Steaua Roşie, februarie 1956 (Anul 5, nr. 361-369)

1956-02-01 / nr. 361

2 Candidaţii Frontului Democraţiei Populare • candidaţii poporului Zilele acestea in întreaga regiune oamenii muncii de la oraşe şi sate au continuat propunerile pentru a fi tre­cuţi pe listele de candidaţi ai F D.P. cei mai buni, cei mai vrednici dintre ei, pentru a fi aleşi la conducerea tre­burilor obşteşti. SCRIITORUL La adunarea alegătorilor din Dum­­brăvioara unde a fost propus candi­dat al F.D.P. pentru circumscripţia electorală regională nr. 16, tînărul scriitor de limbă maghiară, Sütő An­drás, de două ori Laureat al premiu­lui de stat, au venit alegători şi din comunele învecinate: din Glodeni, din Ernei şi altele. Despre tînărul scrii­tor pe care-l socotesc ca pe un bun prieten, au vorbit mulţi, cu căldură. „Eu am citit mai zilele trecute nu­vela tovarăşului Sütő. „Un pachet de tutun” — a spus ţăranca munci­toare Vaida Maria. — El cunoaşte sufletul şi nevoile noastre. Şi noi, tocmai de asemenea deputaţi avem nevoie. De aceea îi vom susţine can­didatura”. Apoi alţi şi alţi alegători partici­panţi la adunare au susţinut in calde cuvinte candidatura scriitorului Sute András GOSPODINA ACTIVISTA Gospodina Asztalos Eszter, mama unui fecior care urmează cursurile liceului de băieţi „Iosif Rangheţ” din Tg. Mureş, e bine cunoscută atît de cadrele didactice de la liceul amin­tit, cât şi de părinţii ai căror copii învaţă împreună cu copilul ei. Ca preşedintă a comitetului de sprijin de pe lingă şcoală, ea vizitează acasă părinţii ai căror copii lipsesc mult de la şcoală, îndemnindu-i să vegheze mai îndeaproape asupra lor, a parti­cipat la organizarea şcolii pentru pă­rinţi în cadru! căreia se ţin conferinţe despre justa educare a copiilor. Pentru bogata sa activitate pe tă­­râm obştesc, cu deosebire în munca de educare şi creştere a noii generaţii de tineri, alegătorii cartierului în care locuieşte au propus-o candidată a F.D.P. pentru circumscripţia electo­rală orăşenească nr 118. FRUNTAŞA COLECTIVEI In sala colţului roşu al gospodăriei agricole colective „Partizanul roşu” din Curteni s-au adunat colectiviştii şi ţăranii muncitori din Sîntana de Mureş, Chinari şi Curteni să desem­neze candidatul lor în alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Colectivistul Miklós Benő a propus-o pe fruntaşa gospodăriei colective din Curteni, luliana Zongor, candidată a F.D.P. în circumscripţia electorală co­munală nr. 18 din Sîntana de Mu­reş. Propunerea a fost primită cu vii aplauze. Despre meritele colectivistei fruntaşe luliana Zongor au vorbit apoi István Hajdú, şeful brigăzii a 2-a de cîmp a gospodăriei colective din Curteni, şi colectivistul loan Do­­mahidi, sustinînd cu căldură propune­rea făcută. Alegătorii participanti la adunare au hotărît in unanimitate desemnarea colectivistei Tuliana Zongor drept can­didată a F.D.P. in circumscripţia e­­lectorală comunală nr 18 din Sîntana de Mureş ★ Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii întreprinderilor , I.R.U.M., I.F.I.L. şi I.F E.T. s au adunat in ziua de 26 ianuarie a. c. în sala Sindicatu­lui I.F.E.T. I.F.I.L., pentru a propune candidaţii lor pentru alegerile în sfa­turile populare. După ce tovarăşul Gherendi Grigore secretar al Comite­tului orăşenesc de partid Reghin, a­­ subliniat însemnătatea alegerilor de­ deputaţi în sf­ă­rile populare şi rolul acestora la lupta poporului muncitor pentru îndeplinirea sarcinilor celui de al doilea plan cincinal, a cerut celor prezenţi să propună pe cei mai buni şi devotaţi tovarăşi drept candidaţi pentru alegerile de deputaţi. In cir­cumscripţia electorală raională nr. 1 a fost propus tovarăşul Mariş Aurel, strungar inovator l»­l.R.U.M. In cir­cumscripţia electorală nr. 2 a fost propusă muncitoarea Raţiu Maria de la I.F.I.L. In circumscripţia electorală nr. 1 oraş, a fost propus tovarăşul Fekete Iosif, muncitor la I.F.I.L, iar în circumscripţia electorală orăşeneas­că nr. 2 a fost propus muncitorul Ol­tean Iuliu. • Cei prezenţi au susţinut in unani­mitate propunerile făcute. In aceeaşi zi în sala mare a Casei raionale de cultură „Nicolae Bălces­­cu" din Reghin, oamenii muncii din acest oraş s-au adunat pentru a pro­pune pe candidaţii F.D.P. în alegerile pentru sfaturile populare. La propunerea tov. Ţigănescu Du­mitru, învăţător, a fost propus în cir­cumscripţia regională nr. 21 tov. Szi­lágyi Margareta, şefa secţiei învăţă­­mînt a Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare, care munceşte cu devotament pentru dezvoltarea în­­văţămîntului in regiunea noastră. Tov. Pop I. de la R.R.P.R. Reghin, a pro­pus drept candidat în circumscripţa electorală raională nr. 10, pe tov. Dan Ioan, directorul întreprinderii „Repu­blica”, care a ştiut să muncească şi să conducă cu pricepere şi hărnicie întreprinderea care s-a dezvoltat foar­te mult în ultimii ani Cei propuşi au fost aprobați în u­­nanimitate pentru , a-și depune candi­datura de deputat în sfaturile popu­lare. STEAUA ROȘIE Calendarul muncilor agricole pe luna februarie Pregătirea seminţei. Expe­rienţa meşterilor recoltelor bo­gate a dovedit că semănîndu­­se o sămînţa sănătoasă, cu mare putere de încolţire şi din soiuri productive adap­tate regiunii respective, se obţin sporuri de recoltă de 20-30 la sută şi chiar mai mult. De aceea, fiecare gospdărie agrico­la de stat, colectivă sau indivi­duală trebuie să-şi pregătească din timp sămînţa necesară pen­tru semănat. Sămînţa se curăţă cu ajutorul triorului, selectorului. După ce sămînţa a fost curăţată se face încercarea puterii de încolţire. Pentru aceasta seminţele se pun la încolţit într-un strat de nisip punîndu-se cîte 100 seminţe pen­tru fiecare cultură. Sub îndrumarea agronomilor, se începe iarovizarea griului, orzului, ovăzului, sfeclei de za­hăr şi a cărţoiului, ştiind că prin aceasta contribuim la scurtarea perioadei de vegeta­ţie şi la mărirea producţiei la hectar. De asemenea la porumb, din ştiuleţii Cei mai mari şi sănătoşi cu rînduri drepte şi îmbrăcaţi pînă la vîrf, se aleg ştiuleţi pen­tru sămînţă. Lucrări in cimp. In această lună se continuă cu căratul gunoiului pe cîmp. Pentru a împiedica pierderea substanţe­lor hrănitoare, gunoiul trebuie aşezat în grămezi mari la ca­pătul pămîntului, care se vor acoperi cu un strat de pămînt. Dacă apa provenită din ploi sau topirea zăpezii bălteşte pe semănături se vor face şanţuri de scurgere a apei. Spre sfîrşi­­tul lunii, dacă terenul se svîntă se face grăpatul arăturilor de toamnă şi începe aratul terenu­rilor rămase nearate din toamnă care se vor grăpa în aceeaşi zi. Reparatul inventarului agricol. Ince­­pînd cu cele mai mici u­­nelte agricole ca sapă, foar­fecă de tăiat viţă de vie şi pînă la semănători şi tractoare, toate trebuie să fie reparate. Trebuiesc revizuite ju­gurile, hamurile, ştiind ca fără ele nu se pot folosi animalele. O mare atenţie trebuie acor­dată recepţionării maşinilor şi tractoarelor pentru a se înlătura defecţiunile care ar surveni mai tîrziu pe cîmp. Lucrări în legumicultura. Pentru a a­­vea o produc­ţie timpurie de legume, în cursul lu­nii se con­struiesc răsadniţele şi se face semănatul legumelor timpurii. Tocurile şi ochiurile de la gea­murile stricate se vor repara şi înlocui. De asemeni, se procură rogojinile necesare. Gunoiul se aşează într-un strat de 60 cm, peste care se pun apoi tocu­rile şi un strat de pămînt amestecat cu graniţă. Du­pă ce seminţele de buruieni au răsărit, pămîntul se amestecă şi se nivelează, iar apoi se seamă­nă legume­ timpurii. Lucrări in pomicultură. Se continuă cu stropitul pomilor cu u­­leiuri mine­rale. Se con­trolează în­velișul tulpinilor pomilor tineri. La pomii mari se fac tăierile de rărire a coroanei precum și în­lăturarea crengilor uscate. Tăie­rea se face cu ajutorul ferastaa­lelor de mînă fără -i lăsa cioate Concomitent cu aceste lucrăr se string cuiburile de omizi ş frunzele care se ard. Tulpiniie de pomi se curăţă de muşchi ş licheni prin răzuirea lor cu pe­rii de sîrmă. Gunoiul de graji care se transportă se va aşeza în grămezi. Cînd terenul e des­gheţat se pot săpa gropi pentu completarea golurilor din livezi sau pentru înfiinţarea de no plantaţii. In zooteh­nie. De felul cum vor fi în­grijite ani­malele în cursul iernii va depinde în mare mă­sură succesul în campaniile agri­cole. Pentru aceasta, pe lîn­gă fîni animalelor li se vor da şi grăunţe, nutreţuri murate şi al­tele. Se vor îngriji oile care tre­buiesc să fete. In prisacă stupii se curăţă de albinele moarte. Stupilor care n-au miere sufi­cientă li se pune sirop, pentru ca puietul să aibă hrana nece­sară. In silvicultură Se continuă recoltarea seminţelor, precum şi extragerea seminţelor de ră­­şinoase din conuri. Se contro­lează seminţele aflate în depo­zite sau puse la stratificat.Com­baterea Lymantriei trebuie să continue cu multă conştiincio­zitate. Pentru păsările folosi­toare pădurilor în această lu­nă se aşează cuiburi artificiale. Se continuă încă cu vînatul mis­treţilor şi a răpitoarelor. In cursul lunii, toate unităţile sil­vice vor face evaluarea vînatu­­lui căruia i se va completa hra­na din hrănitoare. In păstrăvării se dă o mare atenţie conducerii incubaţiei şi se îndepărtează icrele bolnave. Informaţii culturale Cea de a suta reprezentaţie a piesei „Fâclia“ Duminică, 29 ianuarie seara. In sala Teatrului Secuiesc de Stat din Tg. Mureş domneşte o atmosferă de mare sărbătoare. Asistăm la cea de a suta reprezentaţie a piesei „Făclia”, ai cărei doi interpreţi de frunte Ko­vács György, Artist Emerit al R.P.R. şi Andrási Márton, au fost distinşi recent cu Premiul de Stat, clasa I-a pe anul 1954. Primul în rolul marelui luptător Kossuth Lajos, iar al doilea in rolul lui Józsa, omul de rind din popor ca­­re-şi închină toată viaţa cauzei sfinte a eliberării poporului de sub domina­ţia habsburgică, cit şi ceilalţi inter­preţi, au cucerit şi de data aceasta inimile publicului, care le-au răsplă­tit jocul cu aplauze furtunoase. Atmosfera festivă a celei de a suta reprezentaţii a piesei „Făclia” a fost subliniată şi prin prezenţa scriitoru­lui Illyés Gyula, din R­P. Ungară, de două ori Laureat al Premiului de Stat Kossuth, autorul piesei. Publicul entuziasmat l-a felicitat pe autorul invitat la Budapesta, chemindu-l pe scen, aclamindu-l cu însufleţire. Piesa „Făclia” a fost reprezentata in premieră la Tg. Mureş, la 13 octom­brie 1954. De asemeni, a fost reprezentată intr-un număr de 30 localităţi din ţară, printre care şi la Bucureşti. La cele 100 de reprezentaţii, au par­ticipat în total 45.763 spectatori. 1 februarie 1956 Recviem în programul Filarmonicii din Tg. Mureş Flacăra tainică a creaţiei mozartie­­ne se impune pretutindeni. Graţia şi candoarea delicioasă, cit şi vigoa­rea exprimată în operele marelui Mozart înduioşează şi Îmbărbătează. Bicentenarul lui Wolfgang Ama­deus Mozart, al cîntăreţului luminii şi al vieţii, este sărbătorit în tot cursul anului curent printr-un număr nelimitat de manifestaţii muzicale. In cadrul acestora, orchestra simfonică din Tg. Mureş va prezenta monumen­tala lucrare, compusă de Mozart la sflişitul vieţii sale, „Recviemul”. Pe patul de moarte la 5 decembrie 1791, înainte de a închide ochii pentru totdeauna, Mozart îşi chemase priete­nii şi împreună au cîntat părţi din Recviem, pe care genialul muzician parcă presimţise că-l compunea pentru propria sa moarte. Această lucrare este cu adevărat o culme in domeniul muzicii coral-simfonice. Nici un alt compozitor n-a făcut să răpune asemenea gamă complexă de stări sufleteşti ca în Recviem. Ritmul perfect, coloritul dantelat şi spumos al recitativului etntat redau parfumul personal al ilustrului muzi­cian. Muzica lui te farmecă, te în­fioară, te impresionează prin simpli­tatea ei aparentă, prin nemuritoarea sa melodie. Intr-adevăr „printre la­crimi el a știut să zîmbească”. Sufe­rința morală cea mai adlncă nu l-a împiedicat să creeze cu adevărat mu­zică. •­ Prezentarea acestei capodopere mo­zartiene necesită un mare ansamblu coral. Pentru aceasta, Filarmonica din Tg. Mureş cere concursul instituţiilor de artă şi altor instituţii şi întreprin­deri din oraşe cit şi ai amatorilor de muzică cunoscători ai notelor, care au mai cîntat intr-un cor. Repetiţiile încep joi, 2 februarie in sala mică a Palatului cultural. Informații supli­mentare se pot primi la secretariatul filarmonicii. Mai multă atenţie pregătirilor pentru muncile agricole de primăvară Mecanizatorii de la Reghin au luat o serie de măsuri pentru grăbirea ritmului revizuirii şi reparării parcului de maşini şi tractoare, necesare executării muncilor agricole de primăvară. Corespondentul nostru Teodor Medveșan ne scrie că la acest S.M.T. pînă la 24 ianuarie s-au reparat 25 tractoare din cele 27 planificate, 19 pluguri de trac­tor, 13 grape stelate, 5 cultiva­toare, 4 semănători I.A.R. 511, etc., economisindu-se din timpul planificat pentru aceste munci 2.307 ore de lucru. Paralel cu repararea şi revizuirea parcului de maşini şi tractoare, mecani­zatorii de la S.M.T. Reghin par­ticipă la cursurile profesionale ce se ţin cu regularitate. Dacă­­la S.M.T.-uri şi la gos­podăriile agricole de stat din regiune pregătirea parcului de­­ maşini şi tractoare se desfăşoa­ră în condiţiuni mulţumitoare, cu totul alta este situaţia în gospodăriile individuale ale ţă­ranilor muncitori. In raionul Topliţa, de pildă, s-a reparat doar 29,5% din numărul plugu­rilor cu tracţiune animală, pla­nificate pentru reparaţii, în raio­nul Cristuru Secuiesc 41%, în­­ raionul Odorhei 44,5%, iar în raionul Sîngeorgiu de Pădure 45,2%. Prea puţină atenţie se acordă­ reparării semănători­lor. In raionul Sîngeorgiu de Pădure de exemplu s-a reparat doar 44,4% din numărul semă­nătorilor, iar în raionul Odorhei 53,6%. Această răminere în urmă nu mai poate fi tolerată. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale au datoria să se ocupe cu mai multă seriozitate de pregătirile pentru muncile agri­cole de primăvară. Comitetul executiv al sfatului popular al raionului Odorhei a mai fost criticat pentru dezinteresul ma­nifestat faţă de desfăşurarea re­parării inventarului agricol (în ziarul „Steaua roşie“ din 14 ia­nuarie 1956). Totuşi tovarăşii din conducerea acestui raion continuă să rămînă pasivi faţa de ritmul încetinit al reparaţii­­lor. Timpul e înaintat. Doar cîte­va săptâmîni, şi muncile agri­cole ele primăvară vor fi în plină desfăşurare. De aceea e necesar să se curmeze starea de indiferenţă faţă de desfăşurarea reparării inventarului agricol. Comitetele executive ale sfa­turilor populare comunale au datoria să afişeze la centrele de reparat lista cetăţenilor plani­ficaţi pentru repararea inventa­rului agricol, controlînd înde­plinirea muncilor. De asemeni, ele trebuie să se îngrijească de aprovizionarea centrelor de re­parat cu combustibil şi mate­rialul feros necesar. Organizaţiile de partid tre­buie să mobilizeze ţăranii m­­un­­citori la executarea reparării in­ventarului agricol, pentru pre­gătirea temeinică a muncilor agricole de primăvară. Ele au obligaţia să explice ţăranilor muncitori că executarea într-o perioadă cît mai scurtă şi la timpul optim a muncilor agri­cole de primăvară constituie o chezășie a succesului în lupta pentru o recoltă bogată.

Next