Steaua Roşie, ianuarie 1956 (Anul 5, nr. 353-360)

1956-01-03 / nr. 353

2 STEAUA ROȘIE 3 ianuarie 1956 Statutul Partidului Muncitoresc Romín Partidul Muncitoresc Romín este detaşamentul de avan­gardă, organizat, al clasei muncitoare, forţa conducătoare a poporului în Republica Populară Romina. El este forma cea mai înaltă de organizare a clasei muncitoare. In rîndurile partidului se unesc cei mai conştienţi şi mai înaintaţi oameni ai clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare şi intelectualităţii. Partidul Muncitoresc Român exprimă interesele poporului muncitor de la oraşe şi sate şi-l conduce pe calea deschisă Întregii omeniri de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Partidul Muncitoresc Român, moştenitorul celor mai bune tradiţii de luptă ale poporului român pentru libertate, inde­pendenţă naţională şi progres social, este rezultatul proce­sului istoric de dezvoltare a luptei revoluţionare a clasei muncitoare. El continuă cele mai bune tradiţii ale mişcării socialiste, care a luat naştere în Romînia în a doua jumătate a secolului trecut. Partidul Muncitoresc Român este continua­torul luptei eroice a Partidului Comunist din Romînia împo­triva reacţiunii şi fascismului, pentru lichidarea exploatării capitalisto-moşiereşti, pentru înfăptuirea societăţii socialiste. In perioada dictaturii fasciste şi a războiului hitlerist, Partidul Comunist din Romînia a organizat lupta revoluţio­nară a poporului pentru eliberare de sub jugul fascist. In condiţiile create de înfrîngerile zdrobitoare pricinuite de către glorioasa armată sovietică trupelor hitleriste şi trupe­lor guvernului fascist român, de ofensiva eliberatoare a ar­matei sovietice pe teritoriul ţării, Partidul Comunist din Romînia, unind în jurul său forţele patriotice populare, a organizat Insurecţia armată, care la 23 August 1944 a răstur­nat dictatura militaro-fascistă. Partidul Comunist din Romî­nia a înfăptuit acţiunea coordonată a forţelor patriotice popu­lare şi a soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor patrioţi din armată, acţiune care a dus la ieşirea Romîniei din războiul hitlerist. Alături de armata sovietică, armata romînă a luat parte activă la izgonirea trupelor hitleriste de pe teritoriul ţării şi la operaţiunile militare pînă la victoria istorică a Uniunii Sovietice asupra fascismului. Sub conducerea partidului comunist, poporul român şi-a luat soarta în propriile sale mîini; clasa muncitoare, în alian­ţă cu ţărănimea muncitoare şi cu ceilalţi oameni ai muncii, a scuturat definitiv jugul imperialist, a izgonit de la putere clasele exploatatoare, a răsturnat monarhia şi a făurit Repu­blica Populară Romina, stat democrat-popular, în care în­treaga putere aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Partidul Muncitoresc Romín — partidul marxist-leninist al clasei muncitoare — este rezultatul luptei consecvente duse de Partidul Comunist Român pentru lichidarea sciziunii din rîndurile mişcării muncitoreşti, pentru restabilirea unităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare.­­ Ca urmare a colaborării rodnice îndelungate între P.C.R. şi PS­D. în cadrul Frontului Unic Muncitoresc şi a luptei duse de Partidul Comunist Român împreună cu aripa stîngă a Partidului social democrat care forma marea majoritate a membrilor P.S.D., împotriva infimei minorităţi a social-de­­mocraţilor de dreapta di duşmani ai unităţii clasei munci­toare, s-a pus capăt dezbinării clasei muncitoare, care a durat aprope 30 de ani. Unificarea partidelor comunist şi social-democrat la Congresul din februarie 1948 şi făurirea Partidului Muncitoresc Rom­în pe baze politice, ideologice şi organizatorice marxist-leniniste, a însemnat victoria defini­tivă a marxism-leninism­ului asupra reformismului în mişca­rea muncitorească din Romînia. Astfel s-au întărit forţele clasei muncitoare şi s-a ridicat rolul ei conducător în lupta poporului muncitor pentru consolidarea statului democrat­­popular, pentru construirea socialismului. Sarcina fundamentală a Partidului Muncitoresc Român în etapa actuală este lichidarea complectă a exploatării omului de către om şi asigurarea avîntului forţelor creatoare ale poporului în scopul construirii societăţii socialiste şi satisfa­cerii maxime a nevoilor sale materiale şi culturale, după principiul, de la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa. Partidul Muncitoresc Român mobilizează toate forţele oamenilor muncii pentru dezvoltarea continuă pe calea so­cialismului a economiei naţionale a cărei temelie este indus­tria grea. Partidul Muncitoresc Român întăreşte continuu alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — temelia de granit a regimului democrat-popular, desfăşoară munca politico-organizatorică in masa ţărănimii muncitoare, în ve­derea transformării socialiste a agriculturii, pe baza liberului consimţămînt al ţăranilor muncitori, conduce lupta ţărănimii­­muncitoare împotriva exploatării chiabureşti, pînă la com­­­plecta ei înlăturare. Partidul Muncitoresc Român îndrumă intelectualitatea să­­participe activ la opera de construire a socialismului, la dez­voltarea ştiinţei, culturii şi răspîndirea lor în masele populare. Partidul Muncitoresc Român întăreşte continuu prietenia ş­i frăţia între poporul român şi naţionalităţile din ţara noastră in munca şi lupta comună pentru înflorirea Republicii Popu­lare Române — patria oamenilor muncii de la oraşe şi sate — pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi cultural al poporului, pentru construirea socialismului, întărirea statului democrat-popular, instrument principal de construire a socialismului, de zdrobire a împotrivirii duşma­nului de clasă, constituie o preocupare permanentă a Partidu­lui Muncitoresc Român. Partidul educă oamenii muncii în spi­ritul patriotismului socialist, al dragostei şi devotamentului fără de margini faţă de patria socialistă şi se îngrijeşte de întărirea capacităţii de apărare a Republicii Populare Române. El educă poporul muncitor în spiritul internaţionalismului pro­letar, în spiritul prieteniei de nezdruncinat şi al colabo­rării frăţeşti dintre poporul român şi marele popor sovietic, al prieteniei şi frăţiei cu­ toate popoarele ţărilor de democraţie populară, mobilizează masele populare să con­tribuie activ la întărirea lagărului socialist. Ei educă poporul în spiritul solidarităţii internaţionale cu oamenii muncii din toate ţările. Credincios politicii de pace şi prieteniei între popoare. Partidul Muncitoresc Romin împleteşte strîns munca poporului român pentru construirea socialismului şi pentru întărirea Republicii Populare Romíne cu participarea lui activă la lupta forţelor păcii din întreaga lume în frunte cu U.R.S.S. pentru pace trainică, împotriva politicii agresive a cercuri­lor reacţionare imperialiste. In întreaga sa activitate Partidul Muncitoresc Român se călăuzeşte neabătut după învăţătura atotbiruitoare a lui Marx- Engels-Lenin-Stalin, după experienţa istorică a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe care o aplică în mod crea­tor. Partidul nostru studiază şi generalizează experienţa proprie în scopul îmbunătăţirii continue a muncii sale. Parti­dul cimentează necontenit unitatea de nezdruncinat a rîndu­­rilor sale în lupta împotriva tuturor duşmanilor partidului, ai clasei muncitoare, poporului şi patriei, îşi lărgeşte şi îşi consolidează neîncetat legătura cu masele; politica sa con­stituie expresia intereselor vitale şi a năzuinţelor poporului. In aceasta constă tăria şi invincibilitatea Partidului Muncito­resc Român. Scopul final al partidului este construirea societăţii fără clase­ — societatea comunistă, la baza căreia stă principiul , de la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după nevoile sale. 1. Membrii de partid, îndatoririle şi drepturile lor 1. Membru al Partidului Muncitoresc Romín poate fi orice om al muncii, cetăţean a! Republicii Populare Romíne, care recunoaşte programul şi Statutul partidului, contribuie activ la realizarea lor, activează într-una din organizaţiile partidului, îndeplineşte toate hotărîrile partidului şi plăteşte cotizaţiile stabilite. Cei care exploatează munca altora nu pot fi membri ai Partidului Muncitoresc Român. 2 Fiecare membru de partid este obligat: a) să participe activ la lupta pentru construirea socia­lismului, împotriva duşmanilor poporului muncitor, să slu­jească cu credinţă patria — Republica Populară Romînă; b) să apere prin toate mijloacele unitatea şi puritatea rindurilor partidului, ca principale condiţii ale forţei şi tă­riei partidului. Partidul nu admite existenţa fracţiunilor în interiorul său. Activitatea fracţionistă constituie o ‘ crimă împotriva partidului şi este incompatibilă cu rămînerea în rîndurile lui; c) să lupte activ pentru realizarea în practică a politicii partidului şi a hotărîrilor organelor sale de conducere. Pentru un membru de partid nu este suficient să se declare de acord cu hotărîrile partidului. Orice membru de partid este obligat să lupte pentru înfăptuirea acestor hotărîri. Atitudinea pa­sivă şi formală a membrilor de partid faţă ale hotărîriie partidului slăbeşte capacitatea de luptă a partidului şi împiedică realizarea politicii sale; d) să fie fruntaş în muncă, să-şi ridice neîncetat califi­carea profesională şi, prin propriul exemplu, să mobilizeze pe cei fără de partid la lupta pentru mărirea continuă a produc­tivităţii muncii şi întărirea disciplinei în muncă, să păzească şi să întărească prin toate mijloacele proprietatea socialistă, baza sfîntă şi de neatins a regimului democrat-popular; e) să întărească zî de zî legătura cu oamenii muncii, sa se preocupe cu deosebită grijă de rezolvarea la timp a ce­rinţelor şi nevoilor celor ce muncesc de la oraşe şi sate, să lupte fără cruţare împotriva birocratismului, să lămurească oamenilor muncii fără partid sensul politicii şi hotărîrilor partidului, să organizeze şi să mobilizeze masele la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid; f) să muncească necontenit pentru a-şi ridica nivelul de conştiinţă, pentru a-şi însuşi bazele marxism-leninismului; g) să respecte cu stricteţe disciplina de partid şi de stat, obligatorie in egală măsură pentru toţi membrii de partid. In partid nu pot exista două discipline — una pentru conducă­tori şi alta pentru masa membrilor de partid. Partidul are o singură disciplină, o singură lege pentru toţi membrii de partid, indiferent de funcţiile pe care le deţin şi de meritele lor. încălcarea disciplinei de partid şi de stat dăunează grav intereselor partidului şi statului şi de aceea se sancţionează cu asprime; h) să folosească în întreaga sa activitate şi să stimuleze în fapt autocritica şi critica de jos, să dezvăluie lipsurile şi greşelile din muncă şi să lupte pentru lichidarea lor, să lupte împotriva tendinţelor de acoperire a lipsurilor. Împotriva mul­ţumirii de sine şi a ameţelii de pe urma succeselor în muncă, să lupte hotărit împotriva încercărilor de gîtuire a criticii. Gîtuirea criticii aduce daune grave intereselor partidului, po­porului şi statului şi este inadmisibilă în activitatea unui membru de partid; i) să semnaleze organelor conducătoare de partid, inclusiv Comitetului Central al partidului, neajunsurile şi lipsurile în muncă, fără a ţine seamă de persoane. Un membru de partid nu are dreptul să ascundă o stare de lucruri nesatisfăcătoare, să privească cu nepăsare neajunsurile, lipsurile şi abaterile care lovesc în interesele partidului, poporului şi statului. Cel care împiedică pe un membru de partid să-şi îndeplinească această îndatorire trebuie aspru sancţionat; j) să fie sincer şi cinstit faţă de partid, să nu tolereze tăinuirea sau denaturarea adevărului. Nesinceritatea unui membru de partid faţă de partid sau înşelarea partidului sînt fapte de cea mai mare gravitate şi sînt incompatibile cu rămînerea în rîndurile partidului; k) să păstreze secretul de partid şi de stat, să explice maselor necesitatea întăririi vigilenţei politice şi să dea do­vadă el însuşi, în fapt, de vigilenţă politică în orice, domeniu de muncă şi în orice situaţie. Divulgarea secretului de partid şi de stat constituie o crimă faţă de partid şi este incompa­tibilă cu rămînerea în rîndurile lui ; l) să înfăptuiască întocmai, în orice funcţie s-ar găsi, directivele partidului cu privire la justa selecţionare a ca­drelor după calităţile lor politice şi profesionale, încălcarea acestor directive, selecţionarea cadrelor după criteriul devo­tamentului personal, al relaţiilor de prietenie sau de rudenie dăunează grav intereselor partidului şi statului şi trebuie stîrpite cu desăvîrşire. 3. Fiecare membru de partid are dreptul: a) să participe la discutarea liberă şi concretă a pro­blemelor politicii partidului în adunările de partid şi în presa de partid ; b) să critice în adunările de partid pe orice membru de partid, indiferent de postul pe care-l ocupă ; c) să aleagă și să fie ales în organele de partid; d) să ceară să participe personal în toate cazurile în care urmează a se lua o hotărîre cu privire la activitatea sau purtarea lui; e) să se adreseze cu orice chestiune sau cerere oricărui organ de partid, inclusiv Comitetului Central al Partiduu­ii Muncitoresc Român. 4. Primirea în partid se face în mod strict individual din rîndurile candidaţilor de partid care au împlinit stagiul sta­bilit de Statut. Sunt primiţi în partid cei mai conştienţi şi mai activi muncitori, ţărani muncitori, intelectuali devotaţi cauzei so­cialismului. In partid se primesc persoane care au împlinit vîrsta de 18 ani, tinerii pînă la vîrsta de 20 ani inclusiv se primesc în partid numai dacă sînt membri ai Uniunii Ti­neretului Muncitor. Primirea candidaţilor în rîndurile membrilor de partid se face în felul următor: a) Se stabilesc trei categorii la primirea în rîndurile par­tidului : I. Muncitorii din industrie care lucrează nemijlocit în producţie de cel puţin 5 ani; II. Ceilalţi muncitori din industrie, muncitorii din S.M.T. şi gospodării agricole de stat, membrii gospodăriilor agricole colective, inginerii şi tehnicienii care lucrează nemijlocit in atelierele şi secţiile întreprinderilor; III. Ceilalţi ţărani muncitori, funcţionari şi alţi oameni ai muncii. b) Pentru primirea în partid persoanele din categoria 1-a prezintă recomandări din partea a 2 membri de partid cu un stagiu de partid de cel puţin 3 ani; persoanele din categoria a 11 - a prezintă recomandări din partea a 3 mem­bri de partid cu un stagiu de partid de cel puţin 4 ani; persoanele din categoria a IlI-a prezintă recomandări din partea a 4 membri de partid cu un stagiu de partid de cel puţin 6 ani c) La primirea în partid a membrilor U.T.M. este nece­sar ca una din recomandări să fie dată de comitetul raional sau orăşenesc al U.T.M.; această recomandare echivalează cu recomandarea unui membru de partid. Observaţie: Membrii şi membrii supleanţi ai C. C. al partidului se abţin de a da recomandări. d) Primirea în partid se dezbate şi se rezolvă de către adunarea generală a organizaţiei de bază, în prezenţa candi­datului. Hotărîrea organizaţiei de bază intră în vigoare după confirmarea ei de către comitetul raional sau orăşenesc a! partidului. Cei care au dat recomandări pot să participe la dezba­terea primirii în partid a celui recomandat. e) In cazul cînd într-o întreprindere, instituţie sau într-un sat nu există organizaţie de bază a partidului, cererea de primire în partid se adresează comitetului raional sau orăşe­nesc, care hotărăşte asupra primirii în partid. f) Cei care au făcut parte din alte partide pot fi pri­miţi în partid numai în cazuri excepţionale, prezentînd re­comandări din partea a 5 membri de partid, 3 cu stagiul de partid de cel puţin 8 ani şi 2 cu stagiul de partid cel puţin din 1944. In aceste cazuri primirea în partid se face numai prin organizaţia de bază a partidului şi se confirmă definitiv de către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. 5. Membrii de partid care recomandă un candidat pentru a fi primit un partid trebuie să-l cunoască dintr-o activitate comună de cel puţin un an şi răspund în faţa partidului de recomandările făcute. 6. Stagiul de partid al celor primiţi în partid din rîndu­l candidaţilor se socoteşte din ziua în care adunarea generală a organizaţiei de bază a hotărît primirea lor ca membri de partid. 7. Orice membru al unei organizaţii de partid care se mută în raza de activitate a altei organizaţii de partid este înregistrat de aceasta din urmă printre membrii săi. Mutarea membrilor de partid dintr-o organizaţie în alta se face po­trivit instrucţiunilor Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român. 8. Acelor membri de partid care un timp îndelungat şi cu tot ajutorul primit nu depun nici o activitate de partid, nu participă sub nici o formă la munca organizaţiei de partid li se poate retrage calitatea de membru de partid. Hotărârea organizaţiei de bază adoptată în acest sens intră în vigoare după confirmarea ei de către comitetul rai­onal sau orăşenesc al partidului. 9. Membrii şi candidaţii de partid care, fără motive bine întemeiate, nu au plăti­t timp de trei luni cotizaţia de partid, încetează de a mai fi membri de partid sau candidaţi de par­tid. Organizaţia de bază adoptă în acest sens o hotărîre, care intră în vigoare după confirmarea ei de către comitetul raio­nal sau orăşenesc al partidului. 10. Excluderea din partid a unui membru de partid se hotărăşte de către adunarea generală a organizaţiei de bază din care acesta face parte şi se confirmă de către comitetul raional sau orăşănesc de partid respectiv. Hotărîrea comitetu­lui raional sau orășenesc cu privire la excluderea din partid intră în vigoare numai după ce a fost confirmată de către comitetul regional al partidului. Pînă la confirmarea hotărîrii de excludere de către co­mitetul regional al partidului, membrul de partid păstrează carnetul de partid asupra sa şi are dreptul să participe la adunările de partid. 11. Excluderea din partid sau trecerea în rîndurile can­didaţilor a unui membru al Comitetului Central, al comitetu­lui regional, raional sau orăşenesc al partidului nu poate fi hotărîtă de către organizaţia de bază. Excluderea unui mem­bru al comitetului regional, raional sau orăşenesc din comitet, precum şi excluderea lui din partid sau trecerea în rîndurile candidaţilor se hotărăsc de plenara comitetului de partid res­pectiv, cu majoritatea de două treimi. 12. Excluderea unui membru al C.C. al partidului din Comitetul Central, precum şi excluderea lui din partid sau trecerea în rîndurile candidaţilor se hotărăşte de către Congre­sul partidului, iar in intervalele dintre congrese de către ple­nara Comitetului Central al partidului, cu majoritate de două treimi. 13. Excluderea din partid este suprema sancţiune de par­tid. Ea se aplică numai în cazurile cînd un membru de par­tid săvîrşeşte încălcări grave ale programului şi Statutului partidului, loveşte în unitatea partidului, pactizează cu duş­manul de clasă, este nesincer şi înşeală partidul, în cazurile de descompunere morală sau cînd săvîrşeşte alte fapte incom­patibile cu calitatea de membru de partid. La luarea hotărîrilor de excludere din partid, la confir­marea lor, precum şi la examinarea apelurilor trebuie să se (Continuare în pag. 3-a)

Next