Steaua Roşie, februarie 1956 (Anul 5, nr. 361-369)

1956-02-01 / nr. 361

PROlETARf DÎN TOATE TARILE, UNiîI-VA I Anul V.,Nr. 361 \ Miercuri, 1 februarie 1956 f 4 pagini 20 bani IN NUMĂRUL DE AZI j Calendarul muncilor agricole pe luna februarie (pag. 2-a). Candidaţii Frontului Democraţiei Populare -» candidaţii poporului (pag. 2-a). Prin cantoanele Ocolului Silvic Răsloliţa (pag. 3-a). Cum se aplica la noi metoda gra­ficului ciclic (pag. 3-a). Comunicatul final asupra sesiunii Comitetului Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia, de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală (pag. 4-a). O propunere de excepţională în* semnătaţe a U R.S.S. îndreptat spre Îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-ame­­ricane (pag. 4-a). Agiiaforii popularizează documentele Congresului Agitatorul _Coioman Brassai de la U.Í.L. Top!iţa a organ'zat încă !a 7 ianuarie a. c. o convor­bire cu muncitorii din hala ga­terelor. în cadrul căreia s-a dis­cutat din Raportul C. C. al P.M.R. prezentat la Congres, partea care se referă la princi­palele lipsuri în domeniu! pro­ductivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi al îmbunătă­ţirii ca'ităjii producţiei. Partici­panţii la convorbire au făcut cu ace! prilej propuneri valoroase, menite să ducă la buna desfă­şurare a procesului de producţie. Circularistul fruntaş. Ludovic Kiss a venit cu iniţiativa de a se construi -postamente de be­ton la circulare. Conducerea întreprinderii a şi prevăzut în planul tehnico-organizatoric pe 1956 construirea acestor posta­mente, fapt ce va duce la îmbu­nătăţirea considerabilă a calită­ţii produselor. Transportorul de prisme despre a cărei necesitate vorbea atunci gateristul loan Princz, e deja pe terminate, iar la propunerea tovarăşului losif Mohăcsek, planul l.F.E.T.-ului, care aprovizionează cu buşteni această unitate a fost pus în concordanţă cu planul fabricii etc. Activitatea agitatorilor în ce priveşte educarea şi mobili­zarea muncitorilor de aici dă rezultate bune. Planul lunar la principalele produse cum sínt: cherestea răşinoasă, lăzi răşi­­noase, etc., a fost îndeplini pină la 27 ianuarie. Aceste exemple dovedesc importanţa iniţiativei creatoare a maselor şi ro’u! pe care îl are munca politică cu oamenii pentru înlăturarea lip­surilor şi greutăţilor în îndepli­nirea sarcinilor construcţiei eco­nomice. Ce! de-ai doilea Congres al partidului a acordat o mare a­­tenţie întăririi continue a legă­turii partidului cu masele. In Raportul C.C. al P.M.R. prezen­tat la Congres se arată: „Munca politică sistematică desfăşurată nemijlocit în rîndu* rile maselor muncitoare şi mai ales munca de la om la om este sarcina fiecărui membru şi can­didat de partid .. Apreciind la justa el valoare munca politică de masă, multe organizaţii de bază pun un ac­cent deosebit pe pregătirea şi antrenarea în muncă a agitato­rilor. Sprijinit şl îndrumat în per­manenţă de către secretarul or­ganizaţiei de bază, colectivul de agitatori de la S.M.T. Reghin desfăşoară pe baza documente­lor celui de-al doilea Congres al partidului o largă muncă po­litică de masă, în vederea ter­minării reparaţiilor tractoarelor şi maşinilor agricole şi a în­cheierii contractelor de lucrări agricole cu unităţile socialiste agricole şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale. La fap­tul că staţiunea este fruntaşă pe regiune în munca de repara­ţii, a contribuit din plin activi­tatea agitatorilor. Tovarăşul loan Cocean este unul dintre cei mai buni agitatori din aceas­tă staţiune. încă din zilele Con­gresului el s-a preocupat de popularizarea documentelor. Zia­rele şi broşurile stnt izvorul de documentare a agitatorului Co­cean, iar munca de agitaţie o desfăşoară atît de la om la om cît şi în grupuri de mecaniza­tori. La colţul roşu al gospodăriei agricole colective „Partizanii Păcii“ din Ideciu de Sus, în fie­care seară se desfăşoară o rod­nică activitate politică şi cultu­rală. Aici, agitatorul Vasile llieş organizează audiţii Ia radio, citeşte din ziare şi broşuri, ma­teriale ce se referă la agricul­tură, explică colectiviştilor sar­cinile ce le revin in dezvoltarea gospodăriei şi creşterea produc­ţiei vegetale şi animale. El le citeşte şi le vorbeşte şi despre probleme de politică internaţio­nală, recomandîndu-!e ce anume articole şi cărţi să citească. In faţa noastră, în momentul de faţă stau sarcini măreţe. Aceste sarcini pot fi duse la în­deplinire numai dacă organiza­ţiile de partid desfăşoară o acti­vitate neîntreruptă în vederea ridicării conştiinţei politice a maselor. Istoricele documente ale Con­gresului partidului trebuie cu­noscute şi dezbătute pe larg de toţi oamenii muncii. Ele stau la baza activităţii de zi cu zi a poporului nostru în lupta penlru construirea socialismului. Orga­nizaţiile de partid sínt datoare să lămurească prin agitatori toate problemele pe care le ri­dică oamenii muncii şi să-i mo­bilizeze în vederea aplicării în viaţă a sarcinilor ce decurg din documente. Munca politică de masă nţi trebuie desfăşurată unilateral. Popularizarea documentelor Congresului trebuie împletită strîns cu munca de pregătre a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare ce vor a­­vea loc la 1! martie. Campa­nia electorală trebuie să fie un minunat prilej de discutare a problemelor importante din cir­cumscripţia, oraşul şau comuna respectivă. Organizaţiile de bază, agita­torii, consiliile şi birourile F.D.P. sínt chemate să popu­larizeze larg pe candidaţi, să organizeze întîlniri ale candi­daţilor cu alegătorii. In centrul muncii de agitaţie trebuie să stea şi problema luptei de clasă, ca lege a dez­voltării societăţii noastre. Suc­cesele obţinute nu slăbesc, ci din contră stîrnesc acţiunile duşmanului de clasă. Sub îndru­marea organizaţiilor de partid, j agitatorii au datoria să întă-' rească vigilenţa oamenilor mun­cii faţă de une!t:ri!e duşmanu­lui, să-I demaşte, să zădărni­cească orice plan ' al acestuia. Una dintre preocupările agi­tatorilor trebuie să fie lămuri­rea problemelor de politică ex­ternă. Agitatorii au datoria de a arăta-oamenilor muncii marile transformări ce au avut şi au loc în viaţa popoarelor, în rela­ţiile dintre state, creşterea neîn­cetată a forţelor păcii, în frun'e cu Uniunea Sovietică, lupta du­să de lagărul păcii împotriva politicii antipopulare, agresive pe care o desfăşoară unele cer­curi imperialiste. Organizaţiile de bază; comi­tetele orăşeneşti şi raionale de partid au ca sarcină să studieze şi să generalizeze experienţa înaintată a muncii politice de masă, să lupte neobosit pentru organizarea şi buna desfăşura­re a muncii de agitaţie în vede­rea lămuririi oamenilor muncii asupra, politicii partidului. Procedee noi la extracţ’a caolinului Regiunea noastră se mindreşte cu o nouă fabrică modernă de caolin, construită în anii puterii populare. Mulţi oameni harnici lucrează aici cu însufleţire pentru înfăptuirea hotărîriior Congresului partidului. Printre aceştia se numără şi Inginerul-şef, Gheorghe Carmin, care a Introdus două importante inovaţii ca i modificarea con­­strucţei filtro-electromotrice şi procedeul flotant pentru îndepărtarea materialelor care degradau caolinul. Prin aceste inovaţii s-a îmbunătăţit mult calitatea caolinului şi se fac economii în valoare de peste un milion de lei anual. Colectivul acestei fabrici a tntocmit un plan de mă­suri tehnico-organizatorlce care prevede printre altele utilizarea excavatorului la îndepărtarea straturilor care acoperă caolinul şi organizarea transportului în benzi, prin care productivitatea muncii va creşte cu 40 Ia sută. mărirea capacităţii uzinei electrice prin instalarea unui grup electrogen de 300 H.P., înlocuirea muncii manuale ia puţurile de exploatare cu granice acţionate cu curent electric, instalarea unui compresor stabil pentru utilizarea ciocanelor de abataj etc. In curtnd se va introduce aici fabricarea caolinului măcinat pentru industria cauciucului şi cablurilor electrice. In Întrecerea socialistă care se desfăşoară cu un elan sporit in cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, muncitorii şi tehnicienii din această fabrică au depăş t prevederile planului pe luna ianuarie cu peste 30 la sută. S-au evidenţiat Ghizela Nistor, Elisabeta Mainaş şi Adalbert Fekete, care s-au calificat la locul de muncă după metoda sovietică Kotlear. Ei îşi depăşesc zilnic nor­mele cu cite 50—60 Ia sută. Numărul muncitorilor califi­caţi ia tocul de muncă, se ridică aici ia 156. Noul tip de mobilă Ceasul arăta ora 10. in ziua de 28 ianuarie, calenda­rul de producţie a! muncitorilor şi tehnicienilor fabricii de mobilă „Simó Géza'' din Tg. Mureş arăta insă 1 februarie. Ei au realizat planul lunar cu aproape 4 ziit înainte.de termen. Nu era uşoară înfăptuirea acestei victorii. Noul tip de mobilă „Transilvania”, a cărei fabri­caţie a început in luna ianuarie, a dat mult de glndit constructorilor. Modificarea modelelor, reglarea maşinilor după cerinţele acestui nou tip, şi multe - te Iucruri.au fost necesare pentru introducerea fabricării acestui tip de mobilă. O sarcină mare au avut şi o au muncitorii de Ia hala maşinilor, unde se croiesc şi se prelucrează piesele de mobilă. De ei depinde, în primul rtnd, realizarea şt depăşirea planului. Muncitorii de la această hală au hotărît să introducă iniţiativa pornită de petroliştii son­dei nr. 1.109 din Moineşti, de a lucra in cadrul schimbu­lui de noapte la nivelul schimbului de zi. in această luptă echipa condusă de Alexandru Papp a obţ'nut frumoase realizări. In ultima săptămînă, in ca­drul schimbului de noapte, această echipă a realizat sis­tematic aproape două norme, pe cînd echipa condusă de Osváth Andrei, în cadrul schimbului de zi, a obţinut o depăşire de normă de 70—80 la sută. Asemenea realizări au obţinut şi maşiniştii Lujza B«­­rabâş şi Ilka Ilyés, care lucrind In schimbul de noapte şi-au depăşit considerabil norma. Astfel, in ultima săptă­­mină e!e au obţinut depăşiri de cite 70—80 Ia sută. Prin munca lor însufleţită, muncitorii din hala maşi­nilor au contribuit ia confecţionarea peste prevederile pia­nului pe luna ianuarie, a cca 250 garnituri de mobilă tip „Transilvania”. Colectivul fabricii de pie­se de schimb pentru in­dustria textilă şi tricotaj .Encsel Mauriciu” din Tg. Mureş se străduieşte de a putea da economiei noastre naţnnale cît mai multe produse de o calitate mai bună şi ma! ieftine. La uzina de carde un colectiv, in frunte cu ingi­nerul-şef Gheorghe Hassan şi cu maistrul secţiei car­de. Teodor Dima, a in­trodus recondiţianarea gar­niturilor vechi de curăţit bumbac prin scoaterea scoabelor uzate şi înlocui­rea lor cu scoabe noi, prin car. se economisesc 71.640 lei anual. Este în curs de experimentare şi recondi­­ţionarea garniturilor „Dof­fer” pmtru bumbac, torcă­tori de lină, ’ şi peijn uri de itnă etc., prin care se vor -conomisl anual peste 530.000 lei. Numai în luna ianuarie muncitorii secţiei carde au recondiţionat peste 2.000 garnituri de capace carde de bumbac, 900 bucăţi perii de curăţit şi alte mari cantităţi de garnituri de . curăţit bumbac. Colectivul fabricii a a­­nalizat iniţiativa pornită de muncitorii, fabricii de produse finite din piele „Petőfi Sándor” din Tg. Mureş de a organiza brí găzi pentru studierea ridi­cării productivităţii muncii. Astfel. în curînd. se vor organiza şi în această fa­brică brigăzi care vor stu­dia posibilităţile de ridica­re a productivităţii muncii în vederea realizării şi de­păşirii sarcinilor ce le re­vin din cel de-ai doilea plan cincinal. Vie activitate în campania electorala Primele case ale alegătorului Programul artistic va fi asigurat de formaţiunile întreprinderii pentru co­lectarea şi industrializarea laptelui, a fabricii „Ludovic Minschi" şi a Şcolii regionale de operatori de cinemato­graf. Colectivul casei alegătorului şi-a propus organizarea unei brigăzi ar­tistice de agitaţie, compusă din femei casnice şi muncitorii din cartier. S-au iixat şi tovarăşii care vor face ser­viciu permanent la casa alegătoru­lui zilnic între orele 9—21. La casa alegătorului, care funcţio­nează la râmi nul cultural „Nicolae Bălcescu" din cartierul Remetea. s-a tormát un colectiv compus din 15 per­soane. ., Pe lingă programul obişnuit al că­minului cultural, în planul de activi­tate al casei, alegătorului au fost incluse asemenea puncte ca întîlniri cu candidaţii' F.D.P., popularizarea Legii Electorale, consfătuiri etc. De asemeni, s-au planificat întruniri pen­tru tineret, în cadrul cărora se vor discuta unele, părţi ale Legii Electo­rale, conferinţe despre sovietele din U.R.Ş.S.', despre realizările sfaturilor populare etc. Colectivul a lúat 'măsuri şi pentru reîmprospătarea continuă a gazetei de perete, a bibliotecii etc.,. La Tg. Mureş funcţionează case ale alegătorului la cluburile fa­bricilor „Simó Géza”, „Bernáth An­drei", „Ludovic Minschi”, la fabrica , de piese de schimb pentru industria ! textilă „Encsel Mauriciu”, la clubul U.R.C.C., cît şi la căminul. cultural I „23 August” din Piaţa Republicii. , La uzina de carde Zilele trecute muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de Ia fabrica de mobilă „Simo Géza” din Tg. Mureş, .-au pro,.us candidat ai F.D.P. în cir­cumscripţia electora« orăşenească nr. 159 pe tehnicianul Nagy József 1. In clişeu: candidatul Nagy József I, stind de vorbă cu muncitorii Ia casa aieg^orului de la fabrica „Sirno Géza”, Vilma Moldovan, directoarea cămi­nului, Elena Pastor, Klára Bokor şi Ileana Kiss casnice etc. De asemeni, s-a întocmit şi planul de activitate al casei alegătorului în care figurează printre altele adunări pentru popularizarea prevederilor Le­gii Electorale, a tehnicii votării etc. Zilele trecute s-au deschis primele case ale alegătorului din Tg. Mureş. In localul căminului cultural de cartier „7 Noiembrie" din strada „6 Martie” nr. 60, a avut loc o şedinţă tn care s-a format colectivul casei alegătorului, compus din cele mai active femei din cartier, printre care

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék