Steaua Roşie, ianuarie 1956 (Anul 5, nr. 353-360)

1956-01-03 / nr. 353

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul V. Nr. 353 j Marti, 3 ianuarie 1956 | 6 pagini 20 bani Oameni aî muncii! Spor la muncă în lupta pentru înfăptuirea celui de-al doilea cincinal I înainte, spre noi vicierii In producţie! Sftrşitul anului 1955 a marcat şi sfîrşitul celui dintîi cincinal. Bilanţul grandioaselor reali - zări obţinute de poporul nostru muncitor pe calea făuririi econo­miei socialiste este expus în do­cumentele celui de-a! doilea Congres al Partidului Muncito­resc Romín. Inima fiecărui muncitor, teh­nician şi inginer din regiunea noastră s-a umplut de bucurie, luînd cunoştinţă de aceste mari înfăptuiri. Şi cum să nu fie aşa, ştiind că fiecare din ei a contri­buit într-o măsură mai mică sau mai mare la obţinerea lor. Muncitorii de la fabricile . Sîmo Géza“, „Er.cse! Mauriciu", ..Pe­tőfi Sándor“ şi „Ludovic Mins­­chi“ din Tg. Mureş ca şi cei de la U.I.L. Gheorghieni, U.I.L. Sovata, de la fabrica de textile ..Gheorghe Dózsa“ din Sf. Gheorghe, şi cei din multe alte întreprinderi, nu numai că şi-au realizat sarcinile cincinalului cu mult înainte de termen, ci au produs mari cantităţi de produ­se în contul anului 1956. La baza marilor transformări revoluţionare prin care a trecut industria noastră socialistă stau ajutorul dezinteresat şi multilateral al Uniunii Sovieti­ce şi colaborarea dintre ţara noastră şi ţările de democraţie populară ; munca plină de ab­negaţie a celor ce muncesc ; în­­flăcăratul pâtriot:-nt soc'alist al clasei muncitoare care lucrează mfr-un chip nou, în chip socia­list, aplicînd tot mai larg expe­rienţa de neepuizat a Uniunii Sovietice în conducerea econo­miei, în procesul de producţie. Cel de al doilea plan cincinal pune în faţa întregului nostru popor muncitor sarcini mari, de răspundere. In Directivele Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare a e­­conomiei noastre naţionale pe 1956—1960 se prevede că pro­ducţia globală industrială va creşte ín 196fí faţă de 1955 cu 60-65 la sută. Creşterea pro­ducţiei în 1960 faţă de 1950 la principalele produse industriale specifice şi industriei din regiu­nea noastră va fi : la energie electrică de 80—85 la sută : cărbune brut QC —90 la sută ; la •mobilă 45—50 la sută : la ţesă­turi de bumbac etc. 1,2 pînă la 1,3 ori: .la încălţăminte 45 la sută : carne 65 la sută; zahăr de 2.2 ori ; etc. Producţia indus­triei locale se va mări cu 45— 50 ia sută, iar cea a cooperaţiei meşteşugăreşti cu 50—55 la su­tă. ’ Pe baza creşterii venitului naţional, prin ridicarea produc­tivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie şi de circulaţie care vor permite scă­derea preţurilor de vînzare cu amănuntul, salariul real al lu­crătorilor din economie va creş­te în 1960 faţă de 1955 cu 30 la stetă. Primele zile ale anului 1956 constituie începerea luptei pen­tru traducerea în viaţă a cifre­lor stabilite de Congres. Se ştie că producţia industrială poate creşte pe seama măririi produc­tivităţii muncii — condiţie prin­cipală pentru construirea socia­lismului, pentru avîntul econo­miei naţionale, pentru ridicarea nivelului de trai material şi cul­tural al poporului. Dacă organi­zaţiile de partid, organizaţiile U.T.M. şi sindicale împreună cu : conducerile administrative ale . întreprinderilor vor lua de pe a­­cum măsurile politice, organi­zatorice şi tehnice necesare, se vor putea bucura de rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor sporite stabilite de Congres. In schimb, orice tărăgăneală, ori­ce moleşeală sau un gol cît de mic în producţie, se vor face simţite, vor constitui o frînă în desfăşurarea normală, ritmică a producţiei. Datoria fiecărui membru de partid, a fiecărui conducător de întreprindere şi a fiecărui mun­citor în parte este studierea te­meinică a documentelor Con­gresului, lucru ce va permite cunoaşterea problemelor, pă­­t.underea şi înţelegerea lipsuri­lor care mai frînează producţia, descoperirea cauzelor lor şi gă­sirea căii sigure pentru înlătu­rarea lor. Sarcinile ce revin în­treprinderilor pe anul 1956 tre­buie defalcate neîntîrziat, pre­lucrate, asigurîndu-li-se o largă publicitate, spre a putea fi însu­şite de fiecare muncitor în par­te. O condiţie esenţială în mări­rea productivităţii muncii şi în reducerea preţului de cost al producţiei este generalizarea metodelor înaintate, extinderea lor continuă, folosirea completă a capacităţii utilajului şi a tim­pului de lucru, mecanizarea complexă şi automatizarea ; în­locuirea' în procesul de produc­ţie a tot ceea ce este învechit şi nerentabil. Fără creşterea neîn­treruptă a productivităţii şi fără scăderea sistematică a preţului de cost, nu poate fi concepută creşterea venitului naţional şi a acumulărilor băneşti, mărirea salariului real şi îmbunătăţirea .nivelului de trai al celor ce muncesc. De aceea, întreaga forţă şi capacitate a colectivelor din întreprinderi trebuie anali­zată în direcţia atingerii aces­tui scop important. întreaga activitate a între­­prinderiior depinde în mare m“:ură de aprovizionarea lor cu materii prime, materiale şi com­bustibil. O producţie ritmică se poate asigura numai în condi­ţiile cînd întreprinderile dispun de cantităţile necesare de ma­terii prime şi materiale. De a­­ceea, conducătorii acestora au datoria ca să asigure pe lîngă cantităţile necesare şi un stoc tampon prevăzut în instrucţiu­nile lor, evitînd însă crearea de stocuri supranormative care duc la lipsirea altor întreprinderi de materiile necesare şi care provoacă mari pagube statului. Comitetele raionale şi orăşe­neşti de pa'rtid, organizaţiile de bază din industrie, au sarcina să controleze şi să asigure din timp îndeplinirea de către în­treprinderi a sarcinilor ce le re­vin. In planurile lor de muncă ele trebuie să prevadă în mod sistematic analiza activităţii în­treprinderilor, să întreprindă măsuriie politice necesare şi să mobilizeze colectivele acestora la lupta pentru lichidarea even­tualelor lipsuri. Muncitori, tehnicieni şi ingi­neri ! Ridicaţi mai sus steagul întrecerii socialiste ! Luptaţi cu toate forţele voastre pentru a obţine nci succese în producţie, noi succese în ridicarea nivelu­lui de trai al poporului munci­tor ! Prima zi de lucru din anul 1956 „Nici un muncitor în afara între­cerii. socialiste“ — cu această lozincă au pornit la lucru muncitorii fabricii de produse finite din piele „Petőfi Sándor“ din Tg.-Mureş în prima zi de lucru a anului 1956, hotărîti să iacă fată angajamentului lor de a de­păşi sarcinile pianului pe 1956. pri­mul an al celui de-al doilea cincinal, cu 14,7%. Deşi ceasul arăta numai orele 11,30. graficul de producţie al muncitoarei Rozaiia Bustya indică peste norma pe întreaga zi de muncă 12 mănuşi cusute. In primele 5 ore ale zilei de 2 ia­nuarie, tînăra Anicuţa Lovász care lu­crează abea de 6 săptămîni în fa­brică, perioadă în care a însuşit de minune meseria de cusut mănuşi, a cusut peste normă 4 perechi de mă­nuşi. „Cea mai harnică muncitoare“ — aşa este numită de tovarăşii ei de muncă Zelma Sándor, care deşi abea de 5 zile lucrează la maşina de tri­cotat. şi-a depăşit norma cu 25%. Asemenea lor mai sínt muiti alfi muncitori din fabrica „Petőfi Sándor“. Conducerea fabricii a hotărît să întreprindă o serie de măsuri tehnico­­organizatorice pentru asigurarea unei producţii sporite, printre care figu­rează mecanizarea transportului in­tern, extinderea metodei cenuşăritului rapid la tăbăcărie, introducerea sis­temului de bandă rulantă la unele iaze etc. LA FABRICA „LUDOVIC MINSCHI“ La fabrica „Ludovic Minschi“, în ziua de 2 ianuarie nu era nici un muncitor care să nu-şi fi depăşit cu mult norma. Printre cei care au ob­ţinut cele mai însemnate realizări se numără şlefuitorii Petru Borsos. Ale­xandru Szakács şi Ştefan Papp care în primele 4 ore de muncă şi-au de­păşit cu mult normele pe întreaga zi. La orele 11, de pildă, graficul lui Petru Borsos indicase 100% peste norma pe 8 ore. Elisabeta Bogács a executat într-o jumătate zi de muncă presarea a 2.072 bucăţi lame pentru cuţite de bucătărie peste norma pe întreaga zi. Cel mai de seamă eveniment al vieţii ştiinţifice a regiunii noastre din ultima vreme a fost. fără în­doială. sărbătorirea a 10 ani de la înfiinţarea Institu­tului medico-farrriaceutic din Tg.-Mureş. Cu acest prilej a avut loc o sesiune ştiinţifică la care au participat oameni de ştiinţă din toate colţurile ţării. In cadrul sesiunii, lucrătorii din domeniul ştiinţelor medicale ai institutului au prezentat un număr de mai multe sute de comunicări ştiinţifice despre rezultatele activităţii lor curative-profilactice şi ştiinţifice. Acest măreţ eve­niment a găsit ecou nu numai in faptul că numeroşi cercetători ştiinţifici au obţinut înalte distincţii, ci şi in faptul că Academia R. P R indrumătoarea activi­tăţii ştiinţifice din ţara noastră, a hotărît organizarea la Tg.-Mureş a unei baze de cercetări ştiinţifice. Un alt eveniment ştiinţific pentru noi este apa­riţia la Tg-Mureş în limbile romină şi maghiară a unei reviste medicale, redactată de lucrătorii institutu­lui nostru şi la care colaborează specialişti din diferite colţuri ale ţării, în scopul popularizării celor mai de seamă realizări ale ştiinţei medicale din întreaga noas­tră ţară. Incepind cu anul 1956 pornim cu cele mai mari speranţe la înfăptuirea sarcinilor noi ce ne stau în faţă Sperăm, că în timpul cel mai scurt să-şi în­ceapă activitatea baza de cercetări a Academiei R. P. R.. faţă de care se manifestă încă de pe acum ce! mai mare interes din partea specialiştilor de toate virstele .şt din toate domeniile activităţii ştiinţi-Asemenea realizări au obţinut şi Ma­ria Rustya. Ia presarea balamalelor pentru mobilă şi alţii. Echipa de ni­chelat condusă de Magdalena Jaskó a realizat în decurs de 4 ore aproape 3 norme zilnice. Colectivul fabricii „Ludovic Min* schi“ şi-a propus pentru anul 1956 extinderea fabricării pieselor de schimb pentru maşinile de tesut, ridi­carea productivităţii muncii cu 8—10%, cît şi producerea unor sor« timente noi de articole de larg con­sum ca: noi modele de foarfecă, cît şi a unor articole din o{el inoxidabil. LA FABRICA „ENCSEL MAURICIU“ In prima zi de lucru a celui de-al doilea cincinal, muncitorii fabricii de piese de schimb pentru industria tex­tilă „Encsel Mauriciu“ şi-au ocupat locurile de muncă mai devreme ca de obicei. Rezultate deosebit de frumoase au obţinut în prima zi de muncă din anul 1956 membrii brigăzii „Tînăra gardă“ care lucrează ia raboteze. Pînă la orele 12 tînărul Francisc Fogarasi de pildă, a realizat peste 3 normt. Augustin Popa şi Antal Isziai şi-au realizat normele pînă la acea oră în proporţie de 320, respec­tiv 160%. fice. Prin organizarea acestei baze. Academia R. P. R. urmăreşte ca şi Regiunea Autonomă Maghiară să dis­pună de o instituţie ştiinţifică de un înalt nivel. Sar­cina noastră este pe de o parte să scoatem la iveală comorile naturale şi culturale ale regiunii noastre, iar pe de altă parte să încadrăm in această muncă specia­liştii din întreaga ţară. Cu mare bucurie am luat cunoştinţă că Directi­vele celui de-al U-lea Congres al P.MR. cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1956—1960 prevăd şi dezvoltarea vieţii ştiinţifice a ţării. Sintern încredinţaţi că baza de cercetări din Tg.-Mureş a Academiei R.P.R. îşi va da din plin contribuţia la ridicarea nivelului cultural al poporului nostru muncitor. Construirea la Tg -Mureş a unui cămin studen­ţesc ne produce de asemenea o mare bucurie. Cu aceasta se va înfăptui o dorinţă veche a profesorilor şi studenţilor institutului nostru. Studenţii noştri, schimbul de miine al cadrelor ştiinţifice, sínt chemaţi să răspindească in rlnduriie întregului popor rezultatele învăţăturii dobîndite in cadrul institutului. Ştim prea bine că partidul sprijină cu putere năzuinţele noastre sincere îndreptate spre ridicarea ni­velului materiaI şi spiritual al poporului. Trecem deci pragul noului an cu speranţă. încredere şi cu o puter­nică voinţă în muncă. Academician Prof DESlDERiU MISKOLCZY Cinste laureaţilor Premiului de Stat I Atribuirea premiilor de stat pe anul 1954 dovedeşte încă odată, în plus preţuirea mare de care se bucură lucrătorii din domeniul pro­ducţiei cît şi oamenii de ştiinţă şi artă din patria noastră. Ca un coro­lar al activităţii neobosite dusă la mesele de scris, in laborator, în ate­liere, la marea tribună a teatrului, atribuirea noilor Premii de Stat pri­lejuieşte un imbold mai mare în mun­ca laureaţilor,a tuturor lucrătorilor din domeniul artei şi ştiinţei, de a rîvni cu perseverenţă către înalta preţuire acordată de popor, în faţa căruia îşi dau examenul. Roadele noilor laureaţi ai Premiului de Stat sínt cunoscute tuturor; acestea au mers ia inima cititorului, specta­torului, vizitatorului de expoziţii, pa­sionatului pentru o nouă invenţie, omului simplu în general, căci toţi şi toate urmăresc acelaşi tel — feri­cirea celor mulţi. De roadele muncii lor se bucură deopotrivă după merite, cu toţii care în strinsá fraţie au lucrat la obţine­rea lor; fiii poporului romín şi ai mi­norităţilor naţionale. „Sărbătoarea laureaţilor“, în aceste zile cînd în capitala patriei dragi.a avut loc mare­le eveniment din viata poporului — cei de-al Il-Iea Congres al P M.R., pen­tru scriitorii, sculptorii, constructorii, actorii, pentru toţi oamenii muncii din Regiunea Autonomă Maghiară s-a transformat într-o caldă manifestaţie unanimă pentru cel care zi şi noapte veghează la munca şi rezultatele oamenilor muncii: partidul. Alături de vechii laureaţi ai Pre­miului de Stat din regiunea noastră, ca scriitorul Kovács György, autorul romanului „Cu ghiarele şi cu dinţii“, ca pictorul Bordi András sau sculpto­rul Ştefan Csorvássy, autorul celebrei compoziţii: „Partizanii coreeni”, sau ca scriitorul Sütő András şi poetul Hajdú Zoltán, ca Kiss László şi Ko­­váts Dezső, autorii piesei „Furtună în munţi”, galeria laureaţilor Premiului de Stat din Regiunea Autonomă Ma­ghiară s-a îmbogăţit. Pe lista noilor laureaţi ai Premiului de Stat figurează actorii Kovács György şi Andrási Márton — pentru creaţiile realizata în speciacolul ..Făclia“ de Illyés Gyula, pe scena Teatrului Secuiesc de Stat din Tg.« Mureş, ca interpreţi ai figurii mare­lui revoluţionar maghiar Kossuth La­jos, luptător pentru libertatea şi inde­pendenţa patriei sale împilată veacuri de-a rîndul de către habsburgi, res­pectiv figura omuiui de rînd care şi-a închinat toată viaţa cauzei revo­luţiei, Józsa Mihály. Alături de actorii din Tg.-Mureş a mai primit titlul de laureat al Pre* miului de Stat şi un colectiv de la I.F.I.L. Reghin, format din: tehnicia­nul Vladimir Noviţchi şi maiştrii Zaharia Sabău şi Daniel Fülöp, pen­tru realizarea de noi tipuri de pla­noare sportive. Atribuirea noiior Premii de Stat, această încununare a eforturilor în­sufleţite depuse de toţi lucrătorii din domeniul ştiinţei şi artei, este un pri­lej fericit de a ne gîndi cu încredere la viitorul strălucit al poporului nostru muncitor. A. POPA Sub semnul unui nou avînt LA FABRICA „PETŐFI SÁNDOR" Spre noi cuceriri in domeniul stiintei

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék