional sindical din Tg. Mureş, în toate conducerile sindicatelor locale şi de fabrici, majoritatea membrilor au fost comunişti. Bărbaţii de încredere din fabrici, de asemenea au fost co­munişti. Aceşti muncitori căliţi şi în­cercaţi în luptele anterioare, au cîşti­­gat încrederea maselor muncitoreşti. In acţiunea de organizare a munci­torimii din Valea Mureşului o impor­tanţă deosebită a avut conferinţa mun­citorilor forestieri din judeţele Mureş şi Ciuc. Conferinţa s-a ţinut la Topli­ţa la 26—27 decembrie 1928. La aceas­tă conferinţă au fost prezenţi 31 dele­gaţi, reprezentând 20 fabrici de che­restea. Conferinţei i-a dat o importanţă excepţională faptul că au participat la ea nu numai delegaţii aleşi oficial, ci şi aproape 1.000 de muncitori, care s-au adunat din întreaga Vale a Mu­reşului, pentru a apăra conferinţa şi pentru a afirma prin prezenţa lor că muncitorimea este alături de acest „parlament” al proletarilor din Valea Mureşului. Majoritatea muncitorilor, neavînd bani pentru tren, au venit pe jos, cu sania, cu vagonetele, ş. a. m. d. 3 decembrie 1955 Sarcini noi în faţa mecanizatorilor Sosirea iernii dă un aspect nou activităţii din staţiunile de maşini şi tractoare. După o mun­că îndelungată desfăşurată pe ogoare, tractoriştii îşi conduc tractoarele şi maşinile agricole în staţiuni. Aici începe verifica­rea şi repararea întregului uti­laj, cu un cuvînt pregătirea pen­tru o nouă perioadă de muncă. Buna desfăşurare a verificării şi reparării­­ parcului de maşini şi tractoare necesită o temeinică organizare a muncii. Fiecare tractor sau maşină agricolă tre­buie să iasă din atelier în bună stare de funcţionare. In acest scop, comisia de constatare teh­nică — formată din şeful meca­nic, mecanicul controlor, meca­nicul de sector şi tractoristul res­pectiv — trebuie să determine cu precizie gradul de reparaţie pentru fiecare maşină în parte, evitînd executarea unor lucrări care pot duce la risipă de timp şi materiale. Gradul de reparaţie poate fi stabilit după hantri efectuaţi, prin verificarea pistoanelor, supapelor, cu ajutorul compresiei etc. După stabilirea gradului de reparaţie, comisia precizează timpul, piesele de schimb nece­sare şi locul unde se va executa lucrarea. Motoarele și piesele care necesită lucrări mai impor­tante de recondiţionare trebuie expediate neîntîrziat la centrele mecanice, atelierele regionale sau la alte întreprinderi care sunt planificate cu executarea a­­cestor lucrări, încheindu-se de îndată contracte cu ele. Experienţa anului trecut do­vedeşte că acolo unde muncile de reparaţii au fost bine organi­zate, aplicîndu-se metoda de reparaţii Bugacev, pe ansamble şi subansamble de lucrări, repa­raţiile s-au desfăşurat în bune condiţiuni, terminindu-se înain­te de termenul planificat. La TLM­T-urile din Tg. Secuiesc şi Reghin de pildă, repararea trac­toarelor s-a desfăşurat prin a­­plicarea acestei metode înain­tate de muncă. Rezultatul a fost că aici s-a întărit controlul cali­tăţii, s-a realizat şi depăşit vi­teza ritmică de lucru, ceea ce a dus la terminarea înainte de ter­men a lucrărilor de reparaţii. La S.M.I.-ul din Sf. Gheorghe, în schimb, lucrările de reparaţii au început cu întîrziere, determi­nînd aglomerarea muncilor la sfîrşitul perioadei de lucru. Anul acesta s-au creat condiţii ca în fiecare staţiune să se a­­plice metoda Bugacev. Executa­rea lucrărilor de reparaţii în bune condiţiuni implică luarea unor măsuri tehnico-organiza­­torice. Cele mai serioase pregă­tiri pentru buna desfăşurare a reparaţiilor s-au făcut şi în acest an la S. M. T. din Tg. Se­cuiesc. Atelierul a fost reparat din timp. Ştiind că majoritatea lucrărilor necesită precizie în executarea lor, conducerea sta­ţiunii a asigurat încălzirea ate­lierului prin calorifere, iar ilu­minatul şi energia electrică ne­­cesară prin instalarea grupului electrogen. Pe lîngă acestea, sculele au fost reparate şi com­pletate. In asemenea condiţii create pentru repararea parcului de maşini şi tractoare se pot cere lucrări de calitate. Mare atenţie trebuie acordată introducerii micii mecanizări. Mecanizarea transportului piese­lor grele şi motoarelor grăbeşte ritmul muncii, uşurînd în acelaşi timp eforturile fizice ale lucrăto­rilor. De asemenea prin folosirea bancului de rodaj, motorul repa­rat poate fi supus unor observa­ţii amănunţite înainte de a fi montat, se poate controla pute­rea motorului, consumul de mo­torină. Montarea bancurilor de încercat pompele de injecţii, a aparatului de alezat cuzineţii, pa­­lierii, instalaţiile de măsurare a consumului de carburanţi etc. contribuie la buna desfăşurare a lucrărilor de reparaţii. Nu mai poate fi admisă practicarea unor metode învechite cu utilizarea şabărului pentru ajustarea lagă­relor, pilirea capacelor de lagăre etc., din care cauză piesele sunt grosolan executate, dăunătoare calităţii reparaţiilor. O altă sarcină în organizarea reparaţiilor este fixarea din timp pentru fiecare post de lucru şi încadrarea pentru fiecare an­samblu a lucrătorilor cu califi­carea necesară. Luînd din timp toate măsurile pentru organizarea reparațiilor, mecanizatorii vor putea îndepli­ni cu succes sarcinile ce le stau în față în perioada actuală. Ing. BÉLA BOROS de la serviciul regional S.M.T.

Next