Steaua Roşie, martie 1956 (Anul 5, nr. 370-378)

1956-03-03 / nr. 370

Proletar! din toate ţările uni ţi-vă! AU MAT RĂMAS 8 ZILE PT NA LA 11 MARTIE, ZI IN CARE POPORUL NOSTRU VA ALEGE DEPUTAŢII ÍN SFATURILE POPU­­LARE. CETĂŢENI, VERIFICAŢI DACA ATI FOST ÎNSCRIŞI IN LISTE­LE DE ALEGATORI! SEZISAŢI DE INDATA GREŞELILE PE CARE LE CONSTATAŢI! AGITATORI, IN ZILELE CARE AU RAMAS PINA LA ALE­GERI, SPORIŢI-VA ACTIVITATEA! LĂMURIŢI ALEGATORII ASUPRA PROBLEMELOR PRIVIND ALEGEREA DE DEPUTAŢI IN SFATURILE POPULARE! 4 pagini 20 bani Creşterea productivităţii muncii în atenţia organizaţiilor de baza Creşterea productivităţii mun­cii in toate ramurile economiei nationale, a ocupat un loc de frunte printre problemele dezbă­tute la cel de-al II-lea Congres al partidului nostru, iar apoi prin documentele elaborate de Congres, ea a devenit o obliga­tivitate pentru organizaţiile par­tidului şi pentru toţi membrii lui. „Productivitatea muncii — ne-nvală marele Lenin — este. în ultirna analiză, factorul cei mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orinduiri so­ciale“. Dezbătînd documentele Con­gresului şi luptînd pentru o pro­ductivitate mai înaltă, multe or­ganizaţii de bază, împreună cu sindicatele şi conducerile admi­nistrative, au luat măsuri prin care se contribuie la realizarea sarcinilor trasate de Congresul partidului, în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii. La I.F.E.T. Sovata, după ce a fost introdusă metoda exploată­rii lemnului în catarge, organi­zaţia de bază a luptat pentru ex­tinderea ei şi astăzi, această metodă de folosire la maximum a iemnului, se aplică cu succes în trei parchete. La fabrica de ţigări din Sf. Gheorghe, anali­­zind cauzele pentru care pro­ductivitatea nu creştea în ra­port cu gradul de mecanizare, organizaţia de bază împreună cu conducerea întreprinderii şi cu sindicatul, au hotărît forma­rea unui colectiv de cinci tova­răşi, care să vegheze la îmbu­nătăţirea disciplinei in muncă, unul din motivele care frinau creşterea productivităţii muncii. Cunoscut fiind că unul din fac­torii care contribuie la creşte­rea productivităţii muncii este perfecţionarea procesului de pro­ducţie, muncitorii de la între­prinderea „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş, numai în cursul lu­nii ianuarie a. c. au înaintat 26 propuneri de inovaţii, dintre ca­re 7 au şi fost puse în aplicare. Se ştie că în primul cincinal, datorită unor mari lipsuri în organizarea muncii, productivi­tatea n-a atins procenta­jul prevăzut de directive. Ana­­lizînd cauzele nerealizării pro­centului de productivitate pre­văzut, tov. Gheorghe Gheorghiu- Dej, precizează în Raportul ţi­nut la Congres: „Principalele Cauze ale răminerii in urmă a produaivitäfU muncii sint slaba preocupare pentru introducerea tehnicii noi, a metodelor înain­tate de muncă şi a normelor cu motivare tehnică, lipsuri în do­meniul organizării muncii, fo­losirea nesatisfăcătoare a utila­jelor şi mecanismelor, slaba mecanizare a proceselor grele şi cu volum mare de muncă, pierderi din timpul de muncă". In întreprinderile raionului Reghin, deşi s-au obţinut rezul­tate în general bune, în primul plan cincinal, producţia globală crescînd faţă de 1948 de 3,5 ori, tn ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii au fost lipsuri extrem de mari. Pe lîngă celelalte cauze care au dus la o slabă productivitate, sínt şi lipsa de disciplină în muncă, absenţele nemotivate etc. Numai în anul 1955, s-au pierdut în ansamblu pe întreprinderile raio­nului, peste 40.000 ore de pro­ducţie, ceea ce a făcut ca pro­centul de productivitate să în­registreze o scădere de 8,3 la sută faţă de cel planificat. Cp valoarea orelor pierdute astfel s-ar fi putut confecţiona peste 90 de strunguri noi. După apariţia directivelor Congresului al Ii-lea al partidu­lui cu privire la cel de-al II-îea cincinal, organizaţiile de bază au luat mai în serios preocuparea faţă de ridicarea productivităţii muncii. La întreprinderea „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş, organi­zaţia de bază, a repartizat mem­bri de partid şi candidaţi, în brigăzile de productivitate orga­nizate. Invăţămîntul de partid a fost îmbunătăţit prin instruirea propagandiştilor, în sensul legă­rii mai organice a teoriei de practica producţiei. Un număr de 40 de agitatori popularizează necesitatea brigăzilor de produc­tivitate, iar cei care întirzie sau lipsesc nemotivat, gazeta c'e perete îi critică prin caricaturi. Totuşi, multe organizaţii de ba*­­ză sínt încă departe de a pune în centrul preocupărilor lor această importantă problemă, chiar şi pentru faptul că nu sínt sprijini­te în mod* calificat de către acti­viştii comitetelor raionale şi oră­şeneşti de partid. La I.R.U.M. Reghin de pildă, deşi tovarăşii Cadar luliu şi Puşcaş Eugen instructori ai Comitetului orăşe­nesc de partid sínt aproape zil­nic în întreprindere, ceea ce este fără îndoială un lucru bun, totuşi, în aceste prime luni a:e anului 1955, productivitatea muncii n-a crescut în rapert cu gradul de mecanizare a proce­sului de producţie. Fără îndoială că în pregăti­rea şi controlul instructorilor, îşi are şi tov. Gherendi Grigore, j secretarul Comitetului orăşenesc de partid Reghin, partea lui dej vină. Aceasta se întîmplă dej obicei nu numai la Reghin, pen-j tru că mulţi instructori ai corni-j tetelor raionale şi orăşeneşti de' partid se mulţumesc să infor­meze telegrafic organizaţiile de bază despre măsurile comi­tetului şi să sfrîngă date sta­tistice de ia organizaţiile de bază pentru comitetele de par­tid respective. Pentru obţinerea unei înalte productivităţi, e nevoie ca orga­nizaţiile de bază, comuniştii, să fie în primul rînd ei puşi la cu­rent, pregătiţi, pentru a cunoaş­te nu numai foioasele producti­vităţii muncii, a pronunţa de zeci de ori cuvîntul „productivi­tate“, dar a cunoaşte amănunţit căile , şi metodele prin care se realizează aceasta. Plecînd de aici apei, ei sínt meniţi să expli­ce tuturor oamenilor muncii, pe bază de calcule concrete, ce se poate realiza prin mărirea pro­ductivităţii, să facă ca oamenii din punct de vedere politic şi social să înţeleagă necesitatea ridicării ei, în interesul lor, în interesul societăţii. Un rol deose­bit în obţinerea unei productivi­tăţi înalte, îl au inginerii şi teh­nicienii întreprinderilor, prin în­suşi faptul, că dţji punct de ve­dere al calculelor tehnico-ştiin­­ţifice, ei sínt chemaţi în primul rînd să explice rentabilitatea metodelor înaintate de muncă, precum şi introducerea lor. Or­ganizaţiile de bază trebuie să-i atragă şi pe ei să-şi dea con­tribuţia din plin la îndeplinirea sarcinilor celui de-al doilea cin­cinal. Fără îndoială, că pentru aceasta în primul rînd comitete­le raionale şi orăşeneşti de par­tid trebuie să înarmeze activul cu cunoaşterea calificată a pro­blemelor de specialitate. Se îmbunătăţeşte aprovizio­narea muncitorilor forestieri In anii cruntei exploatări burghezo-moşiereşti viaţa muncitorilor forestieri era din ce în ce mai grea. Pen­tru un boţ de mămăligă muncitorii pădurilor trebuiau să-şi epuizeze forţele. Astăzi, lucrurile se prezintă cu totul altfel. Grija faţă de aprovizionarea muncitorilor forestieri cu ali­mente şi îmbrăcăminte este mare. îmbunătăţirea ei constituind o preocupare permanentă a organelor de partid şi de stat. In acest scop au fost create şi în regiunea noastră în cadrul direcţiei teritoriale dp aprovizionare a mun­citorilor de pe lîngă Ministerul Silviculturii 7 maga­zine centrale de desfacere, 5 depozite de mare gros, 18 magazine intermediare mixte, 10 magazine de des­facere pe lîngă întreprinderile de industrializare a lem­nului, 6 magazine universale, 33 magazine de desfacere la parchetele de exploatare şi 54 unităţi de desfacere volante. Pe lingă acestea, în cadrul serviciilor de apro­vizionare ale muncitorilor funcţionează 10 mori, 13 can­tine, 13 brutării şi 4 gospodării anexe. La dispoziţia muncitorilor forestieri din regiunea noastră sínt puse cantităţi tot mai mari de conserve din carne şi nume­roase aite produse alimentare de bună calitate, cît şi articoie industriale de larg consum ca: pînză nealbită, lodene, bocanci etc. Pe lîngă realizările obţinute pe tărîmul aprovizionă­rii muncitorilor forestieri, mai sínt însă şi unele lipsuri care trebuiesc grabnic lichidate. Astfel, deşi serviciul de aprovizionare din Reghin d'spune de un stoc de 33 va­goane porumb-ştiuleţi, din cauza neglijentei gestiona ru’ui, de multe ori livrarea făîneî de mălai are loc cu întîrziere. La fe! serviciu! de aprovizionare din Tg. Secuiesc dispu­ne de un bogat sortiment de bunuri de larg consum, şi cu toate accsiea se întîmplă uneori ca muncitorii de la parchetele de exploatare să nu fie aprovizionaţi la timp cu mărfurile dorite. Gata pentru campania agricolă de primăvară Cu cît data alegerilor de deputaţi în sfaturile popu­lare se apropie, cu atît membrii gospodăriei agricole co­lective „Drumul lui Lenin’’ din Miercurea Niraj (raionul Tg. Mureş), lucrează mai cu spor pentru a putea întîm­­pina acest măreţ eveniment cu noi realizări. Colectiviştii au terminat repararea maşinilor şi unel­telor agricole necesare pentru lucrările agricole de primă­vară cît şi curăţirea seminţelor planificate. Preocupaţi de gîndul de a spori în acest an produc­ţia la hectar, colectiviştii din Miercurea Niraj au transpor­tat la cîmp peste 140 vagoane de îngrăşăminte naturale. In prezent ei lucrează la construirea unei remize pentru maşini şi a unei magazii de cereale cu o capacitate de 30 vagoane. Membrii gospodăriei agricole colective „Drumul iui Lenin” au hotărît ca 50 la sută din suprafaţa destinată pentru cuitura porumbului, să fie însămînţată în acest an în cuiburi dispuse în pătrat. Pentru ridicarea produc­tivităţii pămîntului, lucrările mecanizate se vor extinde în acest an simţitor, creîndu-se astfel posibilitatea de a se elibera multe braţe de muncă, care vor putea fi folo­site pentru alte lucrări. De asemeni, a fost încheiat un contract cu S.M.T.-ul din localitate, potrivit căruia 130 ha teren vor fi lucrate de mecanizatorii acestei sta­ţiuni de maşini şi tractoare. Văzînd succesele colectiviştilor din Miercurea Ni­raj, tot mai mulţi ţărani muncitori cu gospodării indi­viduale cer să fie primiţi în rîndurile membrilor gos­podăriei colective. Astfel, numai în cursul lunii februarie al acestui an, au înaintat cereri pentru a fi primiţi în gospodăria colectivă din Miercurea Niraj ţăranii muncitori Fran­­cisc Bakos, Ágoston Béres, Tamás Bán, Fülöp László, ,Berecki Sándor, şi alţii. Primele împrumuturi Numai în răstimpul de o lună de Ia cisc din comuna Troiţa a primit mit 1.500 Iei pentru repararea grajdu­­înîiinţarea cooperativei de credit şi 1.500 iei credit pentru cumpărarea Iul său, Lázár Nagy din Miercurea economii „József Attila” din Miercurea unei vaci. Ţăranii muncitori Francis Niraj 1.300 Iei pentru cumpărarea Niraj, raionul Tg. Mureş, numărul Krakkai din Şardul Nirajuiui a pri- unui aparat de radio, Iosif Mekkái d’n membrilor a cres­cut de Ia 254 ia aproape 300. Printre cei care s-au alăturat mem­brilor tinerei coo­perative de credit şi econcmii se nu­mără colectivistul Gheorghe Frunză din Şardu! Nira­juiui, ţăranii munci­tori Márton Ador­ján, Andrei Cseh, Gergely Nagy din satui Maiad şi alrii. In ziua de 28 fe­bruarie fa oreie 16, intr-un cadru festiv a fost deschisă ca­sa de fier a coo­perativei, pentru a se achita primele credite membrilor. Astfel, ţăranul mun­citor Török Tran­şatul Adrian 700 lei în vederea că­sătoriei sale, iar loan Fekete din Găieşti 700 lei pen­tru procurarea fura­jelor necesare ani­malelor, etc. Ţărani munci­tori ! Cooperativele de credit şi econo­mii sínt înfiinţare pentru binele vos­tru, pentru dezvol­tarea şi creşterea animalelor, pentru ridicarea neconte­nită a producţiei agricole. Tocmai pentru aceasta să vă alăturaţi în nu­măr cît mai mare ceior înscrişi în a­­ceste cooperative şi să luptaţi împreu­nă pentru întărirea acestor cooperativei în în iîm pírt are a alegerilor ACTIVITATE VIE LA CASELE ALEGATORULUI Zilnic, la casele alegătorului din Tg.-Mursş se desfăşoară o vie activi­tate legată de problemele ce preocu­pă pe alegători. La cererea cetăţenilor din cartier, casa alegătorului din că­minul cuitura! „Nico'.ae Bălcescu“ a organizai un cerc agrotehnic, in pri­ma lecţie a cercului a fost prezentată o conferinţă despre creşterea şi îngri­jirea păsărilor de curte. Conferinţa a fost urmată de exemplificări cu dia­­filme. La aceeaşi casa a alegătorului s-au discutat zilele trecute diferite capitole din Dccrelul cu privire la alegerea de deputaţi în sfaturile populare. La alte case ale alegătorului sínt organizate, în fiecare marţi şi joi, conferinţe despre creşterea pomilor fructiferi, pregătirea solului, transfor­marea socialistă a agriculturii, despre probleme de sănătate etc. De asemenea, au fost organ’zate audiţii colective ia radio, ora femeilor, iar zilnic se prelucrează din ziare articolele despre realizările poporului nostru muncitor in anii democraţiei populare. CANDIDAŢII SE INTILNESC CU ALEGATORII Pînă Ia 1 martie în întreaga re­giune au avut loc peste. 6.000 întîl­­niri ale candidaţilor frontului demo­craţiei populare, cu alegătorii, la care au participat peste 235.000 cetăţeni. La aceste întîiniri aproape 21.000 de cetăţeni au luat cuvîntul, spunindu-şi pârerta şi făcînd propuneri pentru re­zolvarea diferitelor treburi obşteşti. PREGĂTIRI TEHNICO­­ORGANIZATORICE Prin grija consiliului regional F.D.P. în întreaga regiune s-au făcut o sea­mă de pregătiri tehnico-organizatorice in vederea alegerilor. Astfel, au fost pregătite 1.720 cabine de vot, 353 urne de vot şi mai multe urne vo­lante. De asemenea, s-a făcut difu­zarea buletinelor de vot către toate secţiile de votare de la oraşe şi sate. AGITAŢIE VIZUALA in întreaga regiune a fost difuzat un bogat material de agitaţie vizuală atît in limba romina cit- şi în limba maghiară. Astfel, au lost difuzate ş£ afişate atît la oraşe cît şi la sate 20 000 fotogazete despre dezvoltarea industriei republicane şi locale, a agri­culturii. despre realizările în domeniul social-cultural in anii regimului de­mocrat-popular. Au fost afişate un mare număr de foto montaje cu ca­ricaturi despre alegerile din trecut, afişe pentru popularizarea candidaţi­lor F.D.P , a tehnicii votării etc. De asemenea, a fost difuzat un nu­măr însemnat de broşuri în limbile romînă şi maghiară cum ar fi: „Sfa­turile populare în slujba poporului muncitor”, o culegere de versuri şi povestiri literare întitulată „Cuvîntul tău să fie şi cuvîntul nostru“, bro­şura: „Regiunea Autonomă Maghiară pc drumul înfloririi“ şi altele. In prezent se tipăresc 6.000 pliante, care de asemenea vor fi difuzate în întreaga regiune. Sîmbătă, 3 martie 1956 Anul V. Nr. 370 In clişeu: Ludovic Fábián, preşedintele cooperativei de credit şi economii „József Attila” din Miercurea Niraj, înmiiră primul credit ţăra­nului muncitor Francisc Török din comuna Troiţa.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék