Steaua Roşie, februarie 1956 (Anul 5, nr. 361-369)
1956-02-01 / nr. 361
1 februarie 1956 STEAUA RISSIF Vmk, mHinane-Ic OuAuXmi uttác JlU&Wiha * Oamenii din partea lo- I cului. Și mai ales cei care I se îndeletnicesc tu lucrul la pădure. cu păstoritul, cu , vharul. cu pescuitul, cu I nasc piraieie cu luncile lor dulce ondulate. dealurile I modeste acoperite cu păduri ce se inșiruiesc. lălu I Tainice pină la piscurile înalte, impunătoare. Să călătorim şi noi, cititorule, cîteva minute pe aceste locuri care oferă atîtea bogăţii minunate şi atitea privelişti, care e care mai frumoase, mai plăcute. Ne aflăm pe plaiul ce duce din dealul Zăspadului pini, la Poiana Iadului. De cum cintă cucul şi pină se scutură frunza de pe fagi, acest plai împodobit de cerdeal este martorul prietenos al voinicilor ciobani şi păstori care mereu urcă şi coboară cu turmele lor. În marşul cadenţat al fluierelor şi tălăngilor, este martorul cerbilor şi căprioarelor gonite fără viță de dlinii ciobăneşti, martorul luptelor dintre dihăniile răpitoare şi clinii care păzesc turmele. Peste tot, pini la Piciorul Viclean, păduri nesfirşite, păşuni, plantaţii de molid Despărţindu-ne de munţii Gurghiului şi trecind prin Poiana Fintînelelor, alangem h Plaiul lude fan care coboară pe la Poiana Tor”"- pune, la Vălava, comuna de la poalele Călimanilor. Şi acum, privind de pe piscurile înalte ale m.-’nţilor, vedem In vale exploatări forestiere, piraie Zgomotoase cu păstrăvi şi lipani, locomotive purtind după ele trucuri încărcate cu buşteni fasonaţi de hat meii muncitori forestieri. La poalele munţilor stau pitite in vilcele sătuleţe, case muncitoreşti şi ţâră- I neşti care de ctliva ani iau lotul bordeelor, aiemuindu-se tot mai mult cu casele de la orăşe nia. inadul ac demn La ciţiva kilometri, iit sus, pe valea Bistrei, intr-o luncă frumoasă dai de o casă modestă ce găzduieşte familia pădurarului Cavril Bindilă. ..maistrul cantonului Dorică. Despre el Se povesteşte că ar fi unul dintre pădurarii care a îndrăgit cel mai mult pădurea cu toate frumuseţile ei, că V. place s-o ingrijească şi - o păzească cu ochii din cap şi că el îşi îndeplineşte întotdeauna planulla cultura şi refacerea pădurilor, că la'fel procertectză"şi cu planul produselor de larg consum.Se mai spune că un mare merit al pădurarului Bindilă este că a reuşit să reducă aproape că totul delictele silvice prin bună organizare a pazei şi a legăturilor sale cu oamenii, care consideră pădurea că un bun al întregului popor. Şi mai a ceva foarte important pădurarul Bindilă stă veşnic pe teren : nu-l vezi pe la bodegi, cum obişttuiesc să facă unii pădurari, Bindilă a fost sărac lipit pămlntului. Acum el are păsări de curte porci, oi și vite Din istfra&'ate si * yietipetüls lui ímun&il EmanoiL AlexandrescU e și el un bun pădurar. Numai să te dai la vorbă cu el. Ii istorisește multe despre cele 2.560 ha teren lăsat dezgolit de baronul Kemény, despre greutăţile pe care le-a Intimpinat pină, a plantat peste 1.000 ha teren şi, in sfirşit, despre planurile de viitor pentru plantarea întregii suprafeţe din cantonul său. Alexandrestu povesteşte cu părere de rău despre unii pădurari care nu lucrează cu tragere de inimă. In anul trecut a primit din cantonul pădurarului Vicor Cotruş 50.606 puieţi necorespunzători pentru primtdre, şi că ar fi auzit pe la Ocol, că in cantonul lui Gotruş sint foarte multe delicte nejustificate. Şi apoi, din clnd In clnd trebuie să asculţi şi alte storisiri, de altfel destul de plăcute, care aparţin de domeniul vinalului. Dili toate peripeţiile lui Emănoi afli că este priceput la vinalul de animale răpitoare (lupi, vulpi, pisici sălbătice, bursuci, clini vagabonzi) Când începe să-ţi vorbească despre toti nicd aşezării capcanelor, despre cu i s-a intlmplat cu un lup mare, cutii a fost să măntnce o haită de lupi, cum s-a petrecut clnd era gata să i se Inece nevasta, fugind peste Mureş după an lup al cărui picior era in capcană’ şi aim a priris intr-o capcană clinele lui Zaharie Tornea şi atitea acele. t ai tot asculta. Şi, după toate ăceste făpte intr-ale vindiv’- ' E .undit a clştigat anul trecut, pe lingă săli ■, şi premii. pes'e Pr X4 lei. JUU l&OH Scted 'A* fm-i plate it* vilie Mecanicul a primit semnalul : locomotivalyeră s-o ia din loc, urnind vagoanele pe linia şerpuită ce duce spre Secu-Brad. După ce parcurgi cu trenul vreo 14 km, te trezeşti deodată Mranul din cele mai pitoreşti locuri din raza ocolului. Aici, în mijlocul luncii, iată o vilă de o frumuseţe rară. In trecut in această viliise lăfăiau marii capitalişti, proprietari ai fabricilor de cherestea din Valea Mureşului. Acum aceasta vită aşteaptă gdzdă nouă — pe pădurarul Ioan Şandor, titular al canionatul Secu, căruia dacă i-ar fi drag canionul, gospodăria frumoasă de munte cu animate domestice şi apicultură, ar putea să se bucure din plic, de toate acestea, ar putea să-şi facă munca şi viaţă mult mai uşoară şi să păşească măi biine pădură, vinatul şi pescuitul. Ulți oameni de pe la Răstoliţa spun că pădurariifrecventează cel mai mult localurile de desfacere a băuturilor. Ei insă n-au dreptate: doar numai pădurarul loan Lirca şi brigadierul Ioan Trift* practică mai des sportul de ciocnire a paharelor in cinstea întregului personal de la ocol. Ce să faci, aşa-s „gurile rele”. ★ Oamenii muncii din partea locului sunt minări debogăţiile valoroase de care dispun munţii şi apele din raza Ocolului silvic Răstoiţa, de minunatele păduri, de mănoasele păşuni, de apele cu peşti, de zecile de vagoane de fructe de’ pădure care se adună anual, de miile de kilograme de lemn de tisă (rădăcini) din care cooperativa meşteşugărească " „Steaua roşie’’ din Odorhei, confecţionează atitea şi atitea articole de birou. I afară de materialele furnizate întreprinderilor de stat, Ocolul silvic Rastolița a dat anul trecut peste 1.000 mc lemn pentru construcţii ţărăneşti precum şi ceva mii de căruţe de lemne de foc. Şi aceste bogăţii le sunt incudinţate pădurarilor, care au misiunea, de cinste să apere şi să facă să se sporească bunurile pe care le oferă munţii. V. CIMPIANU Cum se aplica la ncA metoda graficului ciclic 1aina de cărbuni din orașul Borsec este unitatea minieră de bază din cadrul întreprinderii regionale extractive înjghebată în acest an. Ea ființează de mai fflulte decenii, trectfid prin transformări tot mai mari, mai ales în anii regimului deritocrat-popular. Deşi a înregistrat creşteri incomparabile cu cea obţinută în anii regimurilor apuse, totuşi producţia minei n-a reuşit să facă faţă "sarcinilor mult sporite din anii din urmă. Bimăcarâ, planul producţiei pe 1955 nu a fost realizat decît în proporţie de cca 95 la sută, ceea ce a atras după sine nerealizarea indicelor de productivitate planificat etc. La baza acestor lipsuri stau o seamă de cauze obiective cum ar fi de pildă lipsa de aprovizionare ritmică cu lemn de mină, carbid şi alte materiale, precum şi o serie de cauze subiective care culminează cu lipsa de interes a conducerii minei, și a comitetului de întreprindere pentru introducerea metodelor de muncă înaintate și extinderea lor continuă. Directivele celui de-al II-lea Congresal P.M.R. cu privire la cel tre-al doileaplan cincifloliie dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956— 1960 arată ca creşterea producţiei în 1960 faţă de 1955 a cărbunelui brut trebuie să fie de SC—90 îa sută In această privinţă unității noanife fl revine sarcinii de mare răspundere. Studierea şi însuşirea sarcinilor trasate de Congresul partidului ne-au dat o orientare precisă asupra felului cum trebuiesă muncim pentru a ne realiza sarcinile de producție. La inițiativa organizației de bază, ne-am întrunit intr-o şedință de lucru pentru a discuta despre măsurile pe care le-am putea întreprinde în scopul măririi productivităţii muncii, al reducerii preţului la cost al producţiei. Conducerea tshhică a minei, împreună cu reprezentanţii organizaţiei de bază, ai comitetului de întreprindere, cu maiştrii şi tehnicienii, a înălțat temeinic posibilităţile de care mină dispune în prezent, luînd hotărîrea de a Se trece la introducerea, treptată a metodei sovietice Golovin, de Tnaintaire rapidă prin organizarea muncii pensală de grafiC cîClîc, Astîei, la data de 25ianuarie cele 3 echipe repartizate pe 3 schimburi, conduse de Krâhimer Ștefan, Ruszka Gheorghe şi Puskâs Ioofi, au trecut lă aplicarea metodei graficului ciclic la galeria de pregătire nr. 2 din sectorul estic. Ţinîndu-se cont de anumitele particularutlţi ale minei, s-a fixat onlinea exactă şi cea mai raţinală pentru executarea ’operaţiilor necesare, în funcţie de specificul locului de muncă şi a posibilităţilor existente, indicîndu-se locul şi timpul de lucru al fiecărui miner, realizindu-se astfel lui ciclu şi jumătate în cele 8 ore, în loc de un ciclu cât se realiza înainte de aplicarea metodei. „ ...... Echipele sunt, formate diamette, un miner tăietor specializat, un ajutor miner și un vagonetar. Frontul de lucru are o secțiune de 5,2 mp în cărbune, iar ețclul se desfășoară în felul urmator: cele 3 echipe care aplica metoda graficului ciclic lucrează in 3 .schimburi,executind operațiile ășâ cum sîrit stabriffe. ele în grafic, acest front de. îucfii este dotat de lemn de mînă gater Confecționat de dulgheri, cu vâgoheți pentru transport și ta Ventilator'. Operațiile se fexfecută în așa fel hielt arinarea locului' de hiúnei sa fiu doreze mai'hiúit ffe 30 minute, baterea găurilor şi pregătirea barajului 15 minute,încărcarea găurilor şi puşcarea 30 tublale, iar aerisirea 20 minute, timp in care echipă trece la pregătirea ichiriului necesar armării. Curăţirea frontului cu tirnăclopul de către un miner Trebuie să dureze 2 ore, ceilalţi doi ocupindu-se de licărcarea şi trăilsportul cărbunelui, operaţie care durează 4 ore. Spre deosebire de trecut, artificierul puşcă de două ori pe schimb acelaşi frontde lucru. Prin această reorganizare a procesului de producţie se cîştigă o eConoemie de 125 minute pe schimb şi de 6 ore şi 15 minute pe cele 3 schimburi. Acest lucru atrage după Sine o creştere a productivităţii muncii de cca. 50 la sută şi o creştere considerabilă a Salariiului minerilor. Numai în ziua ele 25 ianuarie, de pildă, cele 3echipe îrn 3 schimburi au dat cu 7 tone mai mult cărbunle decît îrn zilele precedente. In intervalul de la 25-39 ianuarie, aceste echipe au obţinut o depăşire a planiului de producţie de le revenea pe aceasta perioadă, de 55,3 la sută. Iată ce mare însemnătate are pentru noi şi pentru economia naţională aplicarea Şi extinderea metodei graficului ciclic. Este important să mai arăt că normatorii au fost puşi să conducă un grafic de realizat-e orire se afişează la locul de muncă şi care reflectă reszultatele obţinute faţă de plan pe schimb şi brigadă. Pentru îndeplinirea condiţiilor, pe care se cere aplicarea metodei Gcîpyin, conducerea minei a asigurat lemn -gata pregătit, ventilator de aeraj şi perforator la loculde muncă.. Pentru extinderea metodei graficului Ciclic la celelalte 5 fronturi, conducerea tehnică a dispus ca atelierul de fierărie să confecţioneze în cel mai scurt timp un număr de 50 vagoneţe, iar atelierul mecanic 200 m tuburi de aeran, I.R.E.M. Miercurea Ciuc va pune la dispoziţia minei o pompă de apă. S-a planificat de asemenea, instruirea minerilor în folosirea noii metode şi popularizarea ei largă prin toate mijloacele de publicitate existente. Sectorului de aprovizionare şi livrare din Topliţa îi revine sarcina sa ne aprovizioneze în mod ritmic cu lemnul de mină necesar, cu carbid şi alte materiale şi să intervină la organele competente ca llefer şi J.F.E.T. Topliţa să trimită lemn de mină de bună calitate, nu capete de lemn din care 50 la sută trebuie aruncate, sau lemn verde care nu corespunde. Sub îndrumarea organizaţiei da bază, animaţi de perspectivele ce Ie deschid ,Documentele. Congresului partidu.ia, noi sintem hotărîţi Să extindem metoda Golovin și chiar Să introducem altele noi pentru obținerea unei productivități mai mari. ing. ALEXANDRU MARCZINJAK șeful exploatării Borsec. I fienuni/rdQ opert)Y’// ■llMl.l««— 'I-' 'll I Armarea Srarr-co yetir-tomgattrrt. im. gjui ut Thef+ectn* Sav-.**?v pus\rara£, Agnis/r* a * I Nr* pâr. éré (rM n»it/' rt am. Arc Curaf/rrú fr&7rív/u ■ cit tmrdcopai I *.9*Âe*W* ţl 3 1 In anii puteri populari, sutele trei şcoli profesionale ce au impînzit reigiunile patriei au dat industriei noastre peste 100.000 de muncitori calificaţi, în toate ramurile. Elevii de asităzi ai acestor şcoli cresc îndrumaţi [şi sprijiniţi cu dragoste de profesori (fi maiştri pricepuţi,avînd asigurate Iceie mai bune condiții de practică în întreprinderi. In condițiile unui asermenea proces de învățlmi’nn profesio [rtal, este asigurată pe deplin pregăti [rea țînasctforulUfc calificat de mîine rpentru care meseria nu mai are taine. [ Scofițe profesionale, organizate pe lingă întreprinderi centre mecanice sau alte unități economice, au asigurate condițiila ridicării nivelului invăţămîntuluii Tehnico-profesiorial . întreprinderile, direct interesate în realizarea planului ,de producţie, acordă tot sprijinul material bunei funcţionări a şcolilor, pregătirii temeinice a elevilor în atelierele-şcoală, în care se specializează pentru ziua în care vor putea conduce singuri maşina, Iată ce legătură strînsă s-a creat în acest fel, încă de pe acum, între elevi şi întreprindere, pentru ca producţia să fie cit mai aproape, să le devină cit mai dragă. Zeci de profesii îmbie pe tinerii începători, dornici de a cunoaşte tot mai mult. Cele mai îndrăzneţe visuri pe care fiecare tînăr şi le făureşte pentru viitor îşi pot găsi calea realizării, întbrăţişînd cu dragoste şi interes meseria aleasă. De pe băncile şcolii profesionale de ucenici din Reghin s-au ridicat sute de tractorişti, mecanici-utilaj forestier, mecanici C.F.F., maşinişti, specialişti în confecţionarea articolelor de artă şi sport , etc. Absolvenţi ai şcolii, ca lăcătuşul montor Maria Jingan de la I.F.I.L. Reghin, mecanicii de utilaj forestier Floarea Dan, Anica Birsan, Zamfira Pop, de la diferite unităţi economice din Piatra-Neamţ, Bistriţa şi alte oraşe din ţară, fac faţă cu cinste sarcinilor de producţie ce le revin. Cei 435 de elevi ai şcolii au posibilitatea ca în cei 3 ani de pregătire să-şi însuşească în mod creator cunoştinţele practice şi teoretice necesare muncitorului stăpîn pe tehnica nouă’. Sub îndrumarea maiştrilor Alexandru Dornicki, Edor Francisc, Eugen Frincean şi alţii, orele practice constituie probe serioase puse îrn faţa elevilor de către producţie. Încadrată in planul de producţie al întreprinderii, lucrînd după norme bine stabilite, şcoala constituie o unitate de producţie. La întreprinderea I.R.U.M. din Reghin, unde fac practică elevii care învaţă la secţia de mecanică a şcolii, sunt bine cunoscuţi tinerii Bogdan Florea, Biriş Ioan şi alţii, popularizaţi ca fruntaşi pe panoul de onoare al întreprinderii. Tot o unitate de producţie constituie şi şcoala profesională de ucenicie electrotehnică şi metal din Tg. Mureş. Elevii şcolii lucrează la fabricarea de strunguri, electromotoare transformatoare, obiecte de larg consum, Iar anul trecut planul global de producţie a fost îndeplinit aici în proporţie de 109 la sută. Implăstare tinere ca Virág Ludovic, Vodă Ioan, Kovács Alexandru, Balázs Károly, în mulţi din cei aproape 600 de elevi ai acestei şcoli şi din celelalte şcoli profesionale din regiune, economia noastră naţională îşi are asigurate rezervele de mîine. învăţătura este principala sarcină® celor ce urmează cursurile şcolilor profesionale de ucenici, petituTiS de temeinicia ei depinde gradul de pregătire în producţie al schimbului de mîine din uzine şi fabrici, depinde dezvoltarea industriei noastre socialisme şi îndeplinirea cu cinste a sarcinilor celui de-al doilea cincinal. De aceea, şcolile profesionale din sistemul rezervelor de muncă se bucură de atenţia şi grija permanentă a partidului şi guvernului nostru partea practică în şcoli e privită ca o necesitate indispensabila pentru pregătirea elevilor în producţie. Ea este aceea care da muncii adevărata ei valoare. In creşterea şi educarea viitorilor muncitori, în stimularea dragostei şi mîndriei pentru meseria aleasă, pentru producţie, un rol de seamă îl au orgalizaţiile de Bază P.M.R. şi U.T.M din şcoli. împreună cu cadrele didactice, ele trebuie să ajute la formarea, aici pe băncile şcolilor, a noilor cadre de constructori conştiincioşi ai sccialismului, schimbul de nădejde al clasei muncitoare. V. GICAN Elevii şcolilor profesionale de ucenici — schimbul de nădejde al clasei muncitoare