Steaua Roşie, februarie 1956 (Anul 5, nr. 361-369)

1956-02-01 / nr. 361

1 februarie 1956 STEAUA RISSIF Vmk, mHinane-Ic OuAuXmi uttác JlU&Wiha * Oamenii din partea lo- I cului. Și mai ales cei care I se îndeletnicesc tu lucrul­­ la pădure. cu păstoritul, cu , vharul. cu pescuitul, cu I nasc piraieie cu luncile lor­­ dulce ondulate. dealurile I modeste acoperite cu pă­­­duri ce se inșiruiesc. lălu I Tainice pină la piscurile înalte, impunătoare. Să­­ călătorim şi noi, cititoru­le, cîteva minute pe aces­te locuri care oferă at­îtea bogăţii minunate şi atitea privelişti, care e care mai frumoase, mai plăcute. Ne aflăm pe plaiul ce duce din dealul Zăspadului pini, la Poiana Iadului. De cum cintă cucul şi pină se scutură frunza de pe fagi, acest plai împodobit de cerdeal este martorul prietenos al voinicilor cio­bani şi păstori care mereu urcă şi coboară cu turmele lor. În marşul cadenţat al fluierelor şi tălăngilor, este martorul cerbilor şi că­prioarelor gonite fără vi­­ță de dlinii ciobăneşti, martorul luptelor dintre di­­hăniile răpitoare şi clinii care păzesc turmele. Peste tot, pini la Pi­ciorul Viclean, păduri ne­sfirşite, păşuni, plantaţii de molid Despărţindu-ne de mun­ţii Gurghiului şi trecind prin Poiana Fintînelelor, a­­langem h Plaiul lude fan care coboară pe la Poiana Tor”"- pune, la Vălava, co­muna de la poalele Căli­manilor. Şi acu­m, privind de pe piscurile înalte ale m.-’nţilor, vedem In vale exploatări forestiere, piraie Zgomotoase cu păstrăvi şi lipani, locomotive purtind după ele trucuri încărcate cu buşteni fasonaţi de hat meii muncitori forestieri. La poalele munţilor stau­­ pitite in vilcele sătuleţe, case muncitoreşti şi ţâră- I ne­şti care de ctliva ani iau lotul bordeelor, aiemuin­du-se tot mai mult cu ca­sele de la orăşe­ nia. inadul ac demn La ciţiva kilometri, iit sus, pe valea Bistrei, intr-o luncă frumoasă dai de o casă modestă ce găzduieş­te familia pădurarului Ca­vril Bindilă. ..maistrul cantonului Dorică. Despre el Se povesteşte că ar fi unul dintre pădurarii care a îndrăgit cel mai mult pădurea cu toate frumuse­­ţile ei, că V. place s-o in­grijească şi - o păzească cu ochii din cap şi că el îşi îndeplineşte întotdeau­na planul­­la cultura şi re­facerea pădurilor, că la'fel procertectză"şi cu planu­l pro­duselor de larg consum­.Se mai spune că un mare merit al pădurarului Bindilă es­te că a reuşit să reducă aproape că totul delictele silvice prin bună organiza­re a pazei şi a legăturilor sale cu oamenii, care con­sideră pădurea că un bun al întregului popor. Şi m­ai a ceva foarte important pădurarul Bindilă stă veş­nic pe teren : nu-l vezi pe la bodegi, cum obişttuies­c să facă unii pădurari, Bin­­dilă a fost sărac lipit pă­­mlntului. Acum el are pă­sări de curte porci, oi și vite Din istfra&'ate si * yietipetüls lui ímun&il EmanoiL AlexandrescU e și el un bun pădurar. Nu­mai să te dai la vorbă cu el. I­i istorisește multe des­pre cele 2.560 ha teren lă­sat dezgolit de baronul Kemény, despre greutăţile pe care le-a Intimpinat pi­nă, a plantat peste 1.000 ha teren şi, in sfirşit, des­pre planurile de viitor pen­tru plantarea întregii su­prafeţe din cantonul său. Alexandrestu povesteşte cu părere de rău despre unii pădurari care nu lucrează cu tragere de inimă. In anul trecut a primit din cantonul pădurarului Vic­or Cotruş 50.606 puieţi ne­corespunzători pentru prim­­­tdre, şi că ar fi auzit pe la Ocol, că in cantonul lui Gotruş sint foarte multe delicte ne­justificate. Şi apoi, din clnd In clnd trebuie să asculţi şi alte storisiri, de altfel destul de plăcute, care aparţin de domeniul vinalului. Dili toate peripeţiile lui Emă­noi­ afli că este priceput la vinalul de animale ră­pitoare (lupi, vulpi, pisici sălbătice, bursuci, clini vagabonzi) Când începe să-ţi vorbească despre toti nicd aşezării capcanelor, despre cu i s-a intlmplat cu un lup mare, cutii a fost să­­ măntnc­e o haită de lupi, cum s-a petrecut clnd era gata să i se Ine­ce nevasta, fugind peste Mureş după an lup al că­rui picior era in capcană’ şi aim a priris in­tr-o cap­cană clinele lui Zaharie Tor­nea şi atitea acele. t ai tot asculta. Şi, după toate ăceste făpte intr-ale vindiv’- ' E .undit a clşti­gat anul trecut, pe lingă săli ■, şi premii. pes'e Pr X4 lei. JUU l&OH Scted 'A* fm-i plate it* vilie Mecanicul a primit sem­nalul : locomotiva­­lyeră s-o ia din loc, urnind va­goanele pe linia şerpuită ce duce spre Secu-Brad. După ce parcurgi cu trenul vreo 14 km, te trezeşti de­­odată Mr­anul din cele mai pitoreşti locuri din ra­za ocolului. Aici, în mijlo­cul luncii, iată o vilă de o frumuseţe rară. In trecut in această vilii­­se lăfăiau marii capitalişti, proprietari ai fabricilor de cherestea din Valea Mure­şulu­i. Acu­m aceasta vită aşteaptă gdzdă nouă — pe pădurarul Ioan Şandor, ti­tular al canionatul Secu, căruia dacă i-ar fi drag canionul, gospodăria fru­moasă de munte cu ani­mate domestice şi apicultu­ră, ar putea să se­ bucure din plic, de toate acestea, ar putea să-şi facă munca şi viaţă mult mai uşoară şi să păşească măi biine pădur­ă, vinatul şi pescui­tul. Ulți oameni de pe la Răstoliţa spun că pădura­rii­­frecventează cel mai mult localurile de desface­re a băuturilor. Ei insă n-au dreptate: doar numai pădurarul loan Lirca şi brigadierul Ioan Trift* practică mai des sportul de ciocnire a paharelor in cinstea întregului personal­­ de la ocol. Ce să­­ faci, aşa-s „gu­rile rele”. ★ Oamenii muncii din par­tea locului sunt minări de­­bogăţiile valoroase de care dispun munţii şi apele din raza Ocolului silvic Răsto­iţa, de minunatele păduri, de mănoasele păşuni, de apele cu peşti, de zecile de vagoane de fructe de’ pă­dure care se adună anual, de miile de kilograme de lemn de tisă (rădăcini) din care cooperativa meş­teşugărească " „Steaua ro­şie’’ din Odorhei, confec­ţionează atitea şi atitea articole de birou. I afară de materialele furnizate întreprinderilor de stat, Ocolul silvic Ras­tolița a dat­­ anul trecut peste 1.000 mc lemn pen­tru construcţii ţărăneşti precum şi c­eva­­ m­ii de căruţe de lemne de foc. Şi aceste bogăţii le sunt incudinţate pădurarilor, care au misiunea, de cinste să apere şi să facă să se sporească bunurile pe ca­re le oferă munţii. V. CIMPIANU Cum se aplica la ncA metoda graficului ciclic 1a­ina de cărbuni din orașul Borsec este unitatea minieră de bază din cadrul întreprinderii regionale extrac­tive înjghebată în acest an. Ea fiin­țează de m­ai fflulte decenii, trectfid prin transformări tot mai m­ari, mai ales în anii regimului deritocrat-popu­­lar. Deşi a înregistrat creşteri incom­parabile cu cea obţinută în anii regi­murilor apuse, totuşi producţia minei n-a reuşit să facă faţă "sarcinilor mult sporite din anii din urmă. Bimăcarâ, planul producţiei pe 1955 nu a fost realizat decît în proporţie de cca 95 la sută, ceea ce a atras după si­ne nerealizarea indicelor de produc­tivitate planificat etc. La baza acestor lipsuri stau o seamă de cauze obiec­tive cum ar fi de pildă lipsa de aprovizionare ritmică cu lemn de mi­nă, carbid şi alte materiale, precum şi o serie de cauze subiective care culminează cu lipsa de interes a con­ducerii minei, și a comitetului de întreprindere pentru introducerea metodelor de muncă înaintate și ex­tinderea lor continuă. Directivele celui de-al II-lea Con­­gres­­al P.M.R. cu privire la cel tre-al doilea­­plan cinciflol­iie dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956— 1960 arată ca creşterea producţiei în 1960 faţă de 1955 a cărbunelui brut trebuie să fie de SC—90 îa sută In această privinţă unității noanife fl revine sarcini­i de mare răspundere. Studierea şi însuşirea sarcinilor trasate de Congresul partidului ne-au dat o orientare precisă asupra felu­lui cum trebuie­­să muncim pentru a ne realiza sarcinile de producție. La ini­țiativa organizației de bază, ne-am­ întrunit intr-o şedință de lucru pentru a discuta despre măsurile pe care le-am putea întreprinde în scopul măririi productivităţii muncii, al re­ducerii preţului la cost al producţiei. Conducerea t­shhică a minei, împreu­nă cu reprezentanţii organizaţiei de bază, ai comitetului de întreprindere, cu maiştrii şi tehnicienii, a înălț­at temeinic posibilităţile de care mină dispune în prezent, luînd hotărî­r­ea de a Se trece la introducerea, treptată a metodei sovietice Golovin, de Tnaintaire rapidă prin organizarea muncii pe­nsală de grafiC cîClîc, Astîei, la data de 25­­ianuarie cele 3 echipe reparti­zate pe 3 schimburi, conduse de Krâhimer Ștefan, Ruszka Gheorghe şi Puskâs Ioofi, au trecut lă aplicarea metodei graficului ciclic la galeria d­e pregătire nr. 2 din sectorul estic. Ţinîndu-se cont de anumitele parti­cularutlţi ale minei, s-a fixat onlinea exactă şi cea mai raţinală pentru executarea­­ ’operaţiilor necesare, în funcţie de specificul locului de muncă şi a posibilităţilor existente, indicîn­­du-se locul şi timpul de lucru al fiecă­rui miner, realizindu-se astfel lui ciclu şi jumătate în cele 8 ore, în loc de un ciclu cât se realiza înainte de aplica­rea metodei. „ ...... Echipele sunt, f­orma­te diam­ette, un miner tăietor specializat, un ajutor miner și un vagonetar. Frontul de lucru­ are o secțiune de 5,2­ m­­p în căr­bune, iar ețclul se desfășoară în fe­lul urm­ator: cele 3 echipe care aplica metoda graficului ciclic lucrează in 3 .schimburi,­­executind operațiile ășâ cum sîrit stabriffe. ele în grafic, acest front de. îucfii este­ dotat de lemn de mînă gater Confecționat de dulgheri, cu vâgoh­eți pentru transport și ta Ventilator'. Operațiile se fexfecută în așa fel hi­elt arinarea locu­lui' de hiúnei sa fiu doreze mai'hiúit ffe 30 minute, bate­rea găurilor şi pregătirea barajului 15 m­inute,­­încărcarea găurilor şi pu­ş­­carea 30 tu­b­lale, iar aerisirea 20 mi­nute, timp in care echipă trece la pre­gătirea ichiriului necesar armării. Curăţirea frontului cu tirnăclopul de către un miner Trebuie să dureze 2 ore, ceilalţi doi ocupindu-se de licăr­­­­car­ea şi trăilsportul cărbunelui, opera­ţie care durează 4 ore. Spre deosebire de trecut, artificierul puşcă de două ori pe schimb acelaşi front­­de lucru. Prin această reorganizare a proce­sului de producţie se cîştigă o eCo­noem­ie de 125 minute pe schimb şi de 6 ore şi 15 minute pe cele 3 schimbu­ri. Acest lucru atrage după Sine o creştere a productivităţii muncii de cca. 50 la sută­­ şi o creştere conside­rabilă a Salariiului minerilor. Numai în ziua ele 25 ianuarie, de pildă, cele 3­­echipe îrn 3 schimburi au dat cu 7 tone mai m­ult cărbunle decît îrn zilele precedente. In interval­ul de la 25-39 ia­nuarie, aceste echipe au obţinut o de­­păşire a planiului­ de producţie de le re­venea pe aceasta perioadă, de 55,3 la sută. Iată ce mare însemnătate are pentru­ noi şi pentru economia naţio­nală aplicarea Şi extinderea metodei graficului ciclic. Este important să mai arăt că nor­­matorii au fost puşi să conducă un grafic de realizat-e orire se afişează la locul d­e muncă şi care reflectă res­zu­ltatele obţinute faţă de plan pe schimb şi brigadă. Pentru îndeplini­­rea condiţiilor, pe care se cere aplica­rea metodei Gcîpyin, conducerea mi­nei a asigurat lemn -gata pregătit, ventilator de aeraj şi perforator la lo­cul­­de muncă.. Pentru extinderea metodei graficu­lui Ciclic la celelalte 5 fronturi, condu­cerea tehnică a dispus­ ca atelierul de fierărie să confecţioneze în cel mai scurt timp un număr de 50 vagoneţe, iar atelierul mecanic 200 m­­ tuburi de aeran, I.R.E.M. Miercurea Ciuc va pune la dispoziţia minei o pompă de apă. S-a planificat de asemenea, in­struirea minerilor în folosirea noii metode şi popularizarea ei largă prin toate mijloacele de publicitate exis­tente. Sectorului de aprovizionare şi li­vrare din Topliţa îi revine sarcina sa ne aprovizioneze în m­­od ritmic cu lemnul de mină necesar, cu carbid şi alte materiale şi să intervină la or­ganele competente ca llefer şi J.F.E.T. Topliţa să trimită lemn de mină de bună calitate, nu capete de lemn din care 50 la sută trebuie aruncate, sau lemn verde care nu corespunde. Sub îndrumarea organizaţiei da bază, ani­maţi de perspectivele ce Ie deschid ,Documentele. Congresului­­ partidu.ia, noi sintem­ hotărîţi Să extindem me­toda Golovin și chiar Să introducem altele noi pentru obținerea unei pro­ductivități mai mari. ing. ALEXANDRU MARCZINJAK șeful exploatării Borsec. I fienuni/rdQ opert)Y’/­/ ■llMl.l««— 'I-' 'll I Armarea Srarr-co yetir-to­­mgattrrt. im. gjui ut Thef+ectn* Sav-.**?­­v pus\rara£, Agnis/r* a * I Nr* pâr. éré (rM n»it/' rt am. Arc Curaf/rrú fr&7rív/u ■ cit tmrdcopai I *.9*Âe*W* ţl 3 1 In anii puteri populari, sutele tre­i şcoli profesionale ce au impînzit re­­igiunile patriei au dat industriei noas­­­tre peste 100.000 de muncitori califi­caţi, în toate ramurile. Elevii de as­­ităzi ai acestor şcoli cresc îndrumaţi [şi sprijiniţi cu dragoste de profesori­ (fi maiştri pricepuţi,­­avînd asigu­rate Iceie mai bune condiții de practică în întreprinderi. In condițiile unui ase­rmenea proces de învățlmi’nn profesio [rtal, este asigurată pe deplin pregăti [rea țînasctforulUfc calificat de mîine rpentru care meseria nu mai are taine. [ Scofițe profesionale, organizate pe lin­­gă întreprinderi centre mecanice sau al­­­te­ unități economice, au asigurate con­­­dițiila ridicării nivelului invăţămîntuluii Tehnico-profesiorial . întreprinderile, di­­rect interesate în realizarea planului ,de producţie, acordă tot sprijinul ma­­terial bunei funcţionări a şcolilor, pre­­gătirii temeinice a elevilor în ateliere­­le-şcoală, în care se specializează pen­tru ziua în care vor putea conduce singuri maşina, Iată ce legătură strîn­să s-a creat în acest fel, încă de pe acum, între elevi şi întreprindere, pen­tru ca producţia să fie cit mai a­­pr­oape, să le devină cit mai dragă. Zeci de profesii îmbie pe tinerii începători,­ dornici de a cunoaşte tot mai mult. Cele mai îndrăzneţe visuri pe care fiecare tînăr şi le făureşte pen­tru viitor îşi pot găsi calea realizării, întbrăţişînd cu dragoste şi interes me­seria aleasă. De pe băncile şcolii profesionale de ucenici din Reghin s-au ridicat sute de tractorişti, mecanici-utilaj forestier, mecanici C.F.F., maşinişti, specialişti în confecţionarea articolelor de artă şi sport , etc. Absolvenţi ai şcolii, ca lăcătuşul montor Maria Jingan de la I.F.I.L. Reghin, mecanicii de utilaj fo­restier Floarea Dan, Anica Birsan, Zamfira Pop, de la diferite unităţi e­­conomice din Piatra-Neamţ, Bistriţa şi alte oraşe din ţară, fac faţă cu cin­ste sarcinilor de producţie ce le revin. Cei 435 de elevi ai şcolii au­ posibi­litatea ca în cei 3 ani de pregătire să­-şi însuşească în mod creator cunoş­tinţele practice şi teoretice necesare muncitorului stăpîn pe tehnica nouă’. Sub îndrumarea maiştrilor Alexandru Dornicki, E­dor Francisc, Eugen Frin­­cean şi alţii, orele practice constituie probe serioase puse îrn faţa elevilor de către producţie. Încadrată in planul de producţie al întreprinderii, lucrînd după norme bi­ne stabilite, şcoala constituie o unita­te de producţie. La întreprinderea I.R.U.M. din Reghin, unde fac practi­că elevii care învaţă la secţia de me­canică a şcolii, sunt bine cunoscuţi tinerii Bogdan Florea, Biriş Ioan şi alţii, popularizaţi ca fruntaşi pe pa­noul de onoare al întreprinderii. Tot o unitate de producţie constitu­ie şi şcoala profesională de ucenici­e electrotehnică şi metal din Tg. Mureş. Elevii şcolii lucrează la fabricarea de strunguri, electromotoare transforma­toare, obiecte de larg consum, Iar anul trecut planul global de producţie a fost îndeplinit aici în proporţie de 109 la sută. Im­plăstare tinere ca Vi­rág Ludovic, Vodă Ioan, Kovács Ale­xandru, Balázs Károly, în mulţi din cei aproape­­ 600 de elevi ai acestei şcoli şi din celelalte şcoli­­ profesionale din regiune, economia n­oastră naţio­nală îşi are asigurate rezervele de mîine. învăţătura este principala sarcină® celor ce urmează cursurile şcolilor profesionale de ucenici, petitu­T­iS de temeinicia ei depinde gradul de pre­gătire în producţie al schimbului de mîine din uzine şi fabrici, depinde dezvoltarea indu­striei noastre socialism­­e şi îndeplinirea cu cinste a sarcini­lor celui de-al doilea cincinal. De aceea, şcolile profesionale din sistemul rezervelor de muncă se bucură de atenţia şi grija permanentă a partidului şi guvernului nostru partea practică în şcoli e privită ca o necesitate indispensabila pentru pre­gătirea elevilor în producţie. Ea este aceea care da muncii adevărata ei va­loare. In creşterea şi educarea­ viitorilor muncitori, în stimularea dragostei şi mîndriei pentru meseria aleasă, pentru producţie, un rol de seamă îl au or­ga­lizaţiile de Bază P.M.R. şi U.T.M­ din şcoli. împreună cu cadrele didac­tice, ele trebuie să ajute la formarea, aici pe băncile şcolilor, a noilor cadre de constructori conştiincioşi ai sccia­lismului, schimbul de nădejde­ al cla­sei muncitoare. V. GICAN Elevii şcolilor profesionale de ucenici — schimbul de nădejde al clasei muncitoare

Next